Moldtelecom a finalizat lucrările de extindere a rețelei LTE 4G pe întreg teritoriul țării

Moldtelecom a finalizat cu succes ambele etape din planul de extindere a rețelei LTE Advanced. Așa cum a fost promis, până la sfârșitul anului 2020, de acoperire 4G+ au parte toate centrele raionale din țară și alte 53 de localități. Astăzi acoperirea rețelei Unité 4G a sporit de 4 ori pe întreg teritoriul țării, iar în fiecare centru raional gradul de acoperire este de 100% per populație.

În cadrul celei de-a doua etape de extindere lansată în octombrie curent, au fost incluse centrele raionale din centrul și sudul țării. Prin urmare, centrele Anenii Noi, Briceni, Basarabeasca, Cimișlia, Călărași, Criuleni, Cantemir, Dondușeni, Fălești, Florești, Glodeni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Râșcani, Șoldănești, Sângerei, Ștefan Vodă, Telenești, Taraclia, dispun de rețea 4G+.

S-a lucrat de asemenea și la îmbunătățirea acoperirii existente în orașele Bălți, Chișinău și suburbiile acestora.

Înțelegem importanța conectivității la viteză sporită în activitățile de comunicare zilnică, de aceea asigurarea unei acoperiri a rețelei 4G+ pe întreg teritoriul țării constituie o prioritate pentru companie. Astăzi generozitatea ofertelor la serviciile de telefonie și internet mobil Unite este susținută și de o rețea performantă care oferă abonaților din toată țara, acces la internet cu viteză sporită, de până la 175 Mbps.

Calitatea serviciilor și atractivitatea ofertelor este apreciată de clienți, iar acest lucru se reflectă si în rezultatele obținute de companie. Unite este în continuare lider detașat la sporirea numărului de abonați portați în rețea. În primele 10 luni ale anului 2020, peste 12405 de clienți au migrat spre rețeaua Unite de la alți operatori.

În cadrul lucrărilor de extindere au fost alocate echipamente performante noi care au îmbunătățit substanțial acoperirea existentă și au asigurat o acoperire completă în locațiile vizate. Planul de dezvoltare face parte din strategia companiei care este orientată către asigurarea unei experiențe superioare în utilizarea serviciilor.

Activarea opțiunii 4G+ poate fi realizată, la abonament, prin formarea numărului *500*3*1*1#, iar la Cartela Prepay la numărul *200*3*2*2#.

Unité, parte a familiei Moldtelecom, este operatorul numărul 1 în traficul de internet mobil dedicat, generat de către abonați!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu/Facebook

Sandu, după ce Ungaria s-a opus deschiderii „accelerate” a negocierilor: „Moldova este pregătită”. Reacția liderilor UE

Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor grupurilor de capitole de negociere, a declarat președinta Maia Sandu, după ce din concluziile Consiliului European a fost eliminată referirea la deschiderea „accelerată” a negocierilor de aderare cu țara noastră și Ucraina. În timp ce șefa statului susține că procesul ar trebui să avanseze „fără întârziere”, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au reiterat că extinderea Uniunii Europene se bazează pe meritele fiecărui stat candidat.

Întrebată dacă a fost dezamăgită de modificarea textului concluziilor Consiliului European, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic pentru deschiderea negocierilor pe toate grupurile de capitole.

„Tehnic vorbind, suntem gata să se deschidă negocierile pe toate grupurile de capitole – lucru confirmat de Comisie și de Consiliu. Suntem gata și credem că procesul ar trebui să aibă loc de îndată, fără întârziere. Este un proces bazat pe merite și atâta timp cât suntem gata, sunt convinsă că așa se și va întâmpla”, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul conferinței susținute după cel de-al doilea summit Moldova-UE, la Bruxelles, pe 22 iunie.

„Este un proces bazat pe merite. Moldova trebuie să obțină rezultate. Dar mai este un element – Comisia trebuie să formuleze recomandarea către Consiliu, în primul rând. În calitate de președinte al Comisiei, pot să vă spun că Comisia a recomandat deja Consiliului să deschidă toate grupurile de capitole de negociere”, a declarat, la rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, pe de altă parte, că extinderea reprezintă „cea mai importantă investiție geopolitică” a Uniunii Europene și a dat asigurări că procesul va continua „cât mai curând posibil”.

„Pentru Consiliul European, extinderea este investiția geopolitică cea mai importantă la nivel european și, după cum a spus doamna președintă Sandu, este investiția cea mai importantă pentru propria noastră securitate. Trebuie să ne mișcăm, să facem progrese cu extinderea cât mai curând. Sigur, este un proces bazat pe merite, ceea ce înseamnă că mergem înainte în funcție de meritele fiecărui statut candidat.  

Deja ne mișcăm foarte repede cu Muntenegru, de exemplu. Probabil că vom finaliza negocierile înainte de sfârșitul anului. De asemenea cu Albania ne dorim să încheiem negocierile până la sfârșitul lui 2027. Acum am deschis primul cluster în negocierile cu Moldova și atunci când Comisia ne va semnala că e momentul să mergem la pasul următor, Consiliul va lua decizia. O vom lua cu cât mai curând posibil”, a declarat Antonio Costa.

Reamintim, în concluziile adoptate la reuniunea din 19 iunie, Consiliul European a salutat deschiderea, pe 15 iunie, a negocierilor de aderare cu Republica Moldova pe clusterul „Valori fundamentale” și și-a exprimat așteptarea pentru deschiderea celorlalte clustere, în conformitate cu principiul bazat pe merit.

Față de proiectul de concluzii distribuit în ajunul reuniunii, textul final nu a mai conținut, însă, formularea potrivit căreia deschiderea celor cinci clustere rămase ar urma să aibă loc „cât mai curând posibil”. Potrivit publicației The New Union Post, care a consultat proiectul de concluzii, această modificare a fost operată chiar înainte de adoptarea textului final.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat atunci, în cadrul unei conferințe, că Ungaria și alte state membre ale Uniunii Europene s-au opus păstrării în concluziile Consiliului European a sintagmei privind deschiderea „accelerată” a negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Liderul de la Cotroceni declara, pe 19 iunie, că modificarea este una de ordin diplomatic și nu va avea consecințe practice asupra procesului de aderare al celor două state. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Igor Țurcan

Încă o rudă a Maiei Sandu, numită la șefia unei întreprinderi de stat cu salariu de peste 55 mii lei? Precizările Moldelectrica după acuzațiile unui politician

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a făcut noi dezvăluiri despre rudele președintei Maia Sandu angajate la întreprinderi de stat. De această dată, politicianul a vorbit despre Iurie Sandu, verișorul primar al șefei statului, care, potrivit lui, ar fi fost numit fără concurs în funcția de director al Sucursalei RETÎ Nord a Moldelectrica, cu un salariu de peste 55.000 de lei pe lună. Într-o reacție publică, instituția a respins acuzațiile, precizând că Iurie Sandu a fost desemnat în funcție în urma unui concurs intern la care au participat trei candidați, iar acesta activează în domeniul electroenergetic de peste 30 de ani.

Dragoș Galbur a susținut într-o postare pe rețelele sociale din 22 iunie că Iurie Sandu a fost numit în funcția de director al Sucursalei Nord a Moldelectrica fără concurs public, începând cu septembrie 2023. Potrivit datelor prezentate de liderul PNM, Iurie Sandu a încasat de la Moldelectrica venituri salariale de 667.364 de lei, adică aproximativ 55.614 lei pe lună.

Totodată, soția acestuia activează la SA RED-Nord, companie de stat responsabilă de distribuția energiei electrice în nordul Republicii Moldova, unde în 2023 a încasat venituri salariale de 545.652 de lei, aproximativ 45.471 de lei pe lună.

„Maia Sandu a vorbit ani la rând despre meritocrație, oameni buni, concursuri corecte și funcții publice ocupate pe merit. Tocmai de aceea, atunci când rude apropiate ale președintei ajung în funcții importante la stat prin proceduri netransparente, întrebările sunt inevitabile. Nu pun la îndoială studiile sau abilitățile individuale ale rudelor președintei. Pun însă sub semnul întrebării felul în care acești oameni au ajuns în funcții înalte și bine plătite la stat în perioada în care Maia Sandu ocupă funcția de președinte al Republicii Moldova”, a declarat Dragoș Galbur.

Într-o postare publicată pe facebook, oldelectrica a respins acuzațiile privind lipsa organizării unui concurs public pentru funcția de director vacantă al sucursalei de Nord, precizând că Iurie Sandu activează în cadrul sistemului electroenergetic de peste 30 de ani, iar în cadrul întreprinderii și-a construit cariera etapizat, ocupând succesiv funcții tehnice și de conducere.

„Dl Iurie Sandu a fost numit în funcția de director al Sucursalei Nord la data de 19 iunie 2023, în urma unui concurs intern organizat și desfășurat conform procedurilor de recrutare și selecție aplicabile în cadrul întreprinderii. La concurs au participat trei candidați, inclusiv dl Iurie Sandu, acesta fiind desemnat câștigător în baza competențelor profesionale, experienței manageriale și rezultatelor obținute în procesul de evaluare. Afirmațiile potrivit cărora numirea ar fi avut loc fără concurs sunt false și ignoră în totalitate procedura de selecție care a precedat desemnarea sa în funcție”, se arată în comunicatul Moldelectrica.

Instituția a oferit detalii despre experiența profesională a lui Iurie Sandu:

Începând cu 1 noiembrie 2000, dl Iurie Sandu a activat în funcția de inginer categoria II în cadrul Serviciului izolație și protecție contra supratensiunilor, acumulând experiență în exploatarea și mentenanța instalațiilor electroenergetice. Pe parcursul activității sale profesionale, acesta a ocupat mai multe funcții de specialitate și management, inclusiv funcția de inginer-șef adjunct în munca operativă-șef al Serviciului operativ de dispecer, responsabilități care presupun coordonarea proceselor operaționale și asigurarea funcționării sigure și fiabile a rețelei electrice de transport. Experiența profesională acumulată de-a lungul a peste trei decenii, cunoașterea aprofundată a sistemului electroenergetic și rezultatele obținute în activitate au constituit argumente obiective care au stat la baza selectării sale în funcția de director al Sucursalei RETÎ Nord”, a mai adăugat Moldelectrica.

Întreprinderea a mai precizat că Ordinul din1 septembrie 2023, invocat de Galbur, nu reprezintă un act de numire în funcție, ci se referă exclusiv la modificarea denumirii funcției din „director filială” în „director sucursală”, ca urmare a actualizării structurii organizatorice.

„Î.S. „Moldelectrica” consideră regretabilă publicarea unor informații incomplete și neverificate, care omit fapte esențiale și pot induce în eroare opinia publică. Instituția își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității, transparenței, profesionalismului și egalității de șanse, iar ocuparea funcțiilor de conducere se realizează conform procedurilor interne și criteriilor de competență profesională”, a mai comunicat întreprinderea.

Amintim că liderul PNM, Dragoș Galbur, a mai făcut publice, pe 20 iunie, acuzații similare la adresa Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, susținând că aceasta ar fi fost numită fără concurs public în funcția de purtător de cuvânt al „MoldATSA”, cu un salariu lunar de peste 70.000 de lei. Contactată de NewsMaker, Taburceanu a confirmat că lucrează pentru întreprindere, precizând că salariul său de funcție este de 25.700 de lei, la care se adaugă suplimente pentru stagiu și volum de lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
vesti-ukr.com

Lista locurilor unde nu vei mai putea fuma în Republica Moldova din 24 iunie 2026 și amenzile prevăzute

Din 24 iunie 2026, în Republica Moldova se extinde lista locurilor unde fumatul va fi interzis. Interdicțiile vizează atât produsele convenționale din tutun, cât și țigaretele electronice, produsele din tutun încălzit și alte produse conexe care emit aerosoli toxici.

Astfel, consumul produselor de tutun și nicotină vor fi interzise inclusiv:

  • pe terenurile de sport;
  • în grădinile zoologice;
  • în parcurile acvatice;
  • pe terenurile aferente piscinelor;
  • pe plaje;
  • în pasajele pietonale subterane;
  • în stațiile de transport public și pe terenurile aferente îmbarcării și debarcării pasagerilor.

La fel, legea reglementează mai explicit și interdicțiile privind fumatul în blocurile locative. Astfel, consumul produselor de tutun și nicotină va fi interzis:

  • în scările blocurilor;
  • în coridoare;
  • în cabinele ascensoarelor;
  • în alte spații comune ale blocurilor și construcțiilor auxiliare;
  • la balcoanele apartamentelor și căminelor.

O altă modificare clarifică interdicția de a fuma sau a vapa la mai puțin de 10 metri de intrările în clădirile publice. Distanța va fi măsurată în linie dreaptă, indiferent de existența gardurilor sau altor obstacole, pentru a evita interpretările diferite și pentru a asigura aplicarea uniformă a legii. Interdicția se va aplica și în apropierea ferestrelor deschise și a sistemelor de ventilare.

În același timp, vor fi interzise pliculețele cu nicotină pentru uz oral, inclusiv cele cu nicotină sintetică, iar produsele electronice cu nicotină vor fi supuse unor cerințe mai stricte privind siguranța și informarea consumatorilor.

Amenzile pentru admiterea fumatului în locuri interzise vor fi de până la 15 000 de lei pentru persoanele juridice, cu privarea dreptului de a desfășura o anumită activitate pe un termen de până la un an. Totodată, persoanele fizice care fumează în locuri interzise vor fi amendate cu până la 2 250 de lei sau vor presta muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore. 

Facebook/Irina Vlah

Scrisoare deschisă după sancțiunile UE: Irina Vlah cere diplomaților acreditați în Moldova o reevaluare a cazului său

Fosta bașcană a Găgăuziei și lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a publicat o scrisoare deschisă adresată reprezentanților corpului diplomatic acreditați în Republica Moldova și partenerilor de dezvoltare, în care contestă sancțiunile impuse recent de Consiliul Uniunii Europene. Politiciana susține că măsurile restrictive nu s-ar baza pe probe și solicită o reevaluare individuală a cazului său.

În scrisoare, Vlah susține că până în prezent nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă, nicio constatare oficială a unei autorități competente și nicio probă publică care să demonstreze implicarea sa sau a partidului pe care îl conduce în faptele invocate pentru justificarea sancțiunilor.

Referindu-se la protestul din iulie 2025, menționat în spațiul public în legătură cu sancțiunile, Vlah susține că manifestația nu a fost organizată nici de ea, nici de formațiunea pe care o conduce, ci de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Ea afirmă că procedurile contravenționale inițiate în urma protestului au vizat membri și activiști ai PSRM, iar instanțele nu au constatat implicarea sa sau a partidului său.

Mai mult, Vlah susține că nu ar exista nici constatări oficiale sau probe publice care să demonstreze că partidul său sau ea ar fi fost finanţaţi sau controlaţi de persoane asociate grupului condus de oligarhul fugar Ilan Şor.

În ceea ce privește vizitele sale în Federația Rusă, Vlah susține că acestea ar fi fost făcute în cadrul activității sale politice sau din motive personale și că toate cheltuielile au fost declarate conform legii. Ea respinge și speculațiile privind o eventuală coordonare politică cu Victoria Furtună, după ce cele două au fost surprinse la bordul aceleiași curse aeriene spre Moscova. „Simplul fapt că mai multe persoane s-au aflat la bordul aceleiași curse aeriene nu constituie o dovadă a existenței unor relații de coordonare politică între acestea”, mai scrie Vlah.

Fosta bașcană a Găgăuziei precizează că nu contestă rolul instituțiilor europene și obiectivele regimului de sancțiuni al Uniunii Europene, însă consideră că orice măsură restrictivă trebuie să fie bazată pe probe și pe o analiză individuală a fiecărui caz. Ea anunță că a transmis reprezentanților diplomatici hotărâri judecătorești, documente ale autorităților și alte materiale pe care le consideră relevante pentru susținerea poziției sale.

***

Amintim că, pe 15 iunie, Consiliul Uniunii Europene a inclus-o pe Irina Vlah pe lista persoanelor sancționate pentru acțiuni considerate menite să destabilizeze Republica Moldova. Alături de ea au mai fost sancționați Alina Juc, Anton Tregub, Anton Usov, Iuri Vitneanski și Ruslan Garbalî.

Potrivit Consiliului UE, Irina Vlah s-ar fi implicat activ în acțiuni de destabilizare a proceselor democratice din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din 2025. În motivarea deciziei se arată că, în 2025, aceasta a efectuat vizite documentate la Moscova împreună cu Victoria Furtună, aflată, de asemenea, sub sancțiuni europene. Consiliul susține că cele două s-ar fi întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt, de la care ar fi primit sprijin pentru campanie și instrucțiuni privind coordonarea electorală. Totodată, după constituirea Blocului „Patriotic”, Vlah ar fi coorganizat, în iulie 2025, un miting electoral plătit, despre care UE afirmă că urmărea să creeze aparența unui sprijin public pentru noua formațiune politică.

Persoanele incluse pe lista de sancțiuni a UE sunt supuse înghețării activelor, iar cetățenilor și companiilor din Uniunea Europeană le este interzis să le pună la dispoziție fonduri sau resurse economice, direct ori indirect. De asemenea, persoanelor sancționate li se interzice intrarea și tranzitarea teritoriului statelor membre ale Uniunii Europene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
n4.md

Proiectul Adunării Populare a Găgăuziei pentru modificarea Codului electoral, fără susținere. Decizia, pe masa Guvernului

Proiectul de lege al Adunării Populare a Găgăuziei pentru modificarea Codului electoral nu aduce îmbunătățiri, ci ar putea conduce la crearea unui sistem electoral paralel. Propunerile pot genera suprapuneri de competență și conflicte normative. Informațiile se regăsesc într-un aviz pregătit de Guvern, care urmează să fie aprobat la următoarea ședință a Executivului. În același aviz se menționează că Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova a fost înaintat ca inițiativă legislativă de Adunarea Populară a Găgăuziei. Aceasta a solicitat:

  • introducerea noțiunii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” şi consfinţirea statutului acesteia ca autoritate electorală centrală a Găgăuziei;
  • delimitarea competențelor Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova şi a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor regionale în Găgăuzia, alegerilor parlamentare, alegerilor prezidențiale, alegerilor în autoritățile administraţiei publice locale, precum şi a referendumurilor republicane desfăşurate pe teritoriul Găgăuziei;
  • stabilirea procedurii de cooperare între Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova şi Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei;
  • determinarea modului de finanțare şi asigurare tehnico-materială a alegerilor regionale din Găgăuzia;
  • acordarea dreptului Adunării Populare a Găgăuziei de a coordona data desfăşurării alegerilor în autoritățile administrației publice locale din Găgăuzia şi de a sprijini, în limitele competențelor sale, organizarea acestora;
  • stabilirea modului de constituire şi funcționare a organelor electorale create pentru organizarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor şi referendumurilor regionale în Găgăuzia.

Precizările Guvernului

În proiectul aflat pe masa Guvernului se menționează că propunerea de înlocuire a sintagmei actuale „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” cu „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” este apreciată ca fiind inoportună. Totodată, „se apreciază ca fiind necesară păstrarea actualei denumiri și a structurii instituționale existente „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei””. „Intervenția legislativă propusă nu se justifică din perspectiva necesităților actuale de reglementare și nu contribuie la optimizarea organizării procesului electoral, ci, dimpotrivă, este de natură să genereze incertitudini normative și suprapuneri instituționale”, se mai arată în proiect.

În proiect se mai menționează că propunerea de a abilita organul electoral din Găgăuzia cu competența de organizare și desfășurare a alegerilor și a „referendumurilor regionale” generează neconcordanțe în raport cu Codul electoral. „Utilizarea unei sintagme neclare sau inexistente în cadrul normativ creează o confuzie conceptuală privind natura și tipologia referendumurilor ce pot fi organizate pe teritoriul unității teritoriale autonome. (…) Adunarea Populară a Găgăuziei este abilitată să organizeze referendumuri locale în problemele ce țin de competența sa, iar cadrul normativ local relevant prevede expres atribuții în acest sens. (…) Prin urmare, reglementarea propusă se abate de la terminologia și structura competențelor deja stabilite în legislația națională”, se precizează în proiect.

NM by mihaelaconovali25

În ceea ce privește propunerea privind utilizarea sintagmei „referendumurilor republicane”, în locul termenului „al referendumurilor” conform redacției actuale, implică restrângerea sferei de aplicare prin excluderea referendumurilor locale, se menționează în proiect.

La fel, potrivit proiectului, instituirea obligației pentru Comisia Electorală Centrală de a coordona exclusiv cu Adunarea Populară a Găgăuziei data desfășurării alegerilor autorităților administrației publice locale din Găgăuzia creează un regim juridic diferențiat față de celelalte unități administrativ-teritoriale.

În concluzie, se menționează că „proiectul de lege înaintat nu aduce îmbunătățiri reglementării procesului electoral, ci ar putea conduce la crearea unui sistem electoral paralel, incompatibil cu principiul unității administrării procesului electoral, consacrat de Codul electoral”. „În ansamblu, propunerile cuprinse în proiect pot genera suprapuneri de competență și conflicte normative, cu efect de fragmentare a cadrului de reglementare, afectând aplicarea legislației în materie și buna desfășurare a procesului electoral. Având în vedere considerațiile prezentate mai sus, Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege”, se mai declară în proiect.

Avizul urmează să fie prezentat de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

***

Procesul electoral din Găgăuzia este blocat din cauza neconcordanțelor dintre Codul electoral al autonomiei și Codul electoral național, adoptat în 2023, care nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților Adunării Populare a Găgăuziei a expirat deja.

Pentru a depăși impasul, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru mixte, sub egida Președinției, în urma cărora a fost elaborat un proiect de hotărâre de compromis. Pe 2 iunie, ședința extraordinară a Adunării Populare în care urma să fie adoptat documentul a eșuat din lipsă de cvorum. În aceeași zi, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. Pe 9 iunie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul, calificându-l drept contrar legislației în vigoare.

Între timp, Adunarea Populară a Găgăuziei a venit cu o solicitare către Chișinău, pentru a modifica Codul electoral, astfel încât autoritatea responsabilă de organizarea alegerilor în regiune să fie „Comisia Electorală Centrală”, nu „Consiliul Electoral al Găgăuziei”, așa cum prevede legislația națională.

NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: