NM Espresso: Bruxelles a oferit clarificări privind cele 30 de milioane de euro, Dragalin a criticat fuziunea procuraturilor, Usatîi a propus data alegerilor

30 de milioane de euro de la UE: disputele dintre Chișinău și Tiraspol

Chișinău și Tiraspol încă nu au reușit să «împartă» grantul european de urgență, destinat atenuării temporare a crizei energetice din Republica Moldova. Este vorba despre 30 de milioane de euro, care ar trebui să ajute la asigurarea Transnistriei cu gaze și căldură în perioada 1-10 februarie. Tiraspolul a declarat că «Chișinăul a intervenit în conceptul ajutorului european» și că «nu există niciun colac de salvare din partea Europei în plină criză energetică».

Joi, în cadrul unei noi întrevederi, părțile nu au reușit să ajungă la un consens. Chișinăul a solicitat Tiraspolului detalii tehnice și date privind consumul de energie electrică și gaze din regiune, pentru a putea estima volumul necesar de resurse energetice care ar trebui achiziționat de pe piața liberă pentru malul stâng.

Între timp, Comisia Europeană (CE), răspunzând unei solicitări NM, a declarat că Chișinăul și Tiraspolul trebuie să folosească cele 30 de milioane de euro pentru achiziționarea gazelor destinate Transnistriei, astfel încât să «ajute la restabilirea alimentării cu energie electrică și încălzire pentru cei 350 000 de locuitori ai regiunii» și să «reia livrările de energie electrică de pe malul stâng pe malul drept».

Ulterior, însă, serviciul de presă al CE a expediat o precizare prin care menționează că declarația anterioară «se referea la pachetul inițial de ajutor de urgență al UE propus Republicii Moldova și nu reflectă situația curentă din cadrul discuțiilor în curs dintre Chișinău și Tiraspol».


Ajutorul BERD

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va acorda Republicii Moldova un credit de 143,5 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de încălzire centralizată din Chișinău. Bugetul total al proiectului este de 326 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată și de alți parteneri externi. Proiectul prevede instalarea punctelor termice individuale, trecerea la un sistem de încălzire pe orizontală, izolarea termică a clădirilor și reabilitarea rețelelor de termoficare pentru 300 000 de gospodării.


Veronica Dragalin despre fuziunea procuraturilor

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a prezentat raportul de activitate al instituției pentru anul 2024 și planurile pentru anul 2025. Cu această ocazie, ea a criticat inițiativa Guvernului de a fuziona Procuratura Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Dragalin a declarat că, acum este necesară rezolvarea problemelor care împiedică investigarea dosarelor de corupție. În particular, ea a propus modificarea legislației astfel încât pedepsele cu închisoarea să intre în vigoare imediat după decizia primei instanțe, prevenind astfel fuga infractorilor în Rusia.

Consiliul Superior al Procurorilor și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care fuziunea ar putea afecta independența și eficiența celor două structuri.


Corupție: drumul Leova-Bumbăta

Veronica Dragalin a mai anunțat că ancheta privind construcția drumului Leova-Bumbăta este întârziată din cauza lipsei unei expertize tehnice, pe care Centrul Național de Expertize Judiciare ar putea să o efectueze abia în 2028.

Ministerul Justiției a negat această informație, afirmând că expertiza, realizată cu ajutorul unui specialist din Ucraina, va fi finalizată în 2-3 luni după soluționarea aspectelor procedurale.

În decembrie 2023, Procuratura Anticorupție a inițiat un dosar penal împotriva unor funcționari din cadrul Administrației de Stat a Drumurilor. Costul proiectului a crescut semnificativ, ajungând la circa 3,5 milioane de euro pe kilometru, fapt ce a generat suspiciuni de corupție.


Extradarea lui Șor

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat că Rusia a refuzat extrădarea oligarhului fugar Ilan Șor, fără a oferi detalii. Autoritățile moldovenești așteaptă explicații.


Usatîi despre data alegerilor

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, consideră că alegerile parlamentare în Republica Moldova ar trebui să aibă loc pe 27 iulie, adică în cea mai apropiată dată posibilă, conform legii. Potrivit lui Usatîi, acest lucru ar permite formarea rapidă a unui nou guvern și pregătirea pentru sezonul rece, evitând problemele actuale din sectorul energetic și grăbind indexarea pensiilor.


Recensământul populației

În ultimii 10 ani, populația Republicii Moldova a scăzut cu aproape 400 000 de persoane, ajungând la 2,4 milioane de locuitori. Biroul Național de Statistică a prezentat ieri rezultatele preliminare ale recensământului din 2024.

S-au înregistrat schimbări semnificative în structura populației. A crescut ponderea persoanelor în vârstă și a scăzut numărul tinerilor. De asemenea, a sporit numărul populației urbane și a persoanelor cu dublă cetățenie. Un număr tot mai mare de membri ai minorităților etnice se identifică cu grupul majoritar.

95% dintre cetățeni se declară ortodocși, în timp ce 0,8% se consideră nereligioși, iar 0,6% atei.


Lupta împotriva cancerului

Institutul Oncologic din Chișinău a inaugurat primul centru hibrid de diagnostic și tratament al cancerului.

Noua secție este dotată cu echipamente moderne pentru diagnosticarea patologiilor oncologice. Costul proiectului s-a ridicat la 47 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată din bugetul de stat și de Japonia.


Tragedie la Edineț

Ministerul Sănătății a creat o comisie pentru investigarea decesului unei femei însărcinate în vârstă de 32 de ani și a fătului ei nenăscut, survenite pe 29 ianuarie în maternitatea din Edineț.


Prăbușirea unui avion în SUA

În Washington, un avion de pasageri s-a ciocnit cu un elicopter militar Black Hawk și s-a prăbușit în râul Potomac. La bord se aflau 60 de pasageri și 4 membri ai echipajului. Nu sunt supraviețuitori. Printre victime se numără campionii mondiali la patinaj artistic, originari din Rusia, Evghenia Șișkova și Vadim Naumov. Cauza accidentului se investighează.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis condoleanțe poporului american.


Agenda zilei:

  • 11:00 — Ședința Consiliului Național al Monumentelor Istorice.
  • 14:00 — Ședința Consiliului de Integritate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Național Moldovenesc

PNM propune înlocuirea raioanelor și municipiilor cu județe. Galbur: „A funcționat foarte bine până la ocupația sovietică”

Partidul Național Moldovenesc (PNM) propune ca Republica Moldova să treacă la sistemul de organizare teritorială în județe. Formațiunea politică susține că acest lucru va permite statului să economisească anual peste 1 miliard de lei, care ar putea fi redirecționați pentru finanțarea altor proiecte de dezvoltare. Inițiativa a fost prezentată de liderul PNM, Dragoș Galbur, într-un mesaj video publicat pe 16 iulie.

Republica Moldova este astăzi prinsă într-un sistem administrativ moștenit direct din perioada sovietică. 32 de raioane, 13 municipii, 2 unități teritoriale autonome – o schemă artificială impusă de Moscova încă în anii ’40, care a rămas neschimbată chiar și după independență. Un sistem gândit pentru o populație mare, dar care astăzi nu mai corespunde nici din punct de vedere demografic, nici financiar. Noi, Partidul Național Moldovenesc, considerăm că a venit timpul unei reforme reale. O reformă care nu doare să simplifice structura administrativă a statului, ci să o facă mai eficientă, mai coerentă și mai aproape de oameni. (…) Propunem revenirea la ceea ce a existat și a funcționat foarte bine până la ocupația sovietică: sistemul de organizare în județe”, a comunicat liderul PNM, Dragoș Galbur.

Astfel, formațiunea propune reorganizarea teritorială în 9 județe: Bălți, Cahul, Chișinău, Edineț, Lăpușna (cu reședința la Hîncești), Orhei, Soroca, Tighina (cu reședință de facto la Căușeni) și Ungheni. De asemenea, conform inițiativei, Găgăuzia va avea statut de autonomie cu viziune de integrare în județul Cahul, iar stânga Nistrului rămâne unitate distinctă până la soluționarea conflictului.

Doar prin trecerea de la 32 de raioane la 9 județe statul ar putea economisi anual peste 1 miliard de lei. Este o sumă uriașă care astăzi se duce pe salarii, sedii, secretare, șefi de direcție și tot felul de hârțoage. Acești bani am putea să-i investim în școli, drumuri, spitale sau programe reale pentru tineri și vârstnici”, a adăugat politicianul.

Precizăm că inițiativa PNM a fost prezentată la două zile după ce Republica Moldova a intrat oficial în perioada electorală pentru alegerile parlamentare, care vor fi organizate pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: