Андрей Мардарь / NewsMaker

NM Espresso: cine o va ajuta pe Sandu să combată corupția, cum s-a protestat la Chișinău împotriva deciziei CEC și cine va reanima CFM

Sandu

Președintele Maia Sandu a anunțat că de la 8 iunie, în Moldova își va începe activitatea Comitetul Consultativ Independent Anticorupție. Din acesta fac parte jurnaliști, juriști, economiști, inclusiv străini. Sandu a menționat că autoritățile anticorupție din țară lucrează foarte lent, comitetul îi va ajuta în acest sens. Comitetul va fi finanțat de SUA și UE.

De asemenea, Sandu a ținut un discurs online la forumul internațional «Democracy in Action: Zero Corruption», care este organizat la Kiev. Referindu-se la situația din Belarus, Sandu a spus că «aceasta este o lecție pe care noi toți ar trebui s-o învățăm».

CEC

Un protest împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale de a deschide peste hotare doar 139 de secții de votare a avut loc luni la Chișinău. De notat că Dorin Cimil, președintele CEC, a propus să fie deschise 162 de secții de votare, iar MAEIE — 190. Protestul a fost organizat de PAS, la care s-au alăturat DA, PLDM, «Democrația Acasă» și «Alianța pentru Unirea Românilor». Aceștia au cerut majorarea numărului de secții pentru diasporă (stream).

Un reportaj foto de la protest — «Măi, CEC, ești un eșec!». Iar despre modul în care venirea la protest a lui Veaceslav Platon a provocat un scandal cu insulte, puteți afla în înregistrarea video «Читайте документу, вашу мать!» («Citiți documentul, lua-v-ar naiba!»).

Cei de la MAEIE și-au exprimat speranța că CEC își va revizui decizia și au menționat că pentru a deschide 190 de secții peste hotare, «există suport material-tehnic și există posibilități coordonate în prealabil cu ambasadele. Șeful MAEIE, premierul interimar Aureliu Ciocoi a subliniat faptul că CEC poate lua asemenea decizii de sine stătător și a cerut ca această decizie să fie revizuită.

Iar Renato Usatîi, liderul «Partidului Nostru», a declarat că cinci membri ai CEC, care au votat pentru un număr mai mic de secții de votare în străinătate, ar putea să-și dea demisia. Potrivit afirmațiilor lui Usatîi, acesta este «planul de rezervă» al lui Igor Dodon, liderul PSRM, pentru a bloca desfășurarea alegerilor parlamentare. Cei din PSRM au numit declarația lui Usatîi o «invenție».

Luni seara, CEC a anunțat că va organiza marți o ședință în cadrul căreia va fi revizuită decizia cu privire la numărul secțiilor de votare pentru diasporă.

Usatîi

Luni s-au încins spiritele și la Curtea de Apel. La CA era examinată contestația lui Renato Usatîi cu privire la ilegalitatea deciziei CEC despre numărul de secții de votare în străinătate. Usatîi a cerut recuzarea unuia dintre magistrații colegiului CA, cel care în anul 2014 a exclus partidul lui Usatîi din cursa electorală la alegerile parlamentare. Însă CA a respins cererea lui Usatîi. Și alte câteva partide au depus cereri împotriva deciziei CEC. CA a decis să amâne examinarea tuturor acestor cereri până la 10 iunie.

«Congresul Civic»

Cei din Partidul «Congresul Civic» au anunțat că vor contesta în instanță «decizia ilegală a CEC» de a înregistra pentru participarea la alegeri a «Alianței pentru Unirea Românilor» (AUR) — o «grupare politică antieuropeană, xenofobă, unionistă». Cei din «Congresul Civic» consideră că AUR participă la alegeri ca un «bloc închis» și nu ca un partid, pentru că în lista electorală a acestuia sunt câțiva lideri ai altor partide. De aceea pragul electoral pentru AUR ar trebui să fie de 7% și nu de 5%.

SIS

Cei din Serviciul de Informații și Securitate au declarat că prin faptul că a permis să fie deschise secții de votare în localitățile care nu sunt controlate de Chișinău, CEC a creat condiții pentru falsificarea rezultatelor alegerilor. Este vorba despre trei secții pe teritoriul Transnistriei: în comuna Corjova, raionul Dubăsari și două în Bender.

Prețuri

Un alt protest a fost organizat luni de Partidul DA. Membrii partidului și simpatizanții acestuia au protestat lângă sediul Consiliului Concurenței împotriva majorării prețurilor la carburanți, după care se vor scumpi și toate celelalte: «Prețurile ne omoară», «Mafia majorează prețurile».

CFM și Aeroportul

Ar putea fi reanimată întreprinderea de stat «Calea Ferată din Moldova» (CFM), care a ajuns în pragul falimentului? De ce lichidarea acesteia ar putea fi mai costisitoare pentru Moldova decât restabilirea? Oare are nevoie țara noastră de un al doilea aeroport și ce fel de «șobolani sug cash-ul din aviația moldovenească»? Despre toate acestea ne-a vorbit într-un interviu pentru NM Oleg Tofilat, noul șef al CFM, care anterior a activat în calitate de consilier al premierului pe probleme de transporturi și secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Situația epidemiologică

48 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 3723 de teste. Astfel, numărul total al persoanelor care s-au îmbolnăvit de la începutul epidemiei a ajuns până la 255 501 persoane. 248 062 dintre acestea s-au vindecat, 6137 au decedat (3 — în ultimele 24 de ore). 1302 persoane bolnave continuă tratamentul, 60 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 12 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 8 iunie

  • Va avea loc ședința Comisiei Electorale Centrale.
  • Consiliul Audiovizualului se va întruni în ședință.
  • Ministerul Sănătății va comunica despre imunizarea în Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: