Muntenegru, care pe 2 iunie proclamase sfârşitul epidemiei de COVID-19 pe teritoriul său, a reintrodus starea de urgenţă în urma înmulţirii accentuate a cazurilor de coronavirus, informează Digi24.
Începând de miercuri intră astfel în vigoare noi restricţii menite să limiteze răspândirea virusului SARS-CoV-2, printre care purtarea obligatorie a măştii în spaţiile închise şi de asemenea în unele spaţii deschise în cazul adulţilor şi copiilor cu vârste de peste şapte ani, cu excepţia plajelor şi parcurilor naturale.
Vor fi limitate la maxim 40 de persoane reuniunile în spaţii deschise şi la maxim 20 în spaţii închise, cu condiţia menţinerii distanţei de cel puţin doi metri între participanţi.
Rămân în continuare valabile interdicţiile deja adoptate privind funcţionarea cluburilor de noapte, organizarea nunţilor şi a altor evenimente.
Amintim că pe 2 iunie, autorităţile de la Podgoriţa au proclamat sfârşitul epidemiei, după ce timp de 28 de zile consecutive nu se mai înregistrase niciun nou caz de COVID-19. Au urmat încă două săptămâni fără niciun nou caz, care însă a apărut pe data de 14 iunie, iar de atunci numărul îmbolnăvirilor a crescut rapid.
Precizăm că până în prezent, în Muntenegru au fost confirmate 2472 de cazuri de coronavirus, dintre care 496 de pacienți s-au însănătoșit, iar 39 au decedat.
Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Emil Ceban, a comentat informațiile din presă, care a relatat că în statul indian Bengalul de Vest a fost înregistrat o focar al virusului Nipah. Potrivit BBC, pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile din unele țări din Asia au intensificat verificarea pasagerilor care sosesc din India. Oficialul moldovean a spus că Republica Moldova este gata să intervină, însă „astăzi nu este necesitatea de alertă”.
„Este un virus foarte specific. Este un virus care se transmite tot de la lilieci. Apoi, liliecii îl transmit la porci. Este un virus foarte greu contagios. Este mai puțin contagios ca alte infecții care le-am avut noi sau SARS-CoV-2. Acest virus este studiat la nivel de laboratoare. În Europa nu este încă niciun caz. Agenția Națională de Sănătate Publică cu Organizația Mondială a Sănătății au studiat acest lucru. La moment, astăzi, nu este necesitatea de alertă. Suntem gata să intervenim. El este studiat numai în laborator și astăzi ne asigură că nu este un pericol pentru Europa, inclusiv Republica Moldova”, a declarat ministrul.
Întrebat dacă Republica Moldova dispune de teste pentru depistarea acestui virus, oficialul a răspuns: „Așa teste nu avem și nu are nici Europa, dar deja lucrurile se pregătesc, se discută”.
La întrebarea dacă studenții care vin în Republica Moldova din India sunt puși în carantină, ministrul a declarat: „Acest lucru încă nu este activ nici în India. Aceste teste nu sunt nici în India. Sunt niște discuții. Sunt niște zvonuri. Sunt niște premise, dar încă nu este stabilit procesul și maladia ca atare”.
Ce este virusul Nipah
Potrivit BBC, în statul indian Bengalul de Vest a fost înregistrat o focar al virusului Nipah. La începutul lunii ianuarie, cinci lucrători medicali din Bengalul de Vest s-au infectat. Unul dintre bolnavi se află în stare critică. Aproximativ 110 persoane, care au avut contact cu ei, au fost plasate în carantină. Pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile din unele țări din Asia au intensificat verificarea pasagerilor care sosesc din India.
Virusul Nipah se poate transmite la om de la animale, de exemplu de la porci și lilieci. De asemenea, se transmite de la om la om prin alimente contaminate. Din cauza amenințării potențiale a unei epidemii, Organizația Mondială a Sănătății a inclus virusul Nipah în top zece cele mai periculoase boli, alături de Covid-19 și virusul Zika, notează sursa citată.
Perioada de incubație a virusului Nipah este de la 4 până la 14 zile. Simptomele pot apărea diferit, iar uneori boala poate fi complet asimptomatică. Primele semne ale bolii pot fi febră, dureri de cap, dureri musculare, vărsături și dureri în gât. La unele persoane, boala poate fi însoțită de somnolență, confuzie și pneumonie. În cazuri severe, pacienții pot dezvolta encefalită — o afecțiune periculoasă pentru viață, care provoacă inflamația creierului.
Până în prezent nu există medicamente sau vaccinuri aprobate pentru tratarea virusului Nipah. Potrivit BBC, rata mortalității este foarte mare — între 40% și 75%.
Primul focar înregistrat al virusului Nipah a avut loc în 1998 în ferme de porci din Malaezia. Ulterior s-a răspândit și în Singapore, țara vecină. Virusul și-a primit numele după satul în care a fost descoperit pentru prima dată. În urma primului focar, peste 100 de persoane au murit, iar pentru a limita răspândirea virusului a fost necesară sacrificarea a aproximativ un milion de porci. În ultimii ani, cel mai puternic afectată de virus a fost Bangladesh. Din 2001, boala a provocat acolo moartea a peste 100 de persoane. În India, focare ale bolii au fost înregistrate în Bengalul de Vest în 2001 și 2007.
