Moldova 1

Nereguli la angajări, salarii și achiziții la MoldATSA. Ce a arătat evaluarea Centrului Național Anticorupție

Centrul Național Anticorupție (CNA) a constatat mai multe nereguli în procesul de recrutare, salarizare, instruire și achiziții publice la întreprinderea de stat MoldATSA, în urma unei evaluări de integritate instituțională, desfășurată între octombrie 2025 și iunie 2026. Potrivit raportului, în perioada 2023–2025 au fost identificate angajări fără concurs, lipsă de criterii clare pentru acordarea premiilor, cumul de funcții pe termen lung și deficiențe în procedurile de achiziții. CNA a emis recomandări obligatorii pentru remedierea problemelor și reducerea riscurilor de corupție.

CNA a finalizat evaluarea integrității instituționale la MoldATSA, analizând mecanismele interne de prevenire a corupției și modul în care sunt gestionate resursele umane și financiare. Raportul arată că regulile interne permit conducerii să decidă discreționar organizarea concursurilor de angajare. În perioada 2023–2024, au fost angajate 33 de persoane fără concurs public, iar pentru niciun caz nu a fost solicitat certificatul de integritate profesională, deși acest lucru este prevăzut de lege. De asemenea, unele funcții de conducere au fost ocupate prin selecție directă, fără proceduri transparente.

În ceea ce privește remunerarea, raportul semnalează lipsa unor criterii clare de performanță pentru acordarea premiilor și stimulentelor salariale. În unele cazuri, recompensele au fost oferite pentru activități care fac parte din atribuțiile obișnuite de serviciu, inclusiv situații în care aceleași persoane au participat la aprobarea propriilor beneficii.

Evaluatorii au mai constatat că unii angajați au cumulat mai multe funcții simultan, pe perioade de până la nouă luni, fără ca posturile vacante să fie scoase la concurs, ceea ce depășește caracterul temporar al acestui mecanism și poate afecta eficiența utilizării resurselor.

Pe partea de formare profesională, CNA a identificat cheltuieli semnificative și uneori nejustificate, inclusiv participări repetate la cursuri similare sau la instruiri costisitoare în străinătate, deși existau alternative mai ieftine. Ca exemplu, este menționat un curs de limba engleză în Marea Britanie, cu un cost de aproximativ 106 000 de lei. În total, în primele nouă luni ale anului 2025, MoldATSA a cheltuit circa 9 milioane de lei pentru instruirea personalului.

Raportul evidențiază și probleme în domeniul achizițiilor publice, inclusiv planificare defectuoasă, fragmentarea contractelor și utilizarea insuficientă a procedurilor competitive, situații care pot afecta transparența și pot favoriza anumiți operatori economici.

În context, CNA a transmis recomandări obligatorii privind revizuirea regulamentelor interne, transparentizarea angajărilor și achizițiilor, precum și consolidarea controlului intern. Instituția subliniază că responsabilitatea pentru asigurarea integrității revine conducerii și angajaților, iar neimplementarea măsurilor poate atrage răspundere disciplinară, contravențională sau penală.

Precizăm că, în ultimele săptămâni, întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul instituției, Dumitru Vangheli, ar fi indicat în CV-ul depus la concurs că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat ulterior timp de doi ani ca pilot pe avioane de linie la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, Agenția Proprietății Publice l-a demis pe Vangheli începând cu 22 iunie, „ca urmare a pierderii încrederii fondatorului în persoana administratorului”, interimatul funcției urmând să fie asigurat de Andrei Cebanu, director adjunct la Autoritatea Aeronautică Civilă.

În același timp, scandalul a continuat în legătură cu Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026, remunerația lunară a acesteia a depășit 120 000 de lei, fiind de circa 8 ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape 4 ori mai mare decât indemnizația salarială a președintei Maia Sandu. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat, pe rețelele de socializare, că a depus cerere de demisie din funcția de purtătoare de cuvânt a MoldATSA și declarat că va restitui toate sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariul de bază pentru întreaga perioadă în care activat la întreprinderea de stat

Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la MoldATSA. Șefa statului a calificat drept nejustificate salariul și sporurile încasate de aceasta și a afirmat că banii primiți nemeritat trebuie restituiți.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Unde sunt cele mai mici salarii din Moldova? Trei raioane, cu lefuri de circa 11 mii de lei

Câștigul salarial mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15 594 lei în anul 2025, în creștere cu 11,5% față de anul precedent. Asta arată datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). În termeni reali, după ajustarea cu inflația, salariul mediu a crescut cu 3,4%.

Potrivit BNS, salariul mediu lunar net a constituit 13 226 lei, cu 11,6% mai mult decât în 2024, iar costul mediu lunar al forței de muncă pentru un angajat a urcat la 19 356 lei, în creștere cu 11,4%.

Cele mai mari salarii medii au fost înregistrate în sectorul informațiilor și comunicațiilor, unde un angajat a câștigat, în medie, 39 378 lei pe lună, de 2,5 ori peste media națională. Acest sector este urmat de activitățile financiare și de asigurări, cu un salariu mediu de 27 681 lei, și de producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde salariul mediu a fost de 23 954 lei.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit, unde câștigul salarial mediu a fost de 10 168 lei. Salarii apropiate au fost raportate și în domeniul cazării și alimentației publice – 10 288 lei, precum și în sectorul artelor, recreerii și agrementului – 11 405 lei.

Datele statistice arată că bărbații au câștigat, în medie, 16 975 de lei pe lună, cu 15,4% mai mult decât femeile, al căror salariu mediu a fost de 14 360 de lei. Cele mai mari diferențe salariale dintre femei și bărbați au fost înregistrate în domeniul informațiilor și comunicațiilor, precum și în activitățile financiare și de asigurări.

În profil teritorial, municipiul Chișinău a fost singura unitate administrativ-teritorială în care salariul mediu a depășit media națională. În capitală, salariul mediu lunar brut a ajuns la 18 707 lei, cu 20% peste media pe țară. Cele mai mici salarii au fost înregistrate în raioanele Briceni, unde salariul mediu a fost de 10 773 de lei, Nisporeni – 10 985 de lei și Rîșcani – 11 211 lei pe lună.

Totodată, numărul salariaților din Republica Moldova a continuat să crească. La sfârșitul anului 2025 erau înregistrați 763,2 mii de angajați, cu 22,3 mii mai mulți decât la finele anului precedent. Numărul mediu al salariaților a constituit 652,3 mii de persoane, în creștere cu 3,2% comparativ cu anul 2024.

Cele mai mari creșteri ale numărului de angajați au fost consemnate în construcții, în sectorul cazării și alimentației publice și în activitățile de servicii administrative și suport. În schimb, scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare, agricultură și în sectorul informațiilor și comunicațiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: