rusia.mfa.gov.md

Moldovenii, îndemnați să evite călătoriile în regiunea rusă Kursk. Apelul Ambasadei Moldovei în Rusia

Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă a emis o alertă de călătorie, în contextul acțiunilor militare din regiunea rusă Kursk. Misiunea diplomatică a recomandat cetățenilor Republicii Moldova să se abțină de la călătorii în această regiune, iar în cazul în care se află pe teritoriul regiunii – să o părăsească. 

„În contextul situației curente din regiunea Kursk, precum și existența riscurilor sporite de securitate, Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă vine cu recomandarea fermă către cetățenii Republicii Moldova să se abțină de la călătorii în această regiune. De asemenea, se recomandă părăsirea acestei regiuni în cazul în care vă aflați deja acolo. Vă rugăm să fiți vigilenți și să urmați instrucțiunile autorităților competente pentru a vă asigura siguranța personală. Ambasada continuă să urmărească evoluția situației din regiunea Kursk”, se arată într-o declarația a Ambasadei Republicii Moldova în Rusia.

Misiunea diplomatică a adăugat că, în caz de forță majoră, cetățenii Republicii Moldova pot apela linia telefonică de urgență a Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă: +7 929 964-90-79.

Pe 6 august 2024, armata Ucrainei a intrat pe teritoriul Rusiei, în apropierea orașului Sudja a regiunii Kursk. Până în seara zilei de 7 august, armata a capturat punctul de control „Sudja” de la granița regiunii ucrainene Sumî și regiunii rusești Kursk, a luat prizonieri mai mulți polițiști de frontieră și, totodată, sub controlul armatei a ajuns stația de măsurare a gazelor „Sudja”, prin care gazul rusesc este furnizat în Europa. Rusia a raportat despre 31 de persoane rănite și 5 decese în regiunea Kursk. Între timp, în această regiune a fost emisă stare de urgență. Detalii AICI. În Republica Moldova se discută despre introducerea unei stări de alertă timpurie pe piața gazelor naturale din Moldova. Anunțul a fost făcut pe 8 august de ministrul Energiei Victor Parlicov. Potrivit oficialului, decizia a fost luată pe fundalul acțiunilor militare din regiunea Sudja, acolo unde se află o stație de măsurare a gazelor, prin care vine gaz inclusiv în Republica Moldova, mai exact – în regiunea transnistreană. Detalii AICI.

Consilierul președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, Mihail Podoleak, a publicat pe 8 august o declarație despre „distrugerea formelor obișnuite de viață” în Rusia, inclusiv în regiunile de graniță Kursk și Belgorod. Potrivit Meduza, este prima declarație a autorităților ucrainene în cazul acțiunilor militare din regiunea Kursk. În declarația sa, Podoleak nu a menționat în mod direct ofensiva armatei ucrainene. „Rusia a crezut că normele legale nu i se aplică și de aceea ea poate ataca ilegal teritoriile țărilor vecine. (…) Dar războiul este un război care are propriile reguli și în care agresorul culege întotdeauna recompensele corespunzătoare…”, a comunicat Podoleak. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: