ria.ru

„Ne apropiem de moțiunea de cenzură a guvernului”. PDA susține că proiectul privind indexarea tuturor pensiilor este „o farsă”

Reprezentanții Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) susțin că proiectul anunțat la începutul săptămânii de președintele Igor Dodon, privind indexarea de două ori pe an a tuturor pensiilor, este o farsă. În conferința de presă din 12 februarie, președintintele PDA, Andrei Năstase, a declarat că dacă legea va fi implementată, circa 400 de mii de vârstnici care au pensiile sub minimul de existență vor fi privați de majorarea plăților.

„PDA constată că actuala guvernare continuă și cu nerușinare cu multă nesimțire genocidul social al celei mai vulnerabile categorii a societății – pensionarii. Tot ce anunță Dodon din grijă pentru aceștia este o minciună sfruntată ce nu mai poate fi trecută cu vederea. Recent, guvernarea lui Dodon, una pretinsă socială, a anunțat despre indexarea pensiilor de două ori pe an. Dodon a anunțat țara că pentru aceasta există bani suficienți îăn buget. Sub aceasta se ascunde o farsă, o minciună”, a declarat Năstase.

Acesta a explicat că, în decembrie 2019, parlamentul, inclusiv deputații PDA, au votat legea care prevede indexarea de două ori pe an a pensiilor care nu depășesc minimul de existență. Or, în prezent, guvernul încearcă să modifice în totalitate legea votată unanim la sfârșitul anului trecut.

„Acest document antipopular a fost discutat pe 10 februarie. Atragem atenția că această modificare anulează creșterea în valoare dublă a veniturilor majorității pensionarilor. Dodon și guvernul său „de buzunar” propun indexarea tuturor pensiilor de două ori pe an, dar o majorare cu coeficientului de inflație pentru 6 luni precedente, adică formula care a fost în vigoare până în decembrie 2019, când pensiile erau indexate o dată pe an. PDA nu admite această farsă pusă la cale de către Dodon și atenționează că în condițiile în care proiectul va fi aprobat de către guvern, modificările adoptate în decembrie de către parlament practic vor fi anulate”, a mai spus liderul PDA.

Iar vicepreședintele PDA, Alexandr Slusari, l-a comparat pe Igor Dodon cu fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc:

„Dacă va fi aplicată formula, asta înseamnă că la 1 aprilie vor fi indexate toate pensiile, și a judecătorilor și a procurorilor, vor fi indexate cu 3-3,5%, iar la 1 octombrie încă cu 3-3,5%, adică formula de la care am fugit și am vrut un grad mai mare de protecție. Dodon nu este un președinte cu deziderate sociale, toate vorbele că totul se face pentru om sunt parțial adevărate, iar noi știm cine este acest om. Până în 2019 a fost Plahotniuc, acum tot ce se face este pentru vacanțele de lux a lui Dodon și a găștii lui”, a declarat Alexandr Slusari.

Reprezentanții PDA au mai spus că nu exclud înaintarea unei moțiuni de cenzură contra guvernului și că sunt dispuși să organizeze proteste masive. Mai mult, aceștia au îndemnat toate partidele care le împărtășesc viziunea să facă front comun.

Amintim că, luni, președintele Igor Dodon a anunțat că în timpul apropiat guvernul va aproba o hotărâre care prevede că, din data de 1 octombrie vor fi indexate toate pensiile, indiferent de mărimea acestora.

Pentru mai multe știri abonați-vă la pagina noastră de Facebook

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: