Tudor Mardei | NewsMaker

Moldova va avea cu 20% mai puțini elevi până în 2050. Perciun: „Nu avem cum să schimbăm această realitate”

Până în 2050 ne așteaptă o descreștere de peste 20% a populației școlare. Datele au fost comunicate de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în ediția din 21 mai a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Potrivit oficialului, în prezent, numărul elevilor din școli este de două ori mai mic decât în anul 2000, când erau 600 de mii de copii. În acest sens, el a venit cu mai multe explicații.

Potrivit ministrului, din 2019 până în prezent, Republica Moldova a avut un număr de elevi relativ echilibrat. „E o piramidă a populației și, respectiv, sunt valuri și sunt momente când, având o tendință de descreștere generală, pe o anumită perioadă de timp populația se stabilizează. Noi am avut al Doilea Război Mondial, după Al Doilea Război Mondial, evident, numărul populației a scăzut. Acea generație a avut mai puțini copii decât generația precedentă, dar după aia a avut mai mulți copii și asta s-a proiectat în timp și, respectiv, populația noastră evoluează în valuri. (…) De asta, încă o anumită perioadă de timp, noi o să avem același număr de copii – în jur de 330 de mii de copii în școală”, a adăugat ministrul.

Ulterior, potrivit lui Perciun, se așteaptă o scădere a numărului de elevi. „Conform datelor noastre și ultimului recensământ, inevitabil până în 2050 ne așteaptă o descreștere de peste 20 la sută a populației școlare, reieșind din, după cum ziceam, numărul de copii care nu s-au născut și nu avem cum să schimbăm astăzi această realitate și trebuie să ne ajustăm la ea. (…) Aceasta este o proiecție medie optimistă. (…) Noi în 2000 am avut 600 de mii de copii în școli. De două ori mai mulți elevi decât avem astăzi”, a spus oficialul.

Întrebat cum explică aceste cifre, ministrul a răspuns: „E migrația și fertilitatea, și una suprapusă pe cealaltă. (…) Problema demografică este serioasă. De asta noi și ne străduim (…) să reușim cât mai repede să ajungem în Uniunea Europeană. Asta este unică șansă a Republicii Moldova să poată să genereze suficient creșterea economică, încât să reușim să acoperim diferența de nivel de trai față de țările din regiune și să convingem cât mai multă lume să se întoarcă și cei care sunt aici să rămână. Integrarea în Uniunea Europeană este, la drept vorbind, inclusiv despre supraviețuirea noastră din punct de vedere demografic”.

Referindu-se la numărul de studenți, ministrul Educației a precizat că aici avem o tendință pozitivă. Potrivit lui Perciun, în ultimii trei ani, numărul celor care merg la universitățile din Republica Moldova este în creștere constantă.

***

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul elevilor înscriși la începutul anului de studii 2025/26 în învățământul primar și secundar general a fost de 334,5 mii, în scădere cu 0,5 mii (0,1%) față de anul precedent. Un studiu elaborat de Institutul de Politici Publice și prezentat în 2026 arată că, până în anul 2040, se estimează o scădere de aproximativ 100.000 de elevi. Această tendință se observă încă din anii 2000. De exemplu, în perioada 2000–2024, numărul total de elevi din învățământul primar și secundar general a scăzut cu 47%, de la 631.300 la 335.000, relatează Diez.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ce spune ambasadorul României despre proiectul privind unirea, care a ajuns în Senatul de la București VIDEO

Răspunsurile „valide” cu privire la unirea României și a Republicii Moldova trebuie să vină de la societate. Astfel a comentat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, faptul că proiectul de lege privind reunirea celor două state, promovat de S.O.S. România, a ajuns în Senatul României, după ce a trecut tacit de Camera Deputaților. Declarația a fost făcută, pe 25 iunie, pentru NewsMaker.

Jurnalista NewsMaker Corina Malcocean l-a întrebat pe ambasador ce părere are despre proiectul de lege privind unirea României și Republicii Moldova depus de formațiunea eurodeputatei Dianei Șoșoacă, cunoscută pentru poziții pro-Kremlin, însă acesta a evitat să răspundă. „Nu o să comentez acum proiectele legislative care sunt adoptate sau nu de Parlament”, a spus el.

Întrebat dacă a discutat cu conducerea Republicii Moldova după această inițiativă, Cristian-Leon Țurcanu a declarat: „Diplomația este o meserie care se bazează preponderent pe discuții și pe corespondență. Noi avem constant discuții cu autoritățile de la Chișinău, pentru că agenda bilaterală este foarte extinsă și foarte profundă, care acoperă foarte multe teme cooperare pe toate palierele și pe toate domeniile. Iar agenda noastră de cooperare se desfășoară în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova”.

El a mai menționat că subiectul este foarte discutat în spațiul public și că „toate răspunsurile valide” pe marginea acestuia trebuie date de societate.

Amintim că inițiativa legislativă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Pe 24 iunie, în lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

Documentul a provocat reacții la Chișinău. Fostul președinte al țării, socialistul Igor Dodon, și primarul de Chișinău, interzis în România și spațiul Schengen, Ion Ceban, au criticat inițiativa și au cerut o poziție oficială din partea autorităților din Moldova.

Unirea este intens discutată în ambele state de la începutul anului, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea la un eventual referendum pe această temă. Ulterior, ea a abordat în repetate rânduri subiectul, iar în mai, la Strasbourg, a semnalat chiar că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Nu există însă, momentan, o majoritate în rândul moldovenilor care sprijine unirea. Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

De altfel, pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: