Maia Sandu / Facebook

NM Espresso: câți bani va primi Moldova de la UE, de ce SIS va avea mai multe competențe și cum primarul de Chișinău «șantajează» autoritățile

Bani pentru Moldova

La Paris și-a început lucrările, luni, cea de-a treia reuniune a Platformei de Sprijin pentru Moldova, care a fost creată în primăvara curentă, la inițiativa României. După prima reuniune (de la Berlin), Moldovei i-au fost alocate 77 milioane de euro, dintre care 40 milioane — sub formă de granturi. După cea de-a doua (de la București), Moldovei i-au fost alocate 615 milioane de euro, dintre care 432,3 milioane de euro — granturi.

E prematur să vorbim despre modul în care ar putea țările europene să sprijine Moldova de data aceasta. Se știe doar despre 100 milioane de euro care au fost alocate deja de Franța în sprijinul Moldovei. Banii vor fi direcționați pentru achiziția de gaze naturale și energie electrică, precum și pentru gestionarea crizei refugiaților.

Menționăm că la acest eveniment, Moldova este reprezentată de către șeful statului și cinci miniștri. Încă înainte de începutul lucrărilor reuniunii, Sandu a scris un editorial pentru publicația europeană «Politico», în care a informat despre situația dificilă din Moldova, precum și faptul că noi vom cheltui 65 la sută din veniturile noastre pentru a plăti facturile pentru utilități. Ulterior, prezentând un discurs la ședința Platformei, șefa statului a vorbit nu doar despre criza energetică și războiul din Ucraina, dar și la protestele săptămânale ale partidului «Șor» — «războiul hibrid împotriva Moldovei».

«Am reușit să nu ne rătăcim în aceste împrejurări dificile, dar urmează o cale foarte periculoasă. Pentru Ucraina. Pentru Europa. Și pentru Moldova. Ne confruntăm cu o criză energetică, o recesiune economică și o inflație ridicată — 35%, ceea ce nu s-a mai întâmplat în Moldova din anul 1999. […] Ne pregătim de o iarnă aspră», a declarat ea.

Și ministrul de externe al României Aurescu a vorbit despre asistența pentru Moldova. Oficialul a subliniat faptul că Moldova «are nevoie de granturi și nu de credite» și, potrivit lui, acest lucru «este cel mai important».


«Șantajul» lui Ceban și nemulțumirea locuitorilor din Chișinău

Fie că e ajunul alegerilor locale, fie din grijă pentru noi, primăria capitalei a decis să comande un sondaj în care respondenții au fost întrebați, ce îi nemulțumește, dacă folosesc transportul public, dacă sunt mulțumiți de acesta și cum plătesc pentru el.

Dacă e să spunem pe scurt — timpul trece, problemele rămân. În opinia orășenilor, problemele principale sunt lipsa parcărilor, infrastructurii în curțile blocurilor, maidanezii, calitatea străzilor și multe altele.

În ce privește transportul public, și aici sunt surprize: puțin peste 55 la sută dintre cei chestionați plătesc în numerar (e și de înțeles, luând în calcul viteza implementării plății electronice pentru călătorie) și, în același timp, puțin peste o jumătate dintre respondenți apreciază pozitiv transportul capitalei.

Apropo, despre viața din capitală. Cei de la primărie au comunicat că toți arborii care au fost plantați anul acesta vor fi cipați și vor fi incluși pe harta electronică a orașului. Se pare că urmează să fie cipați și alți arbori, ce-i drept, cei de la primărie au recunoscut că «este dificil să fie introduși pe hartă 60 mii de arbori» (sperăm că această inițiativă nu va avea soarta altor proiecte ambițioase, dar deocamdată nefinalizate).

Cu toate acestea, administrația capitalei este îngrijorată nu doar de sondaje și de arbori. Primarul de Chișinău s-a adresat către comisia parlamentară, declarând că «Apă-Canal Chișinău» «nu poate garanta acum implementarea proiectului privind îmbunătățirea infrastructurii de apă în centrul Moldovei» din cauza riscului de faliment al întreprinderii. Și aceasta, din cauza că întreprinderea «Apă-Canal Chișinău» s-a adresat către ANRE cu solicitarea de a majora cu 10 lei tariful la apă, în timp ce ANRE a calculat doar 0,65 de lei. În plus, a recomandat «reducerea pierderilor în sistemul de alimentare cu apă și îmbunătățirea managementului întreprinderii». Apropo, cei din parlament susțin că această adresare și «avertismentul» primarului nu sunt altceva decât «un șantaj».


Pe scurt, despre alte știri

SIS ar putea obține dreptul de a efectua acțiuni de căutare specială fără deschiderea unei cauze penale. Un nou proiect de lege propus de deputații PAS permite SIS să efectueze urmăriri, interceptări de corespondențe, interceptări telefonice și alte acțiuni.

13 instituții de învățământ din Moldova vor beneficia de 14,3 milioane de euro pentru implementarea a 20 de proiecte de dezvoltare. Fondurile vor fi alocate pentru dotarea a 52 de laboratoare și centre de cercetare, 67 de săli de studii și alte spații educaționale pentru sprijinul studenților și profesorilor.

În Moldova ar putea să se repete «laudromatul» și furtul miliardului, consideră copreședinții Comitetului Consultativ Independent Anticorupție. Aceștia subliniază faptul că în Moldova, în mai multe domenii există deficiențe care permit acest lucru.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

  • La ora 9:30, noul ministru al economiei Alaiba va susține o conferință de presă despre «Instrumentul de compensare a dobânzilor la credite».
  • La ora 10:00, consilierii municipali se vor întruni într-o nouă ședință. Agenda conține 27 de chestiuni, inclusiv majorarea tarifelor la apă și canalizare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

profile.ru

Premiul Nobel pentru Pace, râvnit de Trump, ajunge la lidera opoziției din Venezuela

Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, María Corina Machado. Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că merită această distincție, deoarece, de la începutul noului său mandat la Casa Albă, a reușit să oprească mai multe războaie, scrie BBC.

În declarația Comitetului Nobel se menționează că Machado a fost recompensată pentru „munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa menită să asigure o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

María Corina Machado a fost singura candidată a opoziției la alegerile prezidențiale din Venezuela din 2024, însă autoritățile i-au blocat candidatura. Ea a obținut peste 90% din voturi la alegerile primare ale opoziției, iar în jurul ei s-au unit diverse partide de opoziție, inclusiv unele aflate anterior în conflict între ele.

Totuși, încă înainte de alegerile primare, autoritățile venezuelene au acuzat-o pe Machado de sprijinirea sancțiunilor împotriva Venezuelei și i-au interzis să participe la alegeri timp de 15 ani. Ea a depus un apel, însă Curtea Supremă, controlată de susținătorii lui Maduro, i-a respins plângerea.

De ce Trump nu a primit Premiul pentru Pace

„Ei nu-mi vor da niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”, a declarat președintele SUA în februarie 2025. Pe 30 septembrie, vorbind în fața generalilor americani, Trump a revenit la acest subiect, spunând că, dacă premiul va fi acordat altcuiva, „va fi o mare insultă pentru țara noastră”.

Răspunzând la întrebarea de ce Trump nu a primit premiul, un reprezentant al Comitetului Nobel a declarat că organizația „își bazează deciziile doar pe principiile stabilite de Alfred Nobel” și nu pe campanii publice.

Ultima – și, probabil, cea mai importantă realizare a lui Trump a fost acordul de încetare a focului și eliberarea ostaticilor israelieni, semnat miercuri între Israel și mișcarea palestiniană Hamas. Totuși, experții reamintesc că ultima ședință a Comitetului Nobel a avut loc luni, adică înainte ca acest acord să fie anunțat.

După cum scrie Reuters, secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, unul dintre cei cinci membri care iau deciziile în cadrul acestei instituții, a menționat că Premiul pentru Pace nu se acordă pentru realizări obținute de candidați în ultimul moment. „Acest premiu se referă în principal la munca depusă în 2024 și în anii anteriori. El nu se acordă pentru realizările din ultimele săptămâni sau luni”, a declarat Harpviken vineri pentru radiodifuzorul public norvegian NRK.

Unele organizații și experți de prestigiu au remarcat că nu toate acțiunile lui Trump i-ar fi plăcut lui Alfred Nobel, care a lăsat instrucțiuni detaliate despre cine poate candida la Premiul pentru Pace. Potrivit Ninei Greger, directoarea Institutului pentru Cercetări asupra Păcii din Oslo, decizia actualului președinte al SUA de a ieși din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, precum și războaiele sale tarifare cu întreaga lume, contravin testamentului Nobel.

Câștigătorii anteriori

În trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat pentru patru președinți ai SUA: Barack Obama (în 2009), Jimmy Carter (în 2002), Woodrow Wilson (în 1919) și Theodore Roosevelt (în 1906). Cu excepția lui Carter, toți ceilalți au primit premiul în timp ce își exercitau funcțiile de președinte.

Potrivit Comitetului Nobel, pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au fost nominalizați 338 de candidați, dintre care 244 persoane și 94 organizații. Acest număr este semnificativ mai mare decât anul trecut, când au fost 286 de nominalizați. În 2016, pentru Premiul Nobel pentru Pace au fost nominalizați un număr record de candidați: 376.

În 2024, premiul a ajuns la mișcarea Nihon Hidankyo, o organizație japoneză pentru supraviețuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki din 1945.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: