Imagine simbol//Digi24.ro

Moldova vrea să taie, în cinci ani, 1,7 milioane de metri cubi de lemn: de ce și unde va ajunge (DOC)

În următorii cinci ani, în Republica Moldova ar urma să fie recoltate aproximativ 1,7 milioane de metri cubi de lemn, ceea ce înseamnă, în medie, circa 344,7 mii de metri cubi anual. Potrivit unui proiect al Ministerului Mediului, supus consultărilor publice, cea mai mare parte a volumului ar urma să vină din păduri de salcâm (28%), stejar (27%) și frasin (16%), iar restul – din alte specii de copaci. Autoritățile precizează că este vorba, în principal, despre păduri degradate, îmbătrânite sau afectate de fenomene de uscare în masă.

Potrivit notei informative, pădurile de stejar vizate sunt deja în proces de degradare, pe fondul secetei din ultimii ani, și se află în curs de regenerare naturală sau artificială. Autoritățile dau asigurări că toate suprafețele exploatate vor fi supuse lucrărilor de regenerare, astfel încât suprafața totală a pădurilor nu va fi redusă, însă starea acestora ar urma să fie îmbunătățită.

Din volumul anual estimat, aproximativ 287,8 mii de metri cubi vor constitui lemn de foc. Acesta va fi livrat populației și instituțiilor publice – spitale, grădinițe și școli – pentru încălzirea în sezonul rece. Alte circa 21 de mii de metri cubi vor reprezenta lemn de lucru, iar restul vor fi nuiele și crăci.

Potrivit proiectului, actualul regulament care stabilește posibilitatea de recoltare a masei lemnoase, valabil pentru perioada 2021–2025, este depășit și nu mai corespunde realităților din fondul forestier. Ministerul precizează că lipsa unui cadru normativ actualizat creează dificultăți în aplicarea lucrărilor silvice necesare, în special cele de regenerare, conservare și reconstrucție ecologică.

Contactați de NM, reprezentanții Agenției „Moldsilva” au explicat că această situație limitează capacitatea instituției de a planifica și executa tăieri în pădurile degradate sau afectate de uscarea în masă.

„Perioada anilor 2015-2024 a fost una dintre cele mai aride în ultima jumătate de secol, iar pădurile ca un mare consumator de apă nu au putut să nu resimtă acest impact extrem de nefavorabil. Astfel, constatăm cu regret extinderea considerabilă a focarelor de uscare în masă. Se constată o frecvenţă sporită a acestor fenomene în pădurile situate în condiţii staţionale precare, în special în culturile silvice trecute de vîrstă mijlocie create pe terenuri degradate, a arboretelor degradate, necorespunzătoare staţional, dar şi a pădurilor iubitoare de apă precum pădurile de luncă. Posibilitatea de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse principale pentru perioada 2026-2030 a rezultat din însumarea posibilităţii calculate pe fiecare unitate de producţie conform amenajamentelor silvice, a prevederilor normelor tehnice în vigoare, cu efectuarea după caz a studiilor de prelungire a valabilităţii planurilor de lucrări”, a explicat Moldsilva pentru NM.

În perioada 2021–2025, au fost planificate lucrări de reconstrucție ecologică cu un volum de 79 de mii de metri cubi, iar până în prezent au fost realizate 68,9 mii de metri cubi, pe o suprafață de 642 de hectare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: