sursa: shutterstock.com/

Moldova va semna Convenția-cadru a CoE privind inteligența artificială, drepturile omului și statul de drept

Republica Moldova va semna Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrație și statul de drept, conform unui aviz aprobat de Comisia politică externă și integrare europeană din Parlamentul de la Chișinău. Prin 36 de articole, Convenția-cadru își propune să asigure că activitățile legate de sistemele de inteligență artificială respectă pe deplin drepturile omului, democrația și statul de drept.

Documentul stabilește principii clare pentru utilizarea inteligenței artificiale (IA) într-un mod democratic și responsabil și oferă un cadru de cooperare regională. Astfel, Republica Moldova are ocazia să colaboreze cu state membre ale Consiliului Europei pentru dezvoltarea și implementarea unor politici responsabile în domeniul AI, partajarea celor mai bune practici și abordarea provocărilor comune. La nivel național, este prevăzută crearea unui cadru de colaborare între autoritățile responsabile de implementarea Convenției, precum și participarea țării noastre la Conferința Părților Convenției.

De asemenea, Convenția-cadru completează Actul Uniunii Europene privind inteligența artificială, care va fi integrat în legislația națională la aderarea Republicii Moldova la UE. Semnarea și ratificarea Convenției poziționează Republica Moldova ca un partener de încredere, aliniat valorilor europene fundamentale și dedicat protejării drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Din punct de vedere financiar, semnarea convenției poate atrage fonduri europene și internaționale pentru dezvoltarea tehnologiilor IA etice și responsabile, aceste resurse putând fi folosite în proiecte de cercetare, dezvoltare, infrastructură digitală și formare profesională.

Convenția-cadru, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei pe 17 mai 2024, reprezintă un efort comun al delegațiilor din 46 de state membre ale Consiliului Europei, al Uniunii Europene și al 11 state nemembre. În procesul de elaborare au fost implicați și reprezentanți din sectorul privat, societatea civilă și mediul academic.

Convenția va fi disponibilă pentru semnare pe 5 septembrie 2024, în cadrul Conferinței informale a Miniștrilor Justiției din statele membre ale Consiliului Europei, care va avea loc la Vilnius, Lituania.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: