chernovik.net

NM Espresso: când se vor redeschide grădinițele din Moldova, care e subiectul negocierilor dintre «Șor» și Pro Moldova și cum luptătorii K1 au fost achitați de instanță

Epidemia: situația

745 de teste s-au efectuat în Moldova în ultimele 24 de ore, fiind depistate 107 cazuri noi de COVID. Astfel, numărul total al celor care s-au îmbolnăvit a ajuns până la 16357 de persoane. Din acestea, 9229 s-au însănătoșit, 536 au decedat. 6594 de pacienți continuă tratamentul, 479 dintre ei fiind în stare gravă, iar 31 — conectați la aparatele de respirație asistată.

Continuă să fie mare numărul de cazuri noi de contaminare înregistrate în România, Ucraina și Rusia. La nivel mondial, numărul celor care s-au îmbolnăvit de COVID a depășit 10 milioane de persoane, dintre care 501 mii au decedat.

Testele 

Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională USAID și OMS au transmis în Moldova echipamente pentru laboratoarele în care sunt procesate testele de coronavirus, precum și un lot de teste. Aceste utilaje vor permite efectuarea «unor teste calitative și operative», au menționat cei de la OMS.

Grădinițele 

126 de instituții preșcolare din Chișinău se pregătesc pentru a fi redeschise. Cei de la primărie au anunțat că au achiziționat pentru grădinițe mijloace de protecție și dezinfectanți. Colaboratorii grădinițelor au fost instruiți, cum să activeze în condiții de epidemie. Instituțiile preșcolare vor fi redeschise atunci când va fi emisă o decizie în acest sens a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică.

Președintele Igor Dodon a declarat că grădinițele ar putea fi redeschise după 15 iulie, dacă situația epidemiologică va permite acest lucru. Dodon a mai propus să se renunțe la carantina obligatorie de două săptămâni pentru cei care vin în Moldova.

Inundațiile 

În Moldova se menține pericolul inundațiilor din cauza creșterii puternice a nivelului de apă în râurile Nistru și Prut. Salvatorii și locuitorii din satele din apropierea râurilor continuă să construiască și să consolideze diguri. Pe Nistru rămân periculoase segmentele de la Năslavcea până la Dubăsari și de la Bender până la Talmaza, iar pe râul Prut, prezintă pericol segmentul de la Leușeni până în satul Brânza.

Iar stația de captare a apei de la Vadul lui Vodă, care asigură municipiul Chișinău cu apă potabilă, nu mai riscă să fie inundată, pentru că nivelul apei pe Nistru s-a redus, a anunțat primăria capitalei.

Politica 

Partidele «Șor» și Pro Moldova au negociat demiterea guvernului condus de Ion Chicu. Acestea au îndemnat și alte partide din opoiție să formeze un guvern care va scoate țara din «situația dezastruoasă și va susține oamenii care au avut de suferit cel mai mult din cauza epidemiei».
Achitarea luptătorilor K1

Achitarea luptătorilor K1 Aureliu Ignat și Mihai Pârgaru în dosarul despre încăierarea cu final tragic a stârnit nedumerirea și revolta societății și a politicienilor. NM și câțiva experți au studiat 77 de pagini ale părții motivante a sentinței și au aflat, cum judecătoarea s-a contrazis pe sine atunci când a examinat dosarul, cum martorii și-au schimbat declarațiile și de ce Pârgaru, care și-a recunoscut vina, a renunțat la cuvintele sale în instanță. Despre toate acestea — în articolul «Суд без правил» («Proces fără reguli»).
Și despre ceea ce va fi astăzi, 30 iunie

  • Va avea loc ședința Consiliului Superior al Magistraturii și cea a Consiliului Audiovizualului.
  • Curtea Constituțională se va expune asupra constituționalității amenzilor aplicate pentru încălcarea măsurilor de carantină.
  • Trei comisii parlamentare se vor întruni în ședințe.
  • Se vor desfășura audieri publice despre amendamentele la Legea cu privire al cinematografie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: