Андрей Мардарь / NewsMaker

NM Espresso: cine o va ajuta pe Sandu să combată corupția, cum s-a protestat la Chișinău împotriva deciziei CEC și cine va reanima CFM

Sandu

Președintele Maia Sandu a anunțat că de la 8 iunie, în Moldova își va începe activitatea Comitetul Consultativ Independent Anticorupție. Din acesta fac parte jurnaliști, juriști, economiști, inclusiv străini. Sandu a menționat că autoritățile anticorupție din țară lucrează foarte lent, comitetul îi va ajuta în acest sens. Comitetul va fi finanțat de SUA și UE.

De asemenea, Sandu a ținut un discurs online la forumul internațional «Democracy in Action: Zero Corruption», care este organizat la Kiev. Referindu-se la situația din Belarus, Sandu a spus că «aceasta este o lecție pe care noi toți ar trebui s-o învățăm».

CEC

Un protest împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale de a deschide peste hotare doar 139 de secții de votare a avut loc luni la Chișinău. De notat că Dorin Cimil, președintele CEC, a propus să fie deschise 162 de secții de votare, iar MAEIE — 190. Protestul a fost organizat de PAS, la care s-au alăturat DA, PLDM, «Democrația Acasă» și «Alianța pentru Unirea Românilor». Aceștia au cerut majorarea numărului de secții pentru diasporă (stream).

Un reportaj foto de la protest — «Măi, CEC, ești un eșec!». Iar despre modul în care venirea la protest a lui Veaceslav Platon a provocat un scandal cu insulte, puteți afla în înregistrarea video «Читайте документу, вашу мать!» («Citiți documentul, lua-v-ar naiba!»).

Cei de la MAEIE și-au exprimat speranța că CEC își va revizui decizia și au menționat că pentru a deschide 190 de secții peste hotare, «există suport material-tehnic și există posibilități coordonate în prealabil cu ambasadele. Șeful MAEIE, premierul interimar Aureliu Ciocoi a subliniat faptul că CEC poate lua asemenea decizii de sine stătător și a cerut ca această decizie să fie revizuită.

Iar Renato Usatîi, liderul «Partidului Nostru», a declarat că cinci membri ai CEC, care au votat pentru un număr mai mic de secții de votare în străinătate, ar putea să-și dea demisia. Potrivit afirmațiilor lui Usatîi, acesta este «planul de rezervă» al lui Igor Dodon, liderul PSRM, pentru a bloca desfășurarea alegerilor parlamentare. Cei din PSRM au numit declarația lui Usatîi o «invenție».

Luni seara, CEC a anunțat că va organiza marți o ședință în cadrul căreia va fi revizuită decizia cu privire la numărul secțiilor de votare pentru diasporă.

Usatîi

Luni s-au încins spiritele și la Curtea de Apel. La CA era examinată contestația lui Renato Usatîi cu privire la ilegalitatea deciziei CEC despre numărul de secții de votare în străinătate. Usatîi a cerut recuzarea unuia dintre magistrații colegiului CA, cel care în anul 2014 a exclus partidul lui Usatîi din cursa electorală la alegerile parlamentare. Însă CA a respins cererea lui Usatîi. Și alte câteva partide au depus cereri împotriva deciziei CEC. CA a decis să amâne examinarea tuturor acestor cereri până la 10 iunie.

«Congresul Civic»

Cei din Partidul «Congresul Civic» au anunțat că vor contesta în instanță «decizia ilegală a CEC» de a înregistra pentru participarea la alegeri a «Alianței pentru Unirea Românilor» (AUR) — o «grupare politică antieuropeană, xenofobă, unionistă». Cei din «Congresul Civic» consideră că AUR participă la alegeri ca un «bloc închis» și nu ca un partid, pentru că în lista electorală a acestuia sunt câțiva lideri ai altor partide. De aceea pragul electoral pentru AUR ar trebui să fie de 7% și nu de 5%.

SIS

Cei din Serviciul de Informații și Securitate au declarat că prin faptul că a permis să fie deschise secții de votare în localitățile care nu sunt controlate de Chișinău, CEC a creat condiții pentru falsificarea rezultatelor alegerilor. Este vorba despre trei secții pe teritoriul Transnistriei: în comuna Corjova, raionul Dubăsari și două în Bender.

Prețuri

Un alt protest a fost organizat luni de Partidul DA. Membrii partidului și simpatizanții acestuia au protestat lângă sediul Consiliului Concurenței împotriva majorării prețurilor la carburanți, după care se vor scumpi și toate celelalte: «Prețurile ne omoară», «Mafia majorează prețurile».

CFM și Aeroportul

Ar putea fi reanimată întreprinderea de stat «Calea Ferată din Moldova» (CFM), care a ajuns în pragul falimentului? De ce lichidarea acesteia ar putea fi mai costisitoare pentru Moldova decât restabilirea? Oare are nevoie țara noastră de un al doilea aeroport și ce fel de «șobolani sug cash-ul din aviația moldovenească»? Despre toate acestea ne-a vorbit într-un interviu pentru NM Oleg Tofilat, noul șef al CFM, care anterior a activat în calitate de consilier al premierului pe probleme de transporturi și secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Situația epidemiologică

48 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 3723 de teste. Astfel, numărul total al persoanelor care s-au îmbolnăvit de la începutul epidemiei a ajuns până la 255 501 persoane. 248 062 dintre acestea s-au vindecat, 6137 au decedat (3 — în ultimele 24 de ore). 1302 persoane bolnave continuă tratamentul, 60 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 12 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 8 iunie

  • Va avea loc ședința Comisiei Electorale Centrale.
  • Consiliul Audiovizualului se va întruni în ședință.
  • Ministerul Sănătății va comunica despre imunizarea în Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MITP – Motorul digital al Moldovei accelerează: rezultate record în 2024 și proiecții de 1 miliard de euro venituri pentru 2025

Sectorul IT contribuie cu 6% la PIB-ul național – un rezultat care reflectă eficiența și impactul ecosistemului creat de Moldova Innovation Technology Park (MITP). Datele au fost prezentate de Marina Bzovîi, Administratoarea MITP, în cadrul Moldova Digital Summit 2025, confirmând rolul esențial al Parcului în transformarea digitală a Republicii Moldova. Cu un an 2024 marcat de performanțe record, MITP preconizează pentru 2025 o traiectorie ascendentă clară, susținută de extinderea accelerată a bazei de rezidenți și de creșterea veniturilor generate de sectorul IT.

Creștere fără precedent: 533 de companii rezidente într-un singur an

În prezent, MITP numără peste 2.370 de companii rezidente, dintre care 533 s-au alăturat doar în 2024 – cea mai mare creștere anuală de la înființarea Parcului. Este un semnal clar al atractivității tot mai mari pe care o are Moldova în ochii investitorilor internaționali, datorită unui regim fiscal competitiv, unui mediu de afaceri stabil și recunoașterii în creștere a Moldovei ca destinație tech emergentă în Europa de Est.

Parcul găzduiește companii cu capital din 43 de țări, cele mai multe fiind din Ucraina și România. „Contextul geopolitic regional a avut un impact major. Dacă în 2021 erau înregistrate doar trei companii ucrainene în MITP, în 2024 numărul acestora a crescut de 14 ori, ajungând la 42, pe fondul relocărilor strategice determinate de război. În același interval, și prezența companiilor cu capital românesc aproape s-a dublat, impulsionată inclusiv de schimbările fiscale recente din România aplicate sectorului IT. Astăzi, în MITP se regăsesc 41 de companii din România”, a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.

Sectorul IT – o forță în economie: 6,3% din PIB

Contribuția sectorului IT la economia națională a crescut semnificativ, ajungând la 6,3% din PIB în 2024, potrivit estimărilor preliminare, față de 1,8% în 2015. Această evoluție remarcabilă este rezultatul direct al expansiunii companiilor tech, al politicilor fiscale favorabile și al atragerii susținute de investiții externe.

Pentru anul 2025, estimăm că veniturile generate de companiile rezidente MITP vor atinge 1 miliard de euro, cu o creștere de aproximativ 30% față de 2024, când acestea au însumat 785 milioane de euro. Este o confirmare clară a potențialului de creștere durabilă și a valorii pe care sectorul IT o aduce economiei moldovenești”, a declarat Nadejda Hodus, Financial Manager MITP.

Exporturile IT – Moldova, lider regional la ritmul de creștere

Exporturile de servicii IT au crescut spectaculos, ajungând în 2023 la 523 milioane de euro, de 10 ori mai mult decât în 2015 (53 milioane euro). Deși volumul absolut este inferior celui raportat de țări precum România (7,5 miliarde euro) sau Ucraina (6 miliarde euro), ritmul de creștere al Moldovei este cel mai rapid din regiune.

Această performanță este cu atât mai impresionantă cu cât Moldova este o țară de dimensiuni mici, atât ca teritoriu, cât și ca populație. Modelul de dezvoltare al MITP se dovedește a fi unul eficient și sustenabil, transformând Moldova într-un hub digital regional cu potențial strategic”, a adăugat Nadejda Hodus.

Contribuții record la bugetul de stat

Impactul economic al MITP se resimte direct și în veniturile Bugetului Public Național. În 2024, companiile rezidente au contribuit cu 78 milioane euro – de patru ori mai mult decât în 2017. Aproximativ 50% din aceste sume provin de la afaceri nou înființate după lansarea parcului.

Potrivit unei analize recente realizate de MITP, contribuțiile achitate de companiile rezidente ar putea acoperi până la 16% din cheltuielile naționale pentru ocrotirea sănătății și aproximativ 90% din finanțarea învățământului superior profesional – o ilustrare elocventă a impactului economic real generat de sectorul IT în Republica Moldova.

Prin aceste rezultate, MITP se impune nu doar ca un model de succes în regiune, ci și ca un exemplu de politică publică eficientă, care creează locuri de muncă, atrage investiții și amplifică competitivitatea digitală a țării. Cu obiective clare și un ritm susținut de dezvoltare, Moldova este tot mai aproape de a deveni un pol regional al inovației și tehnologiei”, a conchis Administratoarea Moldova Innovation Technology Park, Marina Bzovîi.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: