Moldova va oferi sprijin Ucrainei în contextul tragediei din regiunea Herson. Aflat în vizită la punctul de trecere a frontierei cu România Leova Bumbăta, premierul Dorin Recean a anunțat că R. Moldova examinează modul în care Moldova poate oferi suport, fiind luată în calcul inclusiv trimiterea unei echipe de salvatori. Contactată de NM pentru comentariu, purtătoarea de cuvânt a IGSU Liliana Pușcașu a precizat că va reveni mai târziu cu un comentariu.
„Pompierii și salvatorii sunt în proces de a pregăti o echipă care să meargă acolo și să ajute partea ucraineană și cu echipament, dar eventual și cu resurse umane instruite și bine pregătite, ca să participe la operațiuni de salvare”, a declarat Dorin Recean.
Amintim că, în noaptea de 5 spre 6 iunie, barajul Nova Kakhovka din regiunea Herson a Ucrainei, controlată de Rusia, a fost distrus de armata rusă. Barajul alimenta cu apă peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și centrala nucleară Zaporojie, aflată, de asemenea, sub control rusesc. De menționat că un cartier a fost inundat, iar guvernatorul regiunii a anunțat evacuarea din localitate.
Liderii europeni, cei ai UE și șeful NATO, au condamnat distrugerea barajului Nova Kakhovka de către armata rusă. Între aceștia, președintele Consiliului European, Charles Michael, a declarat că acțiunea se califică drept crimă de război și a dat asigurări că Rusia și complicii săi vor fi trași la răspundere. Acțiunile Rusiei au fost denunțate și de către președinta Maia Sandu. Șefa statului a făcut apel la președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, spunându-i că Republica Moldova este gata să acorde ajutor la atenuarea impactului și inundațiilor, provocate de distrugerea barajului.
De menționat că Moscova respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că distrugerea barajului este un „sabotaj” de care s-ar face vinovată Ucraina. Scopul acestei acțiuni, potrivit lui Peskov, este de a priva de apă cetățenii din Crimeea.
Potrivit datelor ONU, cel puțin 16 mii de oameni și-au pierdut casele în urma inundațiilor. Într-o reacție publică, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a dat asigurări că catastrofa de la hidrocentrala Kakhovka nu va împiedica Ucraina să își elibereze teritoriile și nici nu a crescut șansele Rusiei de a rămâne pe acest teritoriu.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În România a început un nou val al crizei politice. Cel mai mare partid din țară și-a retras sprijinul politic pentru prim-ministru. NewsMaker explică dacă guvernul va demisiona, dacă această situație ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate și de ce evoluțiile de la București au impact și asupra Republicii Moldova.
Ce s-a întâmplat?
Pe 20 aprilie, liderul Partidului Social Democrat din România (PSD), Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea își retrage sprijinul politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată în urma unui vot intern, la Palatul Parlamentului. La vot au participat aproximativ 5.000 de membri ai PSD. Aceștia au fost întrebați dacă partidul ar trebui să retragă sprijinul premierului în contextul „crizei socio-economice” din ultimele zece luni, dar și al lipsei de dialog în interiorul coaliției. Rezultatul votului a fost covârșitor: 97,7% s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului, în timp ce doar 2,3% s-au opus.
romania-insider.com
Partidul Social Democrat este cea mai mare formațiune politică din România. În pofida scăderii în sondaje și a înfrângerii la alegerile prezidențiale din 2025, PSD a rămas principala forță în Parlament. După alegerile din 1 decembrie 2024, coaliția de guvernare a fost formată din PSD, Partidul Național Liberal (PNL – al doilea partid ca mărime din țară), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și reprezentanții minorităților naționale. Parlamentul României este format din două camere: Camera Deputaților și Senatul. În ambele camere sunt 464 de deputați, dintre care 311 au format coaliția de guvernare.
PSD este cel mai mare partid din coaliție (131 de deputați și senatori). Camera Deputaților are 330 de membri, dintre care 223 aparțin majorității. Fără parlamentarii PSD, în Cameră ar rămâne doar 130 de reprezentanți ai coaliției, în condițiile în care pentru adoptarea deciziilor sunt necesare 166 de voturi. Totuși, deocamdată, social-democrații nu au părăsit coaliția, ci doar și-au retras sprijinul pentru Ilie Bolojan.
Bolojan este reprezentant al PNL. Anul viitor ar fi trebuit să aibă loc rotația la guvernare, iar funcția de premier putea reveni unui reprezentant al PSD. Cu toate acestea, actualul val al crizei politice din România ar putea schimba semnificativ echilibrul de forțe.
Ce urmează?
Ilie Bolojan a declarat deja că nu intenționează să demisioneze. Totuși, PSD ar putea înainta o moțiune de cenzură, scenariu admis și de liderul senatorilor formațiunii, Daniel Zamfir. Moțiunea este examinată în ședință comună a Parlamentului, iar pentru demiterea Guvernului sunt necesare voturile majorității absolute a parlamentarilor – în acest caz, 232. PSD deține 131 de voturi, iar opoziția, în total, 153. Astfel, un vot comun al social-democraților și al opoziției ar putea duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Liderul celui mai mare partid de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a declarat, comentând situația, că nu intenționează să fie „idiot util” pentru PSD și „să sară atunci când acest lucru este avantajos pentru social-democrați”. Între timp, AUR a înregistrat în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Votul este programat pentru luna mai. Rămâne de văzut dacă PSD va susține moțiunea înaintată de AUR.
Expertul politic Mihai Isac consideră că cel mai probabil scenariu este identificarea unei noi soluții politice. „Acest lucru poate însemna revizuirea acordului de coaliție, schimbarea prim-ministrului, redistribuirea influenței între PSD și PNL sau un compromis tehnic care va permite menținerea unității majorității proeuropene”, a spus expertul. Isac a remarcat că majoritatea proeuropeană este imposibilă fără PSD. „În același timp, în PSD au lăsat să se înțeleagă că ar putea menține coaliția, dacă liberalii vor propune un alt prim-ministru, în timp ce Bolojan a refuzat să plece în demisie. În spatele acestui conflict, astfel, stau nu doar divergențe privind taxele, deficitul și reformele, ci și ambiții personale, lupta pentru putere și rivalitatea dintre lideri”, consideră expertul.
Alegerile anticipate – posibile?
Demisia guvernului (dacă va avea loc) nu înseamnă automat organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Procedura de dizolvare a Parlamentului în România este una complexă. După demisia cabinetului, președintele inițiază consultări cu fracțiunile parlamentare. Legislativul mai are două încercări de a învesti un nou guvern și abia ulterior președintele poate decide dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar duce la alegeri anticipate.
Totuși, președintele țării, Nicușor Dan, și-a exprimat speranța că va fi găsită o formulă pentru menținerea coaliției proeuropene. Anterior retragerii sprijinului politic pentru guvern, el a declarat că nu va desemna un premier susținut de o ipotetică alianță PSD-AUR.
Mihai Isac susține că, în cazul alegerilor anticipate, AUR va deveni principalul beneficiar. „Conform sondajului din ianuarie Reuters/INSCOP, AUR obține 40,9%, depășind semnificativ PSD, PNL, USR și UDMR. De aceea, pentru PSD, PNL și USR, dizolvarea parlamentului ar însemna un joc cu o miză extrem de periculoasă. AUR poate câștiga alegerile și se poate afla într-o poziție care să îi permită fie să domine direct, fie chiar să formeze în jurul său o majoritate parlamentară. Actuala coaliție a fost creată tocmai pentru a limita creșterea extremei drepte și pentru a menține România pe cursul proeuropean și pro-NATO”, a explicat Mihai Isac.
Deși probabilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate este extrem de mică, România intră într-o perioadă de turbulență politică. Această evoluție se va resimți inevitabil și asupra Republicii Moldova. „România este unul dintre principalii susținători ai Chișinăului în relația cu Uniunea Europeană, a promis un sprijin ferm pentru agenda europeană. Bucureștiul este un partener economic important pentru Chișinău, iar în ultimii ani România a devenit, de asemenea, o verigă-cheie în asigurarea securității energetice a statelor vecine. Pentru Chișinău este important nu doar cine guvernează la București, ci și ca România să rămână stabilă, previzibilă și ferm ancorată în tabăra proeuropeană”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
