Imagine simbol//Digi24.ro

Moldova vrea să taie, în cinci ani, 1,7 milioane de metri cubi de lemn: de ce și unde va ajunge (DOC)

În următorii cinci ani, în Republica Moldova ar urma să fie recoltate aproximativ 1,7 milioane de metri cubi de lemn, ceea ce înseamnă, în medie, circa 344,7 mii de metri cubi anual. Potrivit unui proiect al Ministerului Mediului, supus consultărilor publice, cea mai mare parte a volumului ar urma să vină din păduri de salcâm (28%), stejar (27%) și frasin (16%), iar restul – din alte specii de copaci. Autoritățile precizează că este vorba, în principal, despre păduri degradate, îmbătrânite sau afectate de fenomene de uscare în masă.

Potrivit notei informative, pădurile de stejar vizate sunt deja în proces de degradare, pe fondul secetei din ultimii ani, și se află în curs de regenerare naturală sau artificială. Autoritățile dau asigurări că toate suprafețele exploatate vor fi supuse lucrărilor de regenerare, astfel încât suprafața totală a pădurilor nu va fi redusă, însă starea acestora ar urma să fie îmbunătățită.

Din volumul anual estimat, aproximativ 287,8 mii de metri cubi vor constitui lemn de foc. Acesta va fi livrat populației și instituțiilor publice – spitale, grădinițe și școli – pentru încălzirea în sezonul rece. Alte circa 21 de mii de metri cubi vor reprezenta lemn de lucru, iar restul vor fi nuiele și crăci.

Potrivit proiectului, actualul regulament care stabilește posibilitatea de recoltare a masei lemnoase, valabil pentru perioada 2021–2025, este depășit și nu mai corespunde realităților din fondul forestier. Ministerul precizează că lipsa unui cadru normativ actualizat creează dificultăți în aplicarea lucrărilor silvice necesare, în special cele de regenerare, conservare și reconstrucție ecologică.

Contactați de NM, reprezentanții Agenției „Moldsilva” au explicat că această situație limitează capacitatea instituției de a planifica și executa tăieri în pădurile degradate sau afectate de uscarea în masă.

„Perioada anilor 2015-2024 a fost una dintre cele mai aride în ultima jumătate de secol, iar pădurile ca un mare consumator de apă nu au putut să nu resimtă acest impact extrem de nefavorabil. Astfel, constatăm cu regret extinderea considerabilă a focarelor de uscare în masă. Se constată o frecvenţă sporită a acestor fenomene în pădurile situate în condiţii staţionale precare, în special în culturile silvice trecute de vîrstă mijlocie create pe terenuri degradate, a arboretelor degradate, necorespunzătoare staţional, dar şi a pădurilor iubitoare de apă precum pădurile de luncă. Posibilitatea de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse principale pentru perioada 2026-2030 a rezultat din însumarea posibilităţii calculate pe fiecare unitate de producţie conform amenajamentelor silvice, a prevederilor normelor tehnice în vigoare, cu efectuarea după caz a studiilor de prelungire a valabilităţii planurilor de lucrări”, a explicat Moldsilva pentru NM.

În perioada 2021–2025, au fost planificate lucrări de reconstrucție ecologică cu un volum de 79 de mii de metri cubi, iar până în prezent au fost realizate 68,9 mii de metri cubi, pe o suprafață de 642 de hectare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Moldova își va evalua legislația în 2026, după experiența ultimelor alegeri? Grosu: „Avem un mic răgaz”

În 2026 trebuie să aibă loc o evaluare plenară a legislației pentru a vedea ce modificări sunt necesare în contextul următorului scrutin. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la conferința de analiză post-electorală „Alegerile parlamentare, 28 septembrie 2025”. Oficialul a spus că, de la un an la altul, procesul electoral devine tot mai complex, menționând aspecte precum finanțarea ilegală, securitatea cibernetică și dezinformarea. Referitor la dezinformare, Grosu a declarat că trebuie „să avem o discuție complicată, dar necesară, până unde și cum reglementăm rețelele sociale”.

„Din an în an, procesul electoral devine unul mai complex, mai plin de provocări. Lucrurile evoluează cu o viteză care noi uneori o subestimăm”, a declarat Grosu pe 19 februarie.

El a spus că „finanțarea ilegală a evoluat cu o viteză enormă, de la metode clasice până la cele mai sofisticate: cripto, transferuri, folosind sisteme bancare ale altor state – vorbim aici de Federația Rusă evident – așa numit parteneriat al Federației Ruse cu grupările criminale naționale”.

Grosu a declarat că dezinformarea este „un alt domeniu plin de provocări, care ne determină să avem o discuție complicată, dar necesară – până unde și cum reglementăm rețelele sociale”. „Pentru că, dincolo de faptul că acești giganți sunt veniți să facă bani, efectele pe care le pot avea campaniile de dezinformare, manipulare, sute de mii de conturi false – numai TikTokul, anul trecut, la rugămintea amabilă a noastră, a închis vreo sută de mii de profiluri. Dar câte au rămas, dumnezeu știe. Da, noi trebuie să avem o discuție foarte sinceră la acest subiect: cum ne protejăm spațiul nostru informațional, cum protejăm cetățenii noștri, cum protejăm copiii noștri de aceste campanii deliberate, organizate, plătite și foarte agresive de dezinformare. Sigur, aici, o singură voce a unei țări cum este Republica Moldova are șanse mici. De aceea trebuie să fim o voce comună și cu alte țării membre al Uniunii Europene în dialog cu acești granzi”, a adăugat el.

Președintele Parlamentului a menționat că „securitatea cibernetică este un alt domeniu foarte critic”, iar „ultimele alegeri ne-au arătat cât de apetisant este, în special pentru serviciile speciale ruse, să atace infrastructura noastră critică”.

„Noi avem cu dumneavoastră acum un mic răgaz. (…) Norocul face să avem măcar un an fără alegeri: 2026. Anul acesta trebuie să-l folosim plenar pentru a face o evaluare plenară a legislației, să analizăm adresele Curții Constituționale, să vedem care sunt modificările necesare, pentru că avem undeva la dispoziție – hai să zicem – până în toamna anului viitor, pentru a respecta uzanțele și bunele practici de predictibilitate a regulilor cadrului electoral până la următorul scrutin. Din partea mea, din partea colegilor mei, vă asigurăm de tot suportul”, a conchis Igor Grosu.

***

În octombrie 2025, Igor Grosu declara la Rlive că „una din principalele adrese ale Curții Constituționale, din momentul validării rezultatelor” alegerilor parlamentare, a fost că „trebuie să avem reglementări pentru acest spațiu informațional”. „Am avut și discuții post-campanie, cel puțin cu președinta Consilului Audiovizualului, și am căzut de acord că trebuie să facem ceva”, menționa Grosu. În aceeași lună, Grosu declara la TV8 că autoritățile trebuie să intervină prin modificări legislative. El declara că, în perioada următoare ar putea fi modificat Codul serviciilor media audiovizuale, astfel încât Consiliul Audiovizualului să primească noi prerogative privind reglementarea spațiului digital.

Pe 3 februarie, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport interimar, în care menționa că instituțiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune asupra rețelelor de socializare, în scopul cenzurării conținutului online. Autorii documentului au sugerat o posibilă influențare a alegerilor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic. În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că libertatea de expresie nu este pentru conturi false. Potrivit șefei statului, pentru rețelele sociale „contează să nu existe nicio reglementare și banul”, pentru Moldova – „sănătatea democrației”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: