Natalia Gavrilița către noul prim-ministru Dorin Recean: „Voi continua să fiu alături de Guvern”

Autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Declarațiile au fost făcute de deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, la ediția din 9 decembrie a emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Parlamentarul a precizat că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni. Precizările vin în contextul declarațiilor premierului privind reducerea salariilor la câteva agenții.

În timpul emisiunii, Radu Marian a fost întrebat la ce instituții se referea premierul atunci când vorbea despre necesitatea reducerii salariilor.

„Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizarea pentru instituțiile, nu companiile de stat, dar instituțiile publice, care sunt în afara bugetului de stat. Deci, entități ca CNPF, ANRCETI și așa mai departe, care nu primesc bani de la buget, dar încasează bani din anumite plăți regulatorii de la companii, de la mediul privat. Acum înțeleg cetățenii care spun că e un fel de inechitate socială faptul că sunt aceste salarii super mari, 1,5 milioane-1,7 milioane de lei pe an. Acum argumentul acestor instituții… norma internațională spune că aceste entități care reglementează sectoare foarte puternice – bănci, energie, petrol și așa mai departe – trebuie să aibă salarii similare sau măcar apropiate cu cele din industrie. Mă rog, așa a fost ideea când au fost create”, a răspuns parlamentarul. Deputatul a mai spus că, în prezent, este analizat un proiect de lege în acest sens. „Vedem în care parametri punem aceste plafoane. Sperăm în cel mai scurt timp să anunțăm”, a adăugat Marian.

Întrebat dacă poate oferi lista entităților vizate, parlamentarul a declarat: „În principiu, ele sunt patru: BNM, ANRCETI, CNPF și ANRE. E cam pe aici. Probabil, la BNM nu o să intervenim pentru că există cumva niște aspecte de independență a băncii centrale, pe care cu siguranță nu putem să le abordăm. La restul deja există discuție”. La întrebarea care va fi plafonul la salarizare, deputatul a spus că „în mod normal se ia după salarii medii”. „5 salarii medii, 6 salarii medii, 7 salarii medii, cam asta ar fi ideea, sau în funcție de o sumă fixă, dar mai degrabă salarii medii”, a adăugat deputatul. La precizarea dacă plafonul ar putea fi 80 de mii de lei, Marian a răspuns: „Deja facem calculele și o să anunțăm”.

„Ca să fie clar asta nu o să salveze… nu o să aducă reducerea deficitului. (…) E o măsură care cumva are un impact în sensul emoțional. (…) Această măsură, în momentul în care o să o aprobăm, o să poată să ne aducă economii de câteva milioane, două milioane, trei milioane, cinci milioane pe an posibil sau mai mult – hai să zicem zece milioane, dar nu o să abordeze sistemic faptul că noi avem deficitul de 21 de miliarde”, a conchis Radu Marian.

***

În luna octombrie 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.