allestate.pro

NATO contribuie la securitatea aeriană a R. Moldova. Ce spune Alianța despre războiul din Ucraina și Putin

Războiul din Ucraina rămâne una dintre principalele teme de pe agenda summitului NATO, care are loc la Haga în perioada 24–25 iulie. În cadrul unui briefing cu ușile închise pentru jurnaliști, un oficial de rang înalt al Alianței a vorbit despre situația de pe front, pierderile înregistrate de ambele părți, obiectivele Rusiei în campania de vară, precum și despre acțiunile subversive ale Moscovei în Republica Moldova. Cele mai relevante declarații făcute în cadrul briefingului au fost rezumate de corespondentul NM, Aleksandr Nugmanov, care se află la Haga.

Ce se întâmplă pe câmpul de luptă și ce pierderi au fost înregistrate de ambele părți?

Reprezentantul oficial al NATO a declarat că Rusia continuă să avanseze în regiunea Sumî și în estul Ucrainei, însă în ultimele două luni linia frontului nu a înregistrat modificări semnificative. Rusia a obținut, totuși, unele progrese în regiunea Sumî. În mod special, armata Federației Ruse urmărește să creeze o zonă tampon, ca reacție la operațiunea desfășurată anterior de Ucraina în regiunea Kursk.

Avansarea trupelor ruse pare să se fi oprit la aproximativ 20 km de orașul Sumî, iar o eventuală încercuire a orașului în viitorul apropiat este puțin probabilă, având în vedere raportul actual de forțe, nivelul rezistenței ucrainene și relieful dificil al zonei. Scopul Rusiei este de a avansa și de a menține controlul asupra unui teritoriu aflat în raza de acțiune a artileriei sale față de oraș, adică la o distanță de aproximativ 12–15 km.

În atacurile lansate de Rusia sunt utilizate formațiuni de dimensiuni mult mai mici. Acestea acționează frecvent pe motociclete sau vehicule de teren, cu scopul de a străpunge linia frontului și de a identifica eventuale breșe, urmând ca trupele mai numeroase să intervină ulterior pentru a consolida câștigurile teritoriale. Această tactică pare să fie legată și de epuizarea stocurilor de tancuri din perioada sovietică, care sunt tot mai puține în dotarea armatei ruse.

În prima jumătate a anului 2025, Rusia a pierdut aproape 1300 de oameni pe zi – uciși și răniți. Reprezentantul NATO a presupus că pierderile totale ale Rusiei au depășit 1 milion de persoane, dintre care aproximativ 250 de mii – uciși în luptă.

La rândul ei, Ucraina demonstrează că este capabilă să lovească în adâncul teritoriului rus și să afecteze potențialul militar-industrial al acestuia. Pe 15 iunie, în urma unui atac cu dronă, a fost lovit unul dintre principalele obiective de producere a dronelor de tip „Shahed”, iar pe 14 iunie Ucraina a raportat un atac reușit asupra unor fabrici de producere a munițiilor, explozibililor și rachetelor.

Vorbind despre pierderile ucrainene, el s-a referit la datele făcute publice de președintele Volodimor Zelenski: 46 de mii de soldați ucraineni uciși și 380 de mii răniți. Ucraina înregistrează cel puțin 50–100 de pierderi în luptă pe zi. ONU a raportat peste 40 de mii de victime în rândul populației civile din Ucraina, dintre care aproximativ 13 mii decedați. Totuși, reprezentantul NATO consideră că numărul real este, probabil, mai mare.

De menționat că datele privind pierderile ucrainene sunt colectate de proiectul UA Losses, care a întocmit o listă nominală cu 77 de mii de soldați ucraineni uciși.

Reprezentantul NATO a declarat că, așa cum a mai spus anterior, „creșterea ajutorului acordat Ucrainei, fără îndoială, ar putea îmbunătăți dinamica de pe câmpul de luptă – și invers”. Totodată, potrivit lui, indiferent de dinamica de pe câmpul de luptă, în NATO există în continuare îndoieli că Rusia este interesată de negocieri substanțiale privind încetarea focului: „Credem că Rusia este dispusă să încheie acorduri pe termen scurt (de încetare a focului) sau să facă pași mici în această direcție, dacă acest lucru este în interesul Rusiei, dar acum nu vedem ca obiectivele lui Vladimir Putin în războiul său din Ucraina să se fi schimbat semnificativ”.

Cât timp va putea Rusia să susțină financiar războiul și există riscul unui atac asupra țărilor baltice?

Înaltul oficial NATO a oferit, de asemenea, detalii privind evaluarea situației economice din Rusia. El a menționat că 32% din bugetul Federației Ruse pentru anul 2025 este alocat războiului din Ucraina. Înainte de conflict, cheltuielile pentru apărare reprezentau 14,5% din buget. În prezent, Rusia se află pe o traiectorie care ar putea duce la alocarea a până la 40% din bugetul național pentru susținerea războiului. În același timp, creșterea economică, estimată la circa 4% în 2024, este așteptată să încetinească până la aproximativ 1% în acest an.

Oficialul NATO a precizat că, deși sectorul militar rusesc este în plină expansiune, acest lucru contrastează profund cu o economie civilă tot mai tensionată. Capacitățile industriale funcționează la limită, dar se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă și un deficit bugetar considerabil, acoperit parțial prin utilizarea Fondului național de bunăstare, care însă s-a redus drastic – de la 150 miliarde de dolari la 37 miliarde.

Cu toate acestea, în cadrul NATO se consideră că Rusia poate continua să finanțeze războiul cel puțin până în 2027.

Răspunzând la o întrebare privind un posibil atac al Rusiei asupra țărilor baltice, reprezentantul NATO a precizat că Vladimir Putin ia în serios articolul 5 al Alianței privind apărarea colectivă, potrivit căruia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

Plănuiește Moscova să trimită 10 mii de soldați în Republica Moldova?

Înaltul reprezentant al NATO a comentat, de asemenea, declarația prim-ministrului Dorin Recean, potrivit căreia Rusia ar intenționa să desfășoare 10 mii de soldați în regiunea transnistreană, la granița cu Ucraina. Oficialul NATO a afirmat că Rusia a acționat activ pentru a submina instituțiile democratice ale Republicii Moldova, atât în contextul alegerilor prezidențiale, cât și al referendumului constituțional. Potrivit lui, Moscova a cheltuit milioane de dolari în 2024 în acest scop, direcționând fonduri către partide afiliate și susținându-le prin campanii de dezinformare în rețelele sociale.

Totuși, oficialul a subliniat că, în ceea ce privește o amenințare militară reală și directă, NATO nu observă în prezent niciun indiciu că Republica Moldova ar fi vizată de o astfel de acțiune din partea Rusiei.

El a adăugat că NATO își valorifică capacitățile pentru a contribui la securitatea spațiului aerian al Republicii Moldova, iar prin intermediul programului de parteneriat, Alianța colaborează în mod constant cu autoritățile de la Chișinău.

În încheiere, oficialul a reiterat că, în acest moment, nu există semnale privind o amenințare militară directă din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: BNM reduce rata de bază, Găgăuzia o apără pe Guțul, la Chișinău se deschid iarmaroacele școlare

Republica Moldova și UE

Moldova a înregistrat «progrese notabile» în reformele-cheie necesare pentru aderarea la UE, însă procesul rămâne inegal și se confruntă cu dificultăți administrative, politice și structurale majore. La această concluzie au ajuns experții care au pregătit al doilea raport privind modul în care autoritățile moldovene implementează reformele necesare pentru aderare. Detalii — în materialul «Drumul inegal spre UE».

BNM și rata de bază

Banca Națională a Moldovei (BNM) a redus pentru prima dată în ultimele șase luni rata de bază — de la 6,5% la 6,25% —, precum și ratele la creditele și depozitele overnight. Scopul este menținerea inflației în limita coridorului stabilit anterior — 5% ± 1,5%, considerat nivelul optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Moldovei. Ce este rata de bază, de ce a fost ea redusă și de ce experții au numit această decizie previzibilă — în materialul NM.

Percheziții în toată țara

În toată Moldova au avut loc ieri zeci de percheziții într-un dosar privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală. În operațiuni au fost implicați ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, brigada specială «Fulger» și procurori.

Poliția a promis că va oferi detalii mai târziu, publicând deocamdată un screenshot al unei conversații între doi suspecți, surprinsă în momentul în care forțele de ordine le băteau la ușă dis-de-dimineață.

Găgăuzia și Guțul

După ce bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare, Adunarea Populară a Găgăuziei s-a întrunit în ședință extraordinară. În urma acesteia, deputații găgăuzi au adoptat o rezoluție prin care o declară pe Guțul bașcan legitim, sentința — «ilegală și motivată politic», iar procesul în sine — «un atac» al autorităților centrale asupra autonomiei.

Despre cum a decurs ședința, ce cred localnicii despre condamnare, cum e evaluată activitatea lui Guțul, pe cine consideră «idioți» și cine ar putea fi noul bașcan — în reportajul NM din Comrat.

Cazul Guțul: intimidarea unei alte judecătoare

Judecătoarea Livia Mitrofan, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost și ea supusă intimidării și amenințărilor, la fel ca și judecătoarea Ana Cucerescu, care a pronunțat sentința în cazul Evgheniei Guțul. Potrivit Liviei Mitrofan, amenințările telefonice și prin mesaje au început cu câteva zile înainte ca sentința să fie pronunțată. Anterior, Mitrofan a fost președinta Judecătoriei Buiucani, instanța care a examinat cazul Guțul.

Atac asupra 112?

Serviciul 112 a recepționat, într-o săptămână, aproximativ 45 de mii de apeluri, dintre care 18 mii au fost false sau nejustificate. MAI califică acest lucru drept «o nouă și sofisticată tentativă» de a împiedica activitatea organelor de drept.

Anterior, șeful poliției, Viorel Cernauțeanu, a declarat că în noaptea de dinaintea pronunțării sentinței în cazul Evgheniei Guțul, au fost înregistrate zeci de apeluri false legate de casa judecătoarei.

Extradarea lui Plahotniuc

Curtea de Apel din Atena va examina pe 13 august cererea Moldovei privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, a anunțat Procuratura Generală. Instituția a precizat că această ședință nu este ultima etapă a procedurii, iar decizia finală va aparține Ministerului Justiției al Greciei.

Alegeri: înregistrarea peste hotare

Peste 1300 de cetățeni moldoveni din diaspora s-au înregistrat deja pentru votul prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Posibilitatea de a vota prin poștă este disponibilă în 11 țări, inclusiv SUA, Canada, Japonia și Australia.

Energie verde

Guvernul Republicii Moldova a aprobat 11 investitori care vor construi centrale eoliene și solare cu o capacitate totală de 165 MW, inclusiv în Zona de Securitate.

Potrivit autorităților, investițiile vor depăși 190 de milioane de euro, vor crea sute de locuri de muncă și vor asigura 8,4% din consumul anual de energie electrică al țării.

«Gazprom» critică retragerea licenței Moldovagaz

Concernul rus «Gazprom», acționar majoritar al Moldovagaz, a calificat retragerea licenței companiei drept «etapa finală a distrugerii Moldovagaz de către autoritățile moldovene». Potrivit «Gazprom», autoritățile moldovene au provocat intenționat «reorganizarea forțată» a Moldovagaz, «creșterea prețului de achiziție a gazului și o majorare bruscă a tarifelor la gaz și energie electrică».

Eco-vouchere pentru electrocasnice din partea UE

În luna august, 9500 de familii vulnerabile din Moldova vor primi eco-vouchere în valoare de până la 6000 de lei pentru achiziția de tehnică electrocasnică eficientă energetic, acoperind până la 70% din prețul unui frigider sau al unei mașini de spălat. Programul este implementat de guvernul Moldovei cu sprijinul financiar al UE.

Interviu NM cu ambasadorul Danemarcei

Este Moldova așteptată în UE și cum pot influența alegerile parlamentare acest proces? De ce alfabetizarea media este azi la fel de importantă ca matematica și trebuie implicată tineretul în politică? Cum se poate crește încrederea în armată și ce înseamnă neutralitatea reală? Despre toate acestea și multe altele, ambasadorul Danemarcei în Moldova, Søren Jensen, a vorbit într-un interviu pentru NM.

Iarmaroace școlare

În lunile august și septembrie, la Chișinău vor avea loc iarmaroace școlare, unde vor putea fi cumpărate toate cele necesare pentru noul an de studii — de la pixuri și caiete până la rucsacuri și haine. Primăria a anunțat adresele și perioadele de desfășurare a iarmaroacelor în diferite sectoare ale orașului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: