Andrei Mardari / NewsMaker

Nicu Popescu, despre prezența Moldovei în CSI: „La modul practic, eu beneficii nu văd”

Vicepremierul Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, nu vede beneficii în aflarea R. Moldova în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). În cadrul ediției din 14 decembrie a emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, oficialul moldovean a precizat că, la modul practic, Moldova nu face parte din această organizație nici din punct de vedere politic, nici economic.

Nicu Popescu a precizat că, momentan, relația Republicii Moldova cu Rusia se limitează la relațiile dintre cele două ministere de externe, precum și la activitățile ambasadelor.

„Schimb de vizite, de delegații, participări comune la organizații internaționale nu au loc, mă refer și la CSI. Moldova nu participă la reuniunile acestei organizații”, a precizat Popescu.

Ministrul de Externe a precizat că există discuții interne cu privire la CSI.

„Această discuție încă nu a fost finalizată. Decizia finală de a participa sau de retragere dintr-o organizație internațională ține de Parlament. La modul practic, în CSI nu suntem prezenți. La modul economic, acum cu războiul din Ucraina, practic toate piețele sunt închise pentru absoluta majoritate a exportatorilor noștri. Peste 70% din comerțul nostru este cu UE. Diversificăm, căutăm noi piețe de desfacere pentru agricultori. La modul practic, R. Moldova nici economic, nici politic, nu mai face parte din acest spațiu”, a argumentat diplomatul.

„La modul practic, eu beneficii nu văd”, a adăugat Nicu Popescu.

***

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că ieșirea Republicii Moldova din CSI este un proces de durată. Șefa statului a explicat această situație prin faptul că relația țării noastre cu această organizație se bazează pe câteva sute de acorduri, multe dintre ele bilaterale și pe plan economic. Sandu a menționat că aceste acorduri sunt analizate în prezent, pentru a se vedea din care acorduri este posibilă retragerea și care ar urma să fie păstrate.

În luna mai 2022, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că după finalizarea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, conducerea R. Moldova va trebui să ia o decizie politică cu privire la statutul de membru al CSI. De altfel, el a spus că conducerea țării nu vede necesitatea participării la evenimentele Comunității.

În noiembrie 2022, premierul Natalia Gavrilița a declarat că Republica Moldova rămâne membră a CSI și plătește cotizațiile anuale. Prim-ministra a menționat că acum nu este momentul pentru „decizii pripite, care ar putea duce la o escaladare”. „Desfacerea acestor acorduri nu se face peste noapte”, a precizat șefa Guvernului.

Republica Moldova plătește anual 5,7 milioane de lei pentru calitatea de membru al CSI și 3,8 milioane către Adunarea interparlamentară a CSI.

Pe de altă parte, ex-președintele țării Igor Dodon a declarat într-un interviu pentru agenția pro-Kremlin TASS că R. Moldova „nu va supraviețui” fără colaborarea strânsă cu CSI, Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) și Rusia.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: