„Moldova va decide cum va valorifica cele 236 milioane de dolari”. Interviu NM cu Rodgers Chawani, noul Reprezentant permanent al FMI în Moldova
Full Article 17 minutes read

„Moldova va decide cum va valorifica cele 236 milioane de dolari”. Interviu NM cu Rodgers Chawani, noul Reprezentant permanent al FMI în Moldova

Moldova va trebui să raporteze Fondului Monetar Internațional (FMI) cum a cheltuit cele 236 milioane de dolari pe care i-a primit de la această instituție. FMI speră că autoritățile vor valorifica aceste fonduri „în mod responsabil și transparent”. Despre aceasta a vorbit într-un interviu pentru NM Rodgers Chawani, noul Reprezentant permanent al FMI în Moldova. Oficialul a estimat perspectivele creșterii economice, a explicat, de ce FMI consideră că vârsta de pensionare nu poate fi redusă și a enumerat problemele principale pe care urmează să le soluționeze guvernul Moldovei.

Abordare rațională

Cele 236 milioane de dolari acordate Moldovei au ajuns deja în țară? E adevărat că FMI nu va monitoriza distribuția acestora?

Voi începe, probabil, cu o imagine de ansamblu. Precum știți, la începutul lunii august, Consiliul de Guvernatori al Fondului Monetar Internațional a decis să acorde tuturor țărilor membre ale FMI 650 miliarde de dolari – o sumă fără precedent în istoria FMI. Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a numit această decizie „vaccin” împotriva crizei pentru toate țările care trec prin momente dificile. Banii au ajuns în Moldova la 23 august – aceștia au fost transferați Băncii Naționale.

Moldova va decide, cum anume va valorifica aceste fonduri. Dar FMI este interesat ca țările să gestioneze aceste fonduri în mod transparent, rațional și cu toată responsabilitatea. În rapoartele financiare anuale și cele semestriale ale FMI există deja informații despre DST – drepturile speciale de tragere (moneda virtuală a fondului. – NM). Și fondul preconizează să publice rapoarte detaliate despre valorificarea resurselor acordate.

Dar ce înseamnă „rațional și responsabil”? Cum FMI i-ar recomanda Moldovei să-i gestioneze? Ce ar trebui să fie prioritar, în opinia dvs.?

Țările membre ale FMI sunt state suverane și vor decide de sine stătător, pentru ce ar fi mai bine să utilizeze resursele alocate. Sperăm că decizia autorităților va fi una rațională și chibzuită. Totodată, considerăm că ar fi bine ca acești bani să fie direcționați pentru combaterea pandemiei și pentru a pune bazele redresării economice ulterioare.

Redresarea economică înseamnă susținerea businessului, anumite plăți directe pentru antreprenori. Dar va contribui oare acest lucru la creșterea economică? Poate ar fi mai bine ca aceste fonduri să fie direcționate către proiectele de infrastructură care vor crea locuri de muncă?

Vă mulțumesc pentru această întrebare. Într-adevăr, pandemia a lovit puternic și în afaceri, și în gospodăriile casnice. Ar fi bine dacă măsurile de politică bugetar-fiscală ar fi mai eficiente, dacă s-ar reuși minimizarea efectelor devastatoare ale pandemiei și sporirea bunăstării populației.

Pe lângă toate acestea, țara are și alte necesități. Aveți dreptate, ar trebui să fie eliminate problemele de infrastructură și să fie create cât mai multe locuri de muncă. Dar acest lucru nu poate fi realizat doar printr-un sprijin financiar unic din partea FMI. De aceea Moldova are nevoie de un nou program pe care FMI și alți parteneri externi îl vor putea susține.

Condițiile programului vor fi aceleași ca și anul trecut, când programul a fost negociat cu guvernul Chicu? Sau considerați că sunt necesare unele ajustări?

Viziunea noastră în acest sens este următoarea: poporul Moldovei a votat pentru un parlament nou care a numit un guvern nou, iar acest guvern a solicitat un program nou cu FMI. În acest context, FMI se va axa pe sprijinirea redresării economice după pandemie, pe îmbunătățirea guvernanței și promovarea reformelor instituționale pentru creșterea stabilă a veniturilor.

În același timp, problemele cu care se confruntă Republica Moldova nu s-au schimbat. În special, funcționează prost mecanismele de asigurare a supremației legii și de combatere a corupției. Sunt ineficiente cheltuielile publice. Mediul de afaceri este nefavorabil. Există probleme serioase de infrastructură din cauza realizării nesatisfăcătoare a proiectelor. Întreprinderile de stat mizează tot mai mult pe fondurile din buget, iar în sectorul energetic lipsește concurența. În plus, ne confruntăm cu pandemia. Anume aceste probleme vor fi primordiale în discuțiile despre noul program cu fondul în timpul următoarei vizite în Moldova a misiunii FMI.

„Moldova va decide cum va valorifica cele 236 milioane de dolari”. Interviu NM cu Rodgers Chawani, noul Reprezentant permanent al FMI în Moldova

Андрей Мардарь / NewsMaker

Probleme controversate

Să discutăm despre două cele mai controversate probleme care vor fi reflectate în noul program cu fondul – majorarea vârstei de pensionare și așa-numita „lege a miliardului”. Poziția FMI este cunoscută. Dar oamenii nu înțeleg, de ce nu poate fi anulată majorarea vârstei de pensionare sau „legea miliardului”.

Bună întrebare. Să începem cu reforma sistemului de pensii. Oamenii au tot dreptul să asculte ambele părți: și pe cei care sunt pentru, și pe care care sunt împotriva reformei. Problema principală pe care o constată FMI este că reducerea vârstei de pensionare va împiedica asigurarea unui nivel adecvat și stabil din punct de vedere financiar al pensiilor și va pune presiune asupra datoriei publice.

În ultimii 30 de ani, ponderea populației Moldovei cu vârsta de peste 65 de ani a crescut de la 8,5% până la 12,5%. În același timp, a crescut și speranța de viață – de la 67 de ani până la 71 de ani. Îmbătrânirea rapidă a populației și creșterea speranței de viață înseamnă că un pensionar va avea nevoie de susținere din partea statului timp de câțiva ani suplimentar.

Astfel, dacă se reduce vârsta de pensionare, apar imediat două probleme. În primul rând, scade numărul de persoane angajate care plătesc contribuții în fondul de pensii și astfel, se redue suma totală a contribuțiilor. În al doilea rând, crește ponderea cheltuielilor pentru pensii în bugetul de stat, în timp ce mobilizarea veniturilor rămâne a fi o problemă gravă. Acest lucru va submina stabilitatea sistemului și va pune presiune pe datoria publică. În opinia noastră, în discuțiile despre reducerea vârstei de pensionare ar trebui să se identifice un echilibru între argumentele economice și cele sociale.

Unul dintre argumentele celor care sunt împotriva majorării vârstei de pensionare îl constituie salariile mici, de aceea pentru mulți, pensiile sunt un supliment oarecare la venituri. Poate ar trebui de majorat salariile, pentru ca oamenii să nu tindă să se pensioneze devreme? Ori să crească mărimea contribuțiilor la fondul social, pentru a fi achitate niște pensii normale?

Există desigur mai multe puncte de vedere, despre aceasta se vorbește mereu. N-aș vrea să ne aprofundăm în aceste subiecte, pentru că misiunea FMI le va discuta cu autoritățile Moldovei în timp ce va fi elaborat noul program. Oricum, soluționarea acestei chestiuni înseamnă să fie identificat un echilibru între avantaje și dezavantaje și, în același timp, să fie auzite toate opiniile și să se țină cont de acestea.

Să trecem la așa-numita lege a miliardului. Sunt sigur că acest subiect ar trebui să fie discutat pe larg. Pentru ca Banca Națională să poată acționa corect, eficient și în deplină concordanță cu mandatul său, balanța sa ar trebui să fie constantă, iar rezervele financiare – adecvate. Acordarea de asistență sub forma unei cantități enorme de lichidități băncilor cu probleme a lovit puternic asupra bilanțului Băncii Naționale. Legea nr. 235 (Cu privire la transformarea în datorie publică a creditelor în valoare de 13 miliarde de lei pe care Banca Națională le-a acordat sub garanția guvernului băncilor din care a fost sustras un miliard de dolari. – NM) a permis normalizarea fluxurilor financiare ale Băncii Naționale și restabilirea nivelului de capital, iar BNM areușit să gestioneze sarcina sa principală – să susțină stabilitatea prețurilor. Dacă această lege va fi anulată, va apărea riscul de a submina independența instituțională a Băncii Naționale și independența în luarea deciziilor, de care Banca Națională are nevoie pentru a-și exercita cu succes scopurile.

Unii experții afirmă că Banca Națională se află pe un sac cu bani, deși ar putea să-i folosească pentru a dezvolta infrastructura în așa mod încât banii să funcționeze. Ex-președintele Igor Dodon a propus cândva acest lucru. Poate că ar trebui ca aceste mijloace să fie investite?

Rolul principal al Băncii Naționale este de a asigura stabilitatea prețurilor. Așa scrie în lege. Nu vom susține nicio acțiune care limitează capacitatea Băncii Naționale de a face față acestei sarcini. Aceasta a fost poziția noastră dintotdeauna. Iar pentru că Moldova are angajamente față de FMI pe care nu le-a îndeplinit, asemenea acțiuni vor fi considerate ca utilizare abuzivă a rezervelor valutare. Dacă Banca Națională va acționa la indicația guvernului, aceasta se va solda cu diminuarea capitalului și a rezervelor BNM. În același timp, va afecta inflația și cursul de schimb valutar, ceea ce ar putea provoca o instabilitate macroeconomică și probleme ce țin de stabilitatea financiară. Astfel, Băcii Naționale îi va fi mai greu să asigure stabilitatea prețurilor și încrederea va fi subminată și mai mult. Iată de ce afirmăm că finanțarea bugetului de stat nu trebuie să se facă în detrimentul autonomiei băncii centrale. Acum, avantajele acestei abordări sunt evidente pentru toți. Pentru că datorită rezervelor financiare bune și îmbunătățirii activității BNM, băncile comerciale au reușit să reziste în perioada de pandemie.

Dar ar fi putut exista o altă soluție în locul legii miliardului? De exemplu, să fie menținute creanțele Băncii Naționale.

În viziunea mea, ceea ce s-a făcut a fost cea mai bună soluție la acel moment. Nu au existat alternative reale. Și iată ce este important: trebuie să fie conjugate eforturile pentru a identifica persoanele responsabile de furtul miliardului, tragerea acestora la răspundere și luarea unor măsuri pentru recuperarea fondurilor și a activelor.

„Moldova va decide cum va valorifica cele 236 milioane de dolari”. Interviu NM cu Rodgers Chawani, noul Reprezentant permanent al FMI în Moldova

Андрей Мардарь / NewsMaker

Sarcinile guvernului

Ați avut o întrevedere cu premierul Natalia Gavrilița, ministrul de finanțe Dumitru Budeanschi și ministrul economiei Sergiu Gaibu. Credeți că noul guvern și mai ales blocul financiar economic al executivului ar putea să realizeze noul program cu FMI? Până a fi numiți în funcții, Gaibu și Budeanschi, de exemplu, au fost experți, ei sunt jucători din afara sistemului.

Vreau să vă spun că am avut niște relații de lucru foarte bune și productive cu prim-ministrul Gavrilița pe când ea era ministru al finațelor. Credem că sub conducerea sa, blocul economic al guvernului va reuși să realizeze scopurile desemnate în programul sprijinit de FMI. Da, anterior, unii miniștri au fost experți independenți și până acum nu au activat în serviciul public, dar noi suntem dispuși să le oferim sprijin în activitatea lor până vor realiza scopul comun întru binele țării.

Cum estimați perspectivele de creștere a economiei moldovenești în anul curent? Există vreun fel de măsuri pe termen scurt pentru a îmbunătăți performanțele?

Economia Moldovei se restabilește. Însă această redresare este fragilă. Există riscuri care ar putea împiedica restabilirea economiei. În primul rând, cererea pe piața internă și pe cea externă ar putea să crească mai lent decât ne așteptăm. În al doilea rând, refuzul unui număr destul de mare decetățeni de a se vaccina ar putea să provoace răspândirea noilor tulpini ale virusului și agravarea situației epidemiologice. Iar acest lucru, la rândul său, ar putea duce la noi lockdownuri care va afecta procesul de redresare economică. În al treilea rând, persoanele cu anumite interese personale ar putea împiedica reformele. Dar în ansamblu, ne așteptăm ca un guvern orientat spre reforme să propună un set complex de măsuri și de acțiuni concrete pentru a minimiza riscurile pe care le-am menționat și pentru a pune bazele redresării economicr.

Autoritățile au solicitat deja programul cu FMI și, dacă documentul va fi aprobat, va contribui la realizarea acestor scopuri. Bineînțeles, cu condiția unui sprijin din partea altor parteneri externi.

Ați amintit de interesele personale ale unor oameni care ar putea dăuna. Ce anume aveți în vedere?

În orice perioadă de tranziție, când sunt promovate reforme importante, întotdeauna există forțe care încearcă să le stopeze. Noi trebuie să luăm în calcul eventualitatea unor astfel de riscuri și în Moldova.

Dar există vreun fel de măsuri pe termen scurt pe care autoritățile moldovenești ar putea să le realizeze, de exemplu, timp de o lună și să obțină un rezultat rapid?

Considerăm că politica bugetar-fiscală trebuie să se axeze pe acordarea de asistență celor mai vulnerabile grupuri ale populației în condiții de pandemie. Și iată anume aici ar putea fi utile resursele DST pe care FMI le-a acordat Moldovei. 

Politica monetară ar trebui să asigure libera circulație a resurselor de credit și a lichidității, pentru ca cei care doresc să-și deschidă ori să-și dezvolte o afacere să aibă un acces mai mare la mijloacele financiare.

Aceasta a fost mereu o problemă pentru businessul din Moldova – să ia credite în condiții avantajoase. Băncile încă sunt reticente în acordarea de împrumuturi persoanelor juridice, concentrându-și ofertele de creditare asupra persoanelor fizice. Cum ar putea fi schimbată această tendință?

Când privim piața creditelor, vedem o explicație rezonabilă pentru ceea ce se întâmplă în ce privește cererea, dar și oferta. Cererea de credite s-a redus din cauza nivelului scăzut al veniturilor. Însă acum, consumul gospodăriilor casnice crește câte puțin și oamenii iarăși au început să ia credite. Crește și oferta, deși această perioadă nu este simplă pentru bănci în ce privește luarea deciziilor despre creditare. Întotdeauna există riscul că debitorii nu-și vor putea îndeplini angajamentele asumate și este foarte dificil de calculat, cât de mare este riscul datoriilor, pentru că nimeni nu poate garanta profitabilitatea în condiții de criză. Dacă e să vedem cifrele, creditarea crește. În același timp, trebuie să se atragă atenția asupra sectoarelor în care există probleme și să se lucreze pentru a oferi asistență în aceste direcții.

„Moldova va decide cum va valorifica cele 236 milioane de dolari”. Interviu NM cu Rodgers Chawani, noul Reprezentant permanent al FMI în Moldova

Андрей Мардарь / NewsMaker

În apărarea Băncii Naționale

Cum estimați situația de la Banca Națională și cea din întregul sistem bancar al Moldovei? Ce fel de reforme sunt necesare în acest caz?

Din punctul nostru de vedere, BNM și-a intensificat eforturile, sprijinind economia prin politica monetar-creditară, prin scăderea ratei de bază și a normelor de rezervă. Banca Națională a început să vândă mai multă valută străină și și-a limitat prezența pe piață. Atunci când politica bugetar-fiscală era anemică, BNM a rămas o instituție mult mai activă, care a sprijinit redresarea economică. Dar mai există câteva domenii în care reformele sunt necesare. Ar trebui să fie menținute realizările pe care Banca Națională le-a obținut în ultimii ani, depunând eforturi considerabile, inclusiv pentru a îmbunătăți transparența acționarilor, eficiența sistemului de supraveghere și reglementare bancară, precum și sistemele de redresare a situației băncilor problematice. Noi suntem siguri că pentru Banca Națională este foarte important să aibă o echipă de management complet dotată, numită în conformitate cu cerințele unui nivel înalt de profesionalism și integritate, precum și cu toate procedurile necesare.

La fel, ar trebui să fie eliminat pericolul de a fi arestat pentru îndeplinirea angajamentelor oficiale la care sunt expuși angajații Băncii Naționale care se ocupă de supraveghere.

Aș dori să menționez că ar trebui să ne axăm nu numai asupa băncilor, dar și a organizațiilor financiare nebancare, deoarece riscurile din acest sector se măresc din cauza unei creșteri accentuate a creditelor. La fel, ar trebui să ne preocupăm de redresarea pieței asigurărilor.

Oferiți-ne un exemplu de măsuri concrete care ar trebui să fie realizate în sectorul organizațiilor financiare nebancare.

Programul precedent care a fost susținut de FMI s-a axat pe restabilirea și consolidarea reglementării sectorului bancar. Același lucru ar trebui să se facă și pentru sectorul financiar nebancar. Ar trebui să fie perfecționat sistemul de monitorizare, iar baza legislativă să fie consolidată, pentru a asigura un nivelul adecat de supraveghere. Acest lucru este important, având în vedere creșterea nivelului de creditare și acumularea problemelor în sectorul nebancar în ultimul timp, pentru că, mai devreme sau mai târziu, va exista riscul unei creșteri a ponderii împrumuturilor neperformante.

Credeți că există riscurile unei schimbări complete în conducerea Băncii Naționale din cauza că Octavian Armașu a fost numit în funcție de guvernarea precedentă? Și ar putea oare acest lucru să provoace instabilitate în activitatea BNM?

N-aș vrea să speculez cu acest subiect.

Dar să vorbim despre inflația de care tot BNM este responsabilă. Cum apreciați procesele inflaționiste din Moldova și din lume în ansamblu? Ce s-ar putea face pentru a diminua impactul creșterii inflației pentru populație?

În ultimul timp, creșterea inflației s-a intensificat în toată lumea. Sprijinul fără precedent sub formă de măsuri ale politicilor monetar-creditare și bugetar-fiscale ca răspuns la pandemie a contribuit la limitarea pierderilor de producție, dar a cauzat probleme de creștere a inflației. Prețurile la produsele alimentare au crescut până la cel mai înalt nivel din anul 2014, inclusiv din cauza condițiilor climaterice nefavorabile. De asemenea, prețurile la petrol și metale au depășit nivelul de până la pandemie pe fundalul unei creșteri rapide a cererii și al stagnării ofertei.

Credem în continuare că redresarea economică ar trebui să fie o prioritate, inclusiv printr-o politică monetară mai flexibilă. În același timp, inflația și riscurile pentru stabilitatea financiară trebuie să fie monitorizate cu atenție.

Inflația a început să crească în Moldova în principal din cauza creșterii prețurilor la produsele alimentare și a inflației de bază. Într-o măsură mai mică, aceasta a fost influențată de majorarea prețurilor la carburanți și a prețurilor reglementate. Situația trebuie să fie monitorizată cu strictețe. Noi salutăm înăsprirea politicii monetar-creditare a Băncii Naționale ca un pas în direcția corectă, pentru că indicatorii care stau la baza inflației pe termen lung (inflația de bază) sunt în creștere. Politica monetar-creditară trebuie să urmeze în continuare trendurile inflației. Toate aceste chestiuni vor fi discutate cu Banca Națională și în timpul următoarei vizite a misiunii FMI.

Dar banii pe care Moldova i-a primit de la FMI nu vor contribui oare la creșterea inflației? Cu siguranță, vor urma anumite plăți către cetățeni.

Comitetul general pentru gestionarea lichidității, din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai Băncii Naționale, calculează în prealabil impactul acțiunilor planificate asupra nivelului general de lichiditate. Aceștia au posibilitatea de a preveni orice presiune inflaționistă. Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere urgența acțiunilor fiscale pentru a combate pandemia. Măsurile menționate mai sus doar subliniază necesitatea unei coordonări, pentru că pe viitor, interacțiunea dintre politica monetar-creditară și politica bugetar-fiscală doar se va îmbunătăți.

Sunteți deja de un an în funcția de șef al misiunii FMI în Moldova. Numiți trei lucruri care v-au uimit aici în sensul bun al cuvântului. Și ce ați dori să remediați imediat?

Îmi amintesc de primirea foarte caldă, frumusețea Moldovei, dar și evenimentele de vineri, 27 august, care au demonstrat că oamenii își doresc cu ardoare schimbări pentru țara lor.

Ce aș corecta? Întrucât sunt originar din Africa, mi-aș dori foarte mult ca în Moldova să existe un restaurant cu bucătărie africană care, cred eu, s-ar combina perfect cu vinul moldovenesc.

„Moldova va decide cum va valorifica cele 236 milioane de dolari”. Interviu NM cu Rodgers Chawani, noul Reprezentant permanent al FMI în Moldova

Андрей Мардарь / NewsMaker

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: