Facebook/Nicu Popescu

Nicu Popescu a demisionat din funcția de ministru de Externe. Principalele realizări în fruntea MAEIE

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu și-a dat demisia. Anunțul a fost făcut de Popescu în cadrul unei conferințe de presă din 24 ianuarie.

Doresc să vă anunț că am luat decizia de a-mi depune mandatul viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova. (…) Prin efort comun am reușit să ridicăm Moldova din cea mai rușinoasă perioadă în istoria diplomației noastre, perioadă în care diplomația s-a aflat în slujba oligarhilor, am reușit să aducem țara noastră în cea mai dinamică, recunoscută fază a serviciului diplomatic și a prezenței Republicii Moldova pe harta internațională”, a spus diplomatul.

Nicu Popescu a declarat că a decis să demisioneze pentru că are nevoie de o pauză. Totodată, a menționat că va continua să contribuie la eurointegrarea Republicii Moldova și la păstrarea păcii din țara noastră, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei.

Pentru a evita orice fel de interpretări privind orice interpretări privind motivul demisie mele, subliniez clar: am îndeplinit cu succes obiectivele de politică externă stabilite împreună și alături de doamna președintă Maia Sandu, la începutul acestui mandat, și la această etapă am am nevoie de o pauză. În același timp, vă asigur că voi continua să contribui la eforturile continue a doamnei președintă Maia Sandu și a echipei de guvernare de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană și de a asigura în continuare pacea, stabilitatea și calmul în țara noastră”, a precizat el.

Realizări în fruntea MAEIE

Nicu Popescu a fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în trei Guverne. Pentru prima dată a ocupat această funcție în Guvernul Sandu, în perioada 8 iunie – 14 noiembrie 2019. A fost ministru de Externe și în Guvernul Gavrilița, care a activat din 6 august 2021 până pe 16 februarie 2023. Și-a continuat activitatea în calitate de șef al diplomației moldovenești și în Executivul condus de Dorin Recean, care a fost învestit pe 16 februarie 2023.

NM vă prezintă principalele realizări ale lui Nicu Popescu în calitate de șef al diplomației moldovenești.

1. Țară candidată cu negocieri de aderare la UE deschise

Cea mai importantă realizare a lui Popescu și a întregii guvernări PAS poate fi considerată succesul eurointegrării. În martie 2022, Moldova a depus cererea de aderare la UE. Iar la sfârșitul lunii iunie 2022 Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE. La summitul Consiliului European din decembrie 2023, țările-membre UE au dat undă verde începerii negocierilor de aderare cu Republica Moldova.

2. Summit-ul Comunității Politice Europene la Castelul Mimi

În iunie 2023, Moldova a găzduit cea de-a doua ediție a summit-ului Comunității Politice Europene. Evenimentul a avut loc la Castelul Mimi de la Bulboaca. Aproximativ 50 de lideri europeni au participat la reuniune. Summit-ul a marcat un avânt fără precedent pentru diplomația moldovenească.

3. Evacuarea din Fâșia Gaza

O provocare pentru MAEIE a devenit războiul dintre Israel și gruparea teroristă Hamas. Pe 7 octombrie 2023, militanții Hamas s-au infiltrat în Israel, unde au ucis și au răpit oameni, pe care i-au dus în Gaza. În replică, Israelul a lansat o operațiune militară în Fâșia Gaza. Pe 7 noiembrie 2023, autoritățile israeliene au raportat că aproximativ 600 de străini urmau să fie evacuați din Fâșia Gaza în Egipt, prin punctul de trecere Rafah, printre care 51 de cetățeni moldoveni. Deja pe 8 noiembrie s-a aflat că autoritățile moldovenești au reușit să evacueze 36 de cetățeni ai Republicii Moldova din Fâșia Gaza. Aceștia au fost transportați pe cale aeriană, la o cursă specială, la București și apoi la Chișinău. Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al MAEIE, a declarat că unii moldoveni au refuzat să fie evacuați în ultimul moment din motive de securitate.

4. Recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere

În calitate de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu a reușit să negocieze recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere cu mai multe țări. Din 2021 sunt în vigoare acorduri privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere cu Lituania, Qatar, Turcia, Germania. Discuții privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere sunt în curs de desfășurare și cu Franța, Irlanda și Belarus.

5. Liberalizarea tarifelor de roaming

De la 1 ianuarie 2024, costurile la roaming între Moldova și Uniunea Europeană au scăzut.

Sunt bucuros să vă anunț că deja putem vorbi cu cei dragi și accesa internetul în roaming în Europa la prețuri mult mai mici, creând astfel o experiență de conectivitate mai accesibilă și convenabilă, datorită semnării acordului voluntar cu dintre operatorii naționali și mai mulți operatori europeni”, a scris atunci Popescu pe rețele de socializare.

Diplomatul a precizat că tarifele reduse la roaming sunt valabile pentru 30 de țări: UE și Spațiul Economic European. Tarifele de roaming ar trebui să scadă și mai mult în 2025.

6. Majorarea cotelor pentru mărfurile din Moldova

În iulie 2022, autoritățile europene au aprobat, pentru un an, dublarea cotelor de export pentru șapte categorii de produse agricole din Republica Moldova, pentru care se aplicau și contingente tarifare la importul pe piața UE – roșii, usturoi, struguri de masă, mere, cireșe, prune și suc de struguri.

Pe 11 iulie 2023, UE a prelungit cu încă un an eliminarea tarifelor și a contingentelor la importurile din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: