FLYONE a înregistrat 3 aeronave noi și bate un nou record

FLYONE, liderul incontestabil al aviației din Republica Moldova, continuă să-și consolideze poziția pe piață și stabilește un nou record prin extinderea cu trei aeronave de ultimă generație – două Airbus A320 și un Airbus A321, parte din cele șase unități noi planificate pentru anul 2025, ajung pina la un numar de 20 aeronave operate de tot grupul FLYONE. 

Evenimentul a avut loc pe platforma Aeroportului Internațional Chișinău, în prezența Directorului General FLYONE, domnul Mircea Maleca.

„Această extindere nu este doar o investiție. Este o declarație fermă: FLYONE crește, evoluează și oferă mai mult. Ne angajăm să oferim siguranță, eficiență și excelență în serviciile oferite pasagerilor noștri,” a declarat Mircea Maleca.

Noile aeronave impresionează nu doar prin performanță, ci și printr-o livree complet reînnoită – un design modern, îndrăzneț și ușor de recunoscut, care reflectă spiritul ambițios și în continuă dezvoltare al companiei.Pe 15 iulie, FLYONE a „botezat” oficial primele trei aeronave din cele șase comandate pentru acest an. Dotate cu tehnologie de ultimă oră, aceste avioane oferă confort sporit, performanță operațională optimizată și eficiență energetică. Ele reflectă direcția clară a companiei: inovație tehnologică, sustenabilitate și expansiune responsabilă.

Investiția face parte dintr-o strategie coerentă de dezvoltare sustenabilă – noile aeronave contribuie la reducerea impactului asupra mediului și la atingerea obiectivelor ecologice stabilite de companie.

Cu această extindere, FLYONE își întărește titlul de companie cu cea mai mare flotă aeriană din Republica Moldova, iar în lunile ce urmează, va lansa noi rute, va crește frecvențele existente și va livra o rețea de zboruri fără precedent.

Fiți cu ochii pe FLYONE. Cea mai mare flotă. Cea mai ambițioasă strategie. Cea mai extinsă rețea.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) a fost lansată în 2016 și a devenit cea mai mare companie aeriană din Moldova. FLYONE ARMENIA a fost lansată în 2021 și a devenit compania aeriană nr. 1 din Armenia în 2022.
În 2022, compania a devenit membră a Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
În 2023, compania a reînnoit certificarea IOSA – cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional – și a atins 2 milioane de pasageri, lansând 14 rute noi și extinzând flota cu 3 aeronave.
În 2024, FLYONE a lansat două noi destinații: Praga și Manchester, răspunzând cererii în creștere și atingând un record de 2,4 milioane de pasageri.

FLYONE este cea mai dinamică companie aeriană din Republica Moldova, cu o rețea de destinații în continuă extindere și o flotă modernizată. Printre cele 41 de zboruri regulate și charter, FLYONE leagă Chișinăul de destinații populare precum: Napoli, Stuttgart, Torino, Palma de Mallorca, Lyon, Bremen, Copenhaga, Alicante, Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, München, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Düsseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.Pentru mai multe informații, vizitați site-ul oficial: www.flyone.eu

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Pod de pontoane la Cosăuți-Iampol: Chișinăul și Kievul au ajuns la o înțelegere, după suspendarea finanțării americane

Un pod de pontoane peste Nistru, între Cosăuți și Iampol, ar putea deveni prima soluție funcțională de traversare rutieră a frontierei moldo-ucrainene în această zonă, după ce proiectul podului permanent, aprobat anterior, a fost blocat din lipsă de finanțare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, după vizita din această săptămână efectuată la Kiev, că Republica Moldova va începe în 2026 construcția celor 26 de kilometri de drum necesari pentru conectarea la acest obiectiv, iar partea ucraineană va instala podul de pontoane.

Ministrul a explicat că podul din piatră, planificat inițial, ajunsese într-o fază avansată și beneficia de sprijin financiar american, inclusiv prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), structură lichidată între timp.

Proiectul era într-o fază foarte avansată, fiind realizat împreună cu americanii, cu USAID. Au fost oferite și resurse financiare. Partea ucraineană luase tot proiectul asupra sa (…) și, atunci când s-a schimbat situația în Statele Unite și a dispărut finanțarea, a fost blocat și acest proiect”, a spus Vladimir Bolea, în cadrul emsiunii „În context” de la Moldova 1.

După revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, administrația americană a înghețat programele de asistență externă pentru revizuire, iar în 2025 majoritatea programelor USAID au fost anulate sau restructurate. Din vara anului 2025, agenția nu mai funcționează ca instituție independentă, atribuțiile rămase fiind transferate către Departamentul de Stat al SUA.

În aceste condiții, resursele pentru podul permanent nu au mai fost alocate, iar altele noi nu au fost identificate la această etapă.

Soluție rapidă: pod de pontoane

Autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat o alternativă considerată mai rapidă și mai realistă în actualul context.

„Ucraina are un pod de pontoane care poate permite să treacă tirurile de marfă, în medie de 40 de tone, încărcate. Cu pași foarte mari, trebuie să dăm în exploatare acest pod de pontoane. Este unul extrem de practicabil și noi îl vom face”, a spus ministrul.

Podul de pontoane ar permite reluarea circulației camioanelor de marfă și ar crea o legătură directă între nordul Republicii Moldova și regiunea Vinița din Ucraina.

„El este important și pentru noi, nu numai pentru partea ucraineană, pentru că vorbim despre componenta economică – transporturi, importuri, exporturi. Noi tot facem export în Ucraina și beneficiază și agenții economici din Republica Moldova”, a mai menționat Vladimir Bolea.

Oficialul a anunțat că, în 2026, Republica Moldova va începe construcția celor 26 de kilometri de drum prevăzuți în proiectul tehnic elaborat de partea moldovenească.

La rândul său, Ucraina urmează să-și realizeze infrastructura de acces și să instaleze podul de pontoane.

Podul Cosăuți–Iampol a fost conceput ca un pod rutier permanent peste Nistru, cu o lungime totală estimată de aproximativ 1,3 – 1,5 kilometri, incluzând estacada de pe malul ucrainean. Proiectul prevedea două benzi de circulație și infrastructură pentru pietoni și, potrivit unor descrieri, piste pentru biciclete.

Lucrările au fost lansate oficial în 2022, iar partea ucraineană și-a asumat construcția podului propriu-zis, în timp ce Republica Moldova urma să realizeze drumurile de acces și punctul de trecere a frontierei. Traversarea ar fi trebuit să înlocuiască bacul nefuncțional de la Cosăuți și să creeze o legătură directă între nordul R. Moldova (Soroca – Chișinău) și regiunea Vinița din Ucraina, ocolind regiunea transnistreană.

Costurile estimate au variat în timp între aproximativ €100 de milioane și circa $200 de milioane.

Războiul din Ucraina, creșterea costurilor și, ulterior, retragerea finanțării americane au dus, însă, la blocarea proiectului.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un judecător din Moldova, găsit vinovat de fals în declarații, după ce fusese achitat

Un judecător a fost găsit vinovat de fals în declarații de Curtea de Apel Centru, după ce, anterior, fusese achitat de prima instanță. Hotărârea a fost pronunțată astăzi, 12 februarie. Totuși, inculpatul nu va executa pedeapsa penală, pe motiv că termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere a expirat. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Anticorupție, care gestionează dosarul, într-un comunicat.

Potrivit PA, inculpatul, exercitând funcția de judecător și având obligația să declare averea personală și a familiei, în perioada 2018–2021, ar fi indicat intenționat în declarațiile de avere și interese personale date eronate cu privire la veniturile soției, în sumă totală de aproximativ 900 000 de lei.

Pe 5 august 2024, în urma analizei probatoriului administrat, Judecătoria Hâncești, sediul Centru a decis că fapta magistratului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, dispunând achitarea acestuia. Nefiind de acord cu soluția instanței, procurorii anticorupție au contestat sentința.

Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, Curtea de Apel a considerat că probele prezentate sunt pertinente, concludente, utile și veridice, stabilind că vinovăția acestuia este dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil”, a menționat PA.

Curtea de Apel Centru a casat integral hotărârea primei instanței, potrivit căruia judecătorul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de fals în declarații. Cu toate acestea, inculpatul a fost liberat de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere.

Decizia judecătorească poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în termen de două luni de la data comunicării hotărârii motivate.

Maia Sandu/APCE

Începe Conferința de Securitate de la München 2026: Maia Sandu va susține discurs despre amenințările hibride

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu participă în perioada 13-14 februarie la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Astăzi, de la ora 18:30 (ora Moldovei), șefa statului va lua cuvântul în cadrul panelului „Ambiguitate distructivă: Descurajarea și contracararea războiului hibrid”, care se va încheia la 19:15. La discuție vor participa lideri internaționali de rang înalt.

Astfel, la panelul de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, Maia Sandu va ține un discurs alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.

Totodată, potrivit instituției prezidențiale, în marja conferinței, șefa statului va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. 

În acest an, Conferința va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. 

Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice.

Prima ediție a conferinței pe probleme de securitate de la Munchen a avut loc în 1963, sub denumirea oficială ”Internationale Wehrkunde-Begegnung”, fiind instituită la inițiativa publicistului Ewald von Kleist. Încă de la început, conferința a fost dedicată problemelor care priveau relațiile transatlantice și provocările de securitate de pe mapamond.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Pensiile vor fi indexate cu circa 6%, peste inflația estimată la 4%. Munteanu: „Facem cât putem”

Pensiile din Republica Moldova ar putea fi indexate, de la 1 aprilie 2026, cu aproximativ 6%, ceea ce este peste inflația estimată de 4%. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu în ediția din 12 februarie a emisiunii „Bună seara” de la Moldova 1.

„Deci, facem cât putem. Noi o să venim cu anunțul în martie. Aproximativ 6%. Ceea ce deja este un pas pozitiv, fiindcă vă dați seama că rata de inflație scade deja sub 4%. Deci, e o creștere reală a veniturilor. E echilibru. Sigur că ne-am dorit și mai mult, dar cel puțin e deja o creștere reală; raportat la inflație, o să crească pensiile în primul rând”, a explicat premierul.

În același timp, Guvernul lucrează și la revizuirea salariilor din sectorul bugetar.

„Lucrăm la legea salarizării, unde vom revizui toate salariile din sectorul bugetar și vom veni cu niște propuneri de reechilibrare”, a adăugat Munteanu.

În contextul creșterii facturilor la gaz, Alexandru Munteanu a subliniat că prețul este determinat de evoluțiile de pe piețele internaționale și că autoritățile nu pot interveni direct pentru a-l modifica.

„Ceea ce trebuie noi să facem este să mărim veniturile, să mărim salariile și, în primul rând, salariile bugetarilor, așa cum am promis. Trebuia să sacrificăm unele lucruri și am ales să mărim investițiile. Am investit în viitor”, a precizat oficialul.

Potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pentru 2026, peste 665 de mii de beneficiari ar urma să primească pensii indexate anul viitor.Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, pensia minimă a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, majorându-se de la 1.188 de lei în 2021 la 3.055 de lei în prezent – ceea ce reprezintă o creștere de 157%.

În total, Guvernul alocă în 2026 pentru asigurările sociale de stat un buget în valoare de 51,45 miliarde de lei. Autoritățile spun că suma va permite susținerea populației și desfășurarea unor programe importante pentru cetățeni.

Reamintim, în 2025, pensiile au fost indexate cu 10%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Poză simbol

A sustras o mașină lăsată la spălătorie și a provocat un accident în stare de ebrietate: Un bărbat condamnat la închisoare

Un bărbat de 37 de ani a fost condamnat la 2 ani și 3 luni de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semi-închis, pentru răpirea unui automobil lăsat la spălătorie, informează Procuratura municipiului Chișinău.

Incidentul a avut loc în noaptea de 4 septembrie 2023, când inculpatul, împreună cu un complicel său, ambii angajați ai spălătoriei auto, au profitat de accesul la mașina victimei și au sustras cheile fără acordul proprietarului. Ulterior, aflați în stare de ebrietate, cei doi au condus automobilul prin Chișinău și în afara orașului, alternând la volan.

La un moment dat, inculpatul a pierdut controlul asupra mașinii, care a ieșit de pe drum și s-a răsturnat. Complicele a rămas la locul accidentului și a solicitat intervenția serviciilor de urgență, iar automobilul a fost grav avariat. Paguba estimată se ridică la aproximativ 23 000 de euro.

În instanță, bărbatul și-a recunoscut vina și a cerut examinarea cazului în procedură simplificată, exprimând regret și intenția de a repara prejudiciul. Anterior, acesta mai fusese condamnat pentru răpirea unui vehicul. Hotărârea nu este definitivă, iar inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la rămânerea definitivă a sentinței.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: