Андрей Мардарь / NewsMaker

NM Espresso: cine o va ajuta pe Sandu să combată corupția, cum s-a protestat la Chișinău împotriva deciziei CEC și cine va reanima CFM

Sandu

Președintele Maia Sandu a anunțat că de la 8 iunie, în Moldova își va începe activitatea Comitetul Consultativ Independent Anticorupție. Din acesta fac parte jurnaliști, juriști, economiști, inclusiv străini. Sandu a menționat că autoritățile anticorupție din țară lucrează foarte lent, comitetul îi va ajuta în acest sens. Comitetul va fi finanțat de SUA și UE.

De asemenea, Sandu a ținut un discurs online la forumul internațional «Democracy in Action: Zero Corruption», care este organizat la Kiev. Referindu-se la situația din Belarus, Sandu a spus că «aceasta este o lecție pe care noi toți ar trebui s-o învățăm».

CEC

Un protest împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale de a deschide peste hotare doar 139 de secții de votare a avut loc luni la Chișinău. De notat că Dorin Cimil, președintele CEC, a propus să fie deschise 162 de secții de votare, iar MAEIE — 190. Protestul a fost organizat de PAS, la care s-au alăturat DA, PLDM, «Democrația Acasă» și «Alianța pentru Unirea Românilor». Aceștia au cerut majorarea numărului de secții pentru diasporă (stream).

Un reportaj foto de la protest — «Măi, CEC, ești un eșec!». Iar despre modul în care venirea la protest a lui Veaceslav Platon a provocat un scandal cu insulte, puteți afla în înregistrarea video «Читайте документу, вашу мать!» («Citiți documentul, lua-v-ar naiba!»).

Cei de la MAEIE și-au exprimat speranța că CEC își va revizui decizia și au menționat că pentru a deschide 190 de secții peste hotare, «există suport material-tehnic și există posibilități coordonate în prealabil cu ambasadele. Șeful MAEIE, premierul interimar Aureliu Ciocoi a subliniat faptul că CEC poate lua asemenea decizii de sine stătător și a cerut ca această decizie să fie revizuită.

Iar Renato Usatîi, liderul «Partidului Nostru», a declarat că cinci membri ai CEC, care au votat pentru un număr mai mic de secții de votare în străinătate, ar putea să-și dea demisia. Potrivit afirmațiilor lui Usatîi, acesta este «planul de rezervă» al lui Igor Dodon, liderul PSRM, pentru a bloca desfășurarea alegerilor parlamentare. Cei din PSRM au numit declarația lui Usatîi o «invenție».

Luni seara, CEC a anunțat că va organiza marți o ședință în cadrul căreia va fi revizuită decizia cu privire la numărul secțiilor de votare pentru diasporă.

Usatîi

Luni s-au încins spiritele și la Curtea de Apel. La CA era examinată contestația lui Renato Usatîi cu privire la ilegalitatea deciziei CEC despre numărul de secții de votare în străinătate. Usatîi a cerut recuzarea unuia dintre magistrații colegiului CA, cel care în anul 2014 a exclus partidul lui Usatîi din cursa electorală la alegerile parlamentare. Însă CA a respins cererea lui Usatîi. Și alte câteva partide au depus cereri împotriva deciziei CEC. CA a decis să amâne examinarea tuturor acestor cereri până la 10 iunie.

«Congresul Civic»

Cei din Partidul «Congresul Civic» au anunțat că vor contesta în instanță «decizia ilegală a CEC» de a înregistra pentru participarea la alegeri a «Alianței pentru Unirea Românilor» (AUR) — o «grupare politică antieuropeană, xenofobă, unionistă». Cei din «Congresul Civic» consideră că AUR participă la alegeri ca un «bloc închis» și nu ca un partid, pentru că în lista electorală a acestuia sunt câțiva lideri ai altor partide. De aceea pragul electoral pentru AUR ar trebui să fie de 7% și nu de 5%.

SIS

Cei din Serviciul de Informații și Securitate au declarat că prin faptul că a permis să fie deschise secții de votare în localitățile care nu sunt controlate de Chișinău, CEC a creat condiții pentru falsificarea rezultatelor alegerilor. Este vorba despre trei secții pe teritoriul Transnistriei: în comuna Corjova, raionul Dubăsari și două în Bender.

Prețuri

Un alt protest a fost organizat luni de Partidul DA. Membrii partidului și simpatizanții acestuia au protestat lângă sediul Consiliului Concurenței împotriva majorării prețurilor la carburanți, după care se vor scumpi și toate celelalte: «Prețurile ne omoară», «Mafia majorează prețurile».

CFM și Aeroportul

Ar putea fi reanimată întreprinderea de stat «Calea Ferată din Moldova» (CFM), care a ajuns în pragul falimentului? De ce lichidarea acesteia ar putea fi mai costisitoare pentru Moldova decât restabilirea? Oare are nevoie țara noastră de un al doilea aeroport și ce fel de «șobolani sug cash-ul din aviația moldovenească»? Despre toate acestea ne-a vorbit într-un interviu pentru NM Oleg Tofilat, noul șef al CFM, care anterior a activat în calitate de consilier al premierului pe probleme de transporturi și secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Situația epidemiologică

48 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 3723 de teste. Astfel, numărul total al persoanelor care s-au îmbolnăvit de la începutul epidemiei a ajuns până la 255 501 persoane. 248 062 dintre acestea s-au vindecat, 6137 au decedat (3 — în ultimele 24 de ore). 1302 persoane bolnave continuă tratamentul, 60 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 12 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 8 iunie

  • Va avea loc ședința Comisiei Electorale Centrale.
  • Consiliul Audiovizualului se va întruni în ședință.
  • Ministerul Sănătății va comunica despre imunizarea în Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: