natură, oameni, zile libere

Moldovenii și-au schimbat părerea? Câți justifică acțiunile Rusiei în Ucraina și unde își văd viitorul, potrivit celui mai recent sondaj

Tot mai puțini moldoveni (33,4%) consideră că Federația Rusă a declanșat o invazie nejustificată și neprovocată în Ucraina. Numărul este cu aproape 5 la sută mai mic, comparativ cu anul precedent, 2022, când 38,3% au spus că Rusia a invadat Ucraina fără să fie provocată. Datele au fost prezentate de Institutul de Politici Publice pe 4 septembrie, urmare a unui sondaj realizat în rândul moldovenilor în luna august.

Potrivit sondajului, 17 la sută din respondenții sondajului sunt de părere că Rusia a inițiat o „operațiune de eliberare a Ucrainei de nazism”, în timp ce puțin peste 18 la sută consideră că Moscova apără regiunile Donbas și Donețk, anexate ilegal, de Ucraina. Numărul celor care îi dau dreptate Rusiei este mai mare în 2023, față de 2022, când 15,1% din respondenți au spus că Moscova ar elibera, prin războiul declanșat, Ucraina „de nazism”, în timp ce 17,1 spunea că Rusia ar apăra regiunile anexate ilegal.

Nu au știut sau nu au vrut să răspundă la această întrebare peste 28 la sută din respondenți, comparativ cu 26,5% în 2022.

Captură foto

Întrebați cine cred că are dreptate în acest conflict militar, aproape 34 la sută au spus că Ucraina, comparativ cu peste 36% în 2022. Numărul celor care îi dau dreptate Rusiei este mai mare, în 2023. Puțin peste 25 la sută îl susțin pe Putin, comparativ cu aproape 22 la sută, în 2022. Că nici o parte, nici alta nu are dreptate, sunt de părere aproape 24 la sută din moldoveni, în timp ce alți 15,6 au refuzat sau nu au știut să răspundă.

Captură foto

În ceea ce privește viitorul Republicii Moldova, 47 la sută au pledat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Numărul este cu un punct procentual mai mic față de 2022, când 48 la sută din respondenți își vedeau viitorul în comunitatea țărilor membre ale UE. A crescut, pe de altă parte, numărul respondenților care cred că viitorul țării este în Uniunea Economică Euroasiatică (Uniunea Vamală). În 2023 cifra a atins 32,5%, față de 31,7% în 2022.

Captură foto

De precizat că la sondaj au participat 1215 persoane, cu vârstă de 18 ani şi mai mult, cu o eroare maximală de +3%. Datele au fost colectate în perioada 9 – 23 august 2023, curent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: