Maia Sandu / Facebook

NM Espresso: câți bani va primi Moldova de la UE, de ce SIS va avea mai multe competențe și cum primarul de Chișinău «șantajează» autoritățile

Bani pentru Moldova

La Paris și-a început lucrările, luni, cea de-a treia reuniune a Platformei de Sprijin pentru Moldova, care a fost creată în primăvara curentă, la inițiativa României. După prima reuniune (de la Berlin), Moldovei i-au fost alocate 77 milioane de euro, dintre care 40 milioane — sub formă de granturi. După cea de-a doua (de la București), Moldovei i-au fost alocate 615 milioane de euro, dintre care 432,3 milioane de euro — granturi.

E prematur să vorbim despre modul în care ar putea țările europene să sprijine Moldova de data aceasta. Se știe doar despre 100 milioane de euro care au fost alocate deja de Franța în sprijinul Moldovei. Banii vor fi direcționați pentru achiziția de gaze naturale și energie electrică, precum și pentru gestionarea crizei refugiaților.

Menționăm că la acest eveniment, Moldova este reprezentată de către șeful statului și cinci miniștri. Încă înainte de începutul lucrărilor reuniunii, Sandu a scris un editorial pentru publicația europeană «Politico», în care a informat despre situația dificilă din Moldova, precum și faptul că noi vom cheltui 65 la sută din veniturile noastre pentru a plăti facturile pentru utilități. Ulterior, prezentând un discurs la ședința Platformei, șefa statului a vorbit nu doar despre criza energetică și războiul din Ucraina, dar și la protestele săptămânale ale partidului «Șor» — «războiul hibrid împotriva Moldovei».

«Am reușit să nu ne rătăcim în aceste împrejurări dificile, dar urmează o cale foarte periculoasă. Pentru Ucraina. Pentru Europa. Și pentru Moldova. Ne confruntăm cu o criză energetică, o recesiune economică și o inflație ridicată — 35%, ceea ce nu s-a mai întâmplat în Moldova din anul 1999. […] Ne pregătim de o iarnă aspră», a declarat ea.

Și ministrul de externe al României Aurescu a vorbit despre asistența pentru Moldova. Oficialul a subliniat faptul că Moldova «are nevoie de granturi și nu de credite» și, potrivit lui, acest lucru «este cel mai important».


«Șantajul» lui Ceban și nemulțumirea locuitorilor din Chișinău

Fie că e ajunul alegerilor locale, fie din grijă pentru noi, primăria capitalei a decis să comande un sondaj în care respondenții au fost întrebați, ce îi nemulțumește, dacă folosesc transportul public, dacă sunt mulțumiți de acesta și cum plătesc pentru el.

Dacă e să spunem pe scurt — timpul trece, problemele rămân. În opinia orășenilor, problemele principale sunt lipsa parcărilor, infrastructurii în curțile blocurilor, maidanezii, calitatea străzilor și multe altele.

În ce privește transportul public, și aici sunt surprize: puțin peste 55 la sută dintre cei chestionați plătesc în numerar (e și de înțeles, luând în calcul viteza implementării plății electronice pentru călătorie) și, în același timp, puțin peste o jumătate dintre respondenți apreciază pozitiv transportul capitalei.

Apropo, despre viața din capitală. Cei de la primărie au comunicat că toți arborii care au fost plantați anul acesta vor fi cipați și vor fi incluși pe harta electronică a orașului. Se pare că urmează să fie cipați și alți arbori, ce-i drept, cei de la primărie au recunoscut că «este dificil să fie introduși pe hartă 60 mii de arbori» (sperăm că această inițiativă nu va avea soarta altor proiecte ambițioase, dar deocamdată nefinalizate).

Cu toate acestea, administrația capitalei este îngrijorată nu doar de sondaje și de arbori. Primarul de Chișinău s-a adresat către comisia parlamentară, declarând că «Apă-Canal Chișinău» «nu poate garanta acum implementarea proiectului privind îmbunătățirea infrastructurii de apă în centrul Moldovei» din cauza riscului de faliment al întreprinderii. Și aceasta, din cauza că întreprinderea «Apă-Canal Chișinău» s-a adresat către ANRE cu solicitarea de a majora cu 10 lei tariful la apă, în timp ce ANRE a calculat doar 0,65 de lei. În plus, a recomandat «reducerea pierderilor în sistemul de alimentare cu apă și îmbunătățirea managementului întreprinderii». Apropo, cei din parlament susțin că această adresare și «avertismentul» primarului nu sunt altceva decât «un șantaj».


Pe scurt, despre alte știri

SIS ar putea obține dreptul de a efectua acțiuni de căutare specială fără deschiderea unei cauze penale. Un nou proiect de lege propus de deputații PAS permite SIS să efectueze urmăriri, interceptări de corespondențe, interceptări telefonice și alte acțiuni.

13 instituții de învățământ din Moldova vor beneficia de 14,3 milioane de euro pentru implementarea a 20 de proiecte de dezvoltare. Fondurile vor fi alocate pentru dotarea a 52 de laboratoare și centre de cercetare, 67 de săli de studii și alte spații educaționale pentru sprijinul studenților și profesorilor.

În Moldova ar putea să se repete «laudromatul» și furtul miliardului, consideră copreședinții Comitetului Consultativ Independent Anticorupție. Aceștia subliniază faptul că în Moldova, în mai multe domenii există deficiențe care permit acest lucru.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

  • La ora 9:30, noul ministru al economiei Alaiba va susține o conferință de presă despre «Instrumentul de compensare a dobânzilor la credite».
  • La ora 10:00, consilierii municipali se vor întruni într-o nouă ședință. Agenda conține 27 de chestiuni, inclusiv majorarea tarifelor la apă și canalizare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: