facebook.com/meteo

Moldova și UE pregătesc o adresare către UE pentru a evalua impactul hidrocentralei asupra Nistrului

Republica Moldova împreună cu Ucraina pregătește o adresare comună către Uniunea Europeană pentru a cere ajutorul în privința construcției hidrocentralei pe râul Nistru. Părțile își doresc o evaluare ecologică a râului dar și a impactului hidrocentralei asupra Nistrului. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Nicu Popescu, pe 30 noiembrie.

Șeful diplomației moldovenești a menționat că partea ucraineană își dorește soluționarea acestei probleme, iar în câteva săptămâni s-ar putea finaliza discuțiile pe marginea acestei scrisori.

„Din momentul în care vom trimite această adresare, vrem deja să instituționalizăm acest dialog pe marginea ecologiei râului Nistru, dintre UE, Ucraina și Republica Moldova pentru a minimiza problemele din această zonă. De riscul care ne ciocnim noi, se ciocnesc și unele raioane din Ucraina și aici avem un interes comun, atât al nostru, cât și a regiunilor aferente de pe partea ucraineană. Ei spun că și-ar dori să găsi o soluție. În câteva săptămâni o să vă pot da mai multe detalii”, a explicat Nicu Popescu.

Anterior, președintele Maia Sandu a remarcat că problema construirii unei hidrocentrale pe Nistru a fost discutată recent la cel mai înalt nivel la Bruxelles.

„Pe subiectul cantității de apă nu există acum un pericol, există o problemă cu biodiversitatea în nemijlocita apropiere de aceste hidrocentrală, dar discuții au loc și acestea se întâmplă cu participarea UE. Uniunea Europeană are cele mai serioase standarde de mediu. E un subiect pe agendă, nicio discuție nu se trece fără a aborda și acest subiect”, a declarat Maia Sandu.

Menționăm că în 2016, Guvernul Ucrainei a adoptat Programul de dezvoltare hidroenergică până în anul 2026, program care prevede construirea a șase hidrocentrale pe cursul superior al Nistrului. Același lucru este prevăzut și în proiectul Strategiei de dezvoltare energetică a țării până în anul 2035.

Deși Nistrul este un fluviu transfrontalier, Ucraina nu a consultat acest plan cu Ministerul Mediului sau Guvernul din Republica Moldova.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Maia Sandu, optimistă față de justiția din Republica Moldova: „Începe să dea semne de viață”

Președinta Maia Sandu a afirmat că justiția din Republica Moldova „începe să dea semne de viață”. „Am văzut cel puțin o decizie recentă și am avut decizii pe alte dosare importante mai devreme”, a comunicat șefa statului. Declarațiile au fost făcute în contextul solicitării autorităților privind extrădarea fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc și al pregătirii justiției din Republica Moldova pentru revenirea acestuia în țară.

„Dacă este discuția despre sistemul judecătoresc și despre procurori, chiar e momentul în care o să vedem dacă procurorii și judecătorii au făcut o treabă bună pe dosarele care i-au fost intentate (nota red. lui Plahotniuc) sau dacă au mimat acest lucru. (…) Noi am început procesul de curățare în justiție și trebuie să recunoaștem că justiția noastră începe să dea semne de viață. Am văzut cel puțin o decizie recentă și am mai avut decizii pe alte dosare importante mai devreme, mă refer la recuperarea aeroportului de către stat și la condamnarea lui Șor. (…) Justiția dă niște semne de viață. Am văzut că aproape 100 de judecători au plecat din sistem în ultimii trei ani în cadrul acestui proces de curățare”, a comunicat Maia Sandu în cadrul unui interviu pentru Nicolae Chicu.

„Dar vedem că nu este suficient și aici putem să vorbim despre ce s-a întâmplat în luna august – două dosare pe cazuri, care ambele țin de corupție electorală. Într-un caz o judecătoare care a demonstrat că nu poate fi nici coruptă și nici intimidată de gruparea criminală și un alt dosar, dosarul Tauber, cu decizii foarte ciudate și în care judecătoarea se pare că se bucură de tot respectul grupării criminale. Deci e foarte clar că reforma trebuie continuată”, a conchis șefa statului.

***

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia. Fostul lider democrat este cercetat penal în Republica Moldova pentru infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, preciza Procuratura Generală. Procuratura și Ministerul Justiției au transmis autorităților din Grecia cereri de extrădare. Pe 13 august, Curtea de Apel de la Atena a decis extrădarea lui Plahotniuc în Moldova, decizia finală urmând să fie luată de Ministerul grec al Justiției. Pe 20 august, avocatul său a anunțat că instanța a acceptat extrădarea și pentru alte două cereri ale autorităților moldovenești.

***

Amintim că, în Republica Moldova, în luna august 2025, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțu, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Pe lângă aceasta, instanța a aplicat o pedeapsă de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului. A doua zi după pronunțarea sentinței, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că judecătoarea Ana Cucerescu, care a emis sentința, a fost amenințată timp de câteva luni. Pe lângă judecător, și un membru al instituției a fost ținta unor mesaje de amenințare, a declarat Caraman.

Înainte de aceasta, procurorii au cerut 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Aceștia au solicitat, totodată, anunțarea în căutare a parlamentarei, care a părăsit Republica Moldova acum aproximativ șase luni și nu a mai revenit. Avocatul lui Tauber a decarta că absența clientei sale de la ședințele de judecată nu ar fi o încălcare. Avocatul a sugerat că, de fapt, neprezentarea ar fi „un drept” de care beneficiază, fiindcă instanța a acceptat cererea privind examinarea cauzei în lipsa acesteia. Deputata își va afla sentința pe 30 septembrie.

Mai precizăm că tot în Republica Moldova, în martie 2025, deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost condamnați la închisoare. Lozovan a primit 6 ani de detenție într-un dosar de finanțare a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor, iar Nesterovschi – 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice de către același grup criminal. Inculpații nu au fost prezenți la ședințele de judecată și au fost dați în căutare. Autoritățile susțin că aceștia s-ar afla în regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: