РИА Новости

Moscova a eliberat din detenție un american, în schimbul unui fost pilot rus

Rusia a anunțat miercuri că l-a eliberat din închisoare pe Trevor Reed, un fost pușcaș marin american, condamnat la 9 ani de închisoare după ce ar fi agresat doi polițiști, la schimb cu un rus încarcerat în Statele Unite, potrivit CNN, citat de hotnews.ro.

„Ca urmare a unui proces îndelungat de negocieri, la 27 aprilie 2022 cetățeanul american Trevor Rowdy Reed, anterior condamnat în Federația Rusă, a fost schimbat cu cetățeanul rus Konstantin Yaroșenko, care a fost condamnat la 20 de ani de închisoare de către un tribunal american, în 2010”, a anunțat miercuri pe Telegram purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Cine este americanul ținut în detenție în Rusia

Originar din Texas, americanul Trevor Reed, fost pușcaș marin, este acuzat de agresarea, în 2019, a doi polişişti chemaţi la locul unei petreceri, la Moscova, în timp ce tânărul era băut.

Unul dintre poliţişti a declarat că Trevor Reed a încercat să-l dezarmeze în timp ce era condus cu maşina către un post de poliţie. Celălalt a susținut că a fost lovit în abdomen de către american.

În fața instanței, tatăl acuzatului a apreciat că niciuna dintre probele prezentate de către anchetatorii ruşi nu este ”credibilă”. Aflat în detenţie din august 2019, Trevor Reed a pledat nevinovat, însă a recunoscut că nu-şi aminteşte incidentul.

În iulie 2020, justiţia rusă l-a condamnat la nouă ani de închisoare pe fostul puşcaş marin.

Cine este Konstantin Yaroșenko, condamnat la 20 de ani de închisoare de către un tribunal american

În anul 2010, Yaroșenko a fost reţinut de americani în Liberia şi apoi a fost dus să fie judecat în SUA. Un an mai târziu, el a fost condamnat pentru trafic de cocaină în SUA. Fost pilot, rusul a primit o condamnare la 20 de ani de închisoare pentru trafic de droguri.

Moscova a acuzat Statele Unite de refuzul de a-l extrăda pe fostul pilot rus și a avertizat că relaţiile bilaterale dintre cele două state vor fi afectate.

În 2014, pilotul i-a scris preşedintelui rus Vladimir Putin, făcând apel la acesta să îi faciliteze extrădarea în Rusia. În scrisoarea adresată liderului de la Moscova, Konstantin Yaroșenko susţinea că este grav bolnav şi îi solicita lui Putin să discute personal cu Obama despre cazul său.

Între SUA și Rusia au existat de câțiva ani negocieri legate de schimburi de prizonieri,

„Negustorul Morții”

Cel mai cunoscut deținut rus în Statele Unite este Viktor Bout, poreclit „Negustorul Morții” de către fostul ministru britanic Peter Hain din cauza furnizării de arme către Liberia și Angola, două state măcinate de conflict.

Bărbatul a fost sursa de inspirație pentru filmul „Lord of War” în care a jucat Nicolas Cage.

Bout, care a fost condamnat de o instanță americană, în 2011, la 25 de ani de închisoare pentru că a conspirat să vândă arme rebelilor FARC din Columbia, a fost acuzat de-a lungul deceniilor de furnizarea de arme pentru unele din cele mai sângeroase conflicte din lume.

Fost ofițer în forțele aeriene sovietice, Bout a fost arestat în Thailanda după o operațiune complexă în care agenții de informații americani au pretins că sunt rebeli marxiști columbieni care vor să cumpere arme moderne.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CSP/Facebook

Procurorii, indignați după un interviu cu Igor Grosu: Respectăm dreptul la critică, dar trebuie să se raporteze la argumente și probe

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) susține că își exercită atribuțiile în conformitate cu legea și nu confirmă formal fiecare concluzie a Comisiei de evaluare. Potrivit CSP, nepromovarea evaluării externe a unui procuror poate fi constatată „în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase”. Declarațiile reprezintă o reacție la afirmațiile făcute în emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, cu participarea președintelui Parlamentului și liderului PAS, Igor Grosu, în cadrul căreia oficialul și prezentatorul TV s-au referit la rapoartele vetting, respinse în mod repetat de CSP.

„CSP respectă libertatea de exprimare, dreptul la critică și necesitatea unui control public exigent asupra activității instituțiilor. Totuși, critica unei hotărâri trebuie să se raporteze la argumentele și probele pe care aceasta se întemeiază, fără a atribui membrilor Consiliului, în lipsa unor elemente concrete, motive determinate de solidaritatea profesională”, au comunicat reprezentanții CSP.

Membrii CSP au mai declarat că, potrivit legii, Comisia de evaluare externă verifică integritatea etică și financiară a subiectului evaluării și întocmește un raport motivat, iar Consiliul examinează raportul împreună cu întregul dosar și adoptă o hotărâre. „Curtea Constituțională a reținut că nepromovarea poate fi constatată de Consiliu în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase. Raportul Comisiei reprezintă, astfel, un element esențial al procedurii, dar nu predetermină automat soluția CSP. Consiliul nu este chemat să confirme formal fiecare concluzie a Comisiei, ci să își exercite efectiv competența atribuită de lege și să adopte o hotărâre proprie, motivată pe baza întregului dosar. Exercitarea acestei competențe nu reprezintă o opoziție față de Comisie și nici o abatere de la procesul de evaluare”, au menționat reprezentanții CSP.

Reprezentanții CSP au menționat că hotărârile instituției „aparțin plenului, nu unor membri individuali și nici unei „bresle””: „Formulările „vreo șase membre de acolo, ridică mânuțele”, „stimații procurori din CSP” și „breasla face zid” reduc nejustificat instituția la originea profesională a unei părți dintre membrii săi și trivializează exercitarea votului într-un organ constituțional. CSP condamnă ferm utilizarea, de către persoane care exercită funcții publice, reprezentanți ai mediului public ori formatori de opinie, a unui limbaj depreciativ, ironizant sau generalizator la adresa instituției și a membrilor săi, precum și plasarea activității Consiliului într-un registru public preponderent acuzator”.

„Procesul de evaluare externă este unul complex, sensibil și cu implicații majore atât pentru persoanele evaluate, cât și pentru funcționarea sistemului Procuraturii. Pe acest segment, CSP își exercită atribuțiile în conformitate cu cadrul legal, prin examinarea individuală a fiecărui dosar, aprecierea ansamblului probelor și adoptarea unor hotărâri motivate, supuse controlului judecătoresc. (…) Consiliul nu solicită protecție față de critică, ci o dezbatere publică responsabilă”, au conchis reprezentanții CSP.

Menționăm că declarația CSP a fost emisă din numele a cinci membri: Dumitru Obadă, Aliona Nesterov, Eduard Panea, Elena Roșior și Mihail Sorbala.

***

Amintim că, pe 9 septembrie, la emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, prezentatorul TV l-a întrebat pe Igor Grosu despre procedura de vetting, menționând că „avem procurori care n-au trecut de trei ori – pre-vettingul, vettingul și CSP-ul, foarte frumușel, vreo șase membri de acolo ridică mânuțele și îi promovează”. La rândul său, președintele Parlamentului și liderul PAS s-a adresat către CSP, menționând că „breasla face zid” și că rapoartele vetting cu recomandări de nepromovare și respinse în mod repetat de instituție „știrbesc din credibilitatea” acesteia. Potrivit lui Grosu, în acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii are „mai mult curaj”. În același timp, Grosu a spus că guvernarea nu indică „cine trebuie să promoveze și cine nu trebuie să promoveze” evaluarea externă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: