NM espresso

NM Espresso: cum un an de COVID a transformat Moldova, de ce decretul lui Sandu a fost iarăși contestat la CC și pentru cine a fost permisă intrarea în Transnistria

Igor Svitrov
| 18 martie, 2021
08:23

Coronavirus: sinteză

1916 cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore (un nou record zilnic), inclusiv la 76 de lucrători medicali, după ce s-au efectuat 5457 de teste. Astfel, numărul total de cazuri de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a crescut până la 208 928. S-au vindecat 182 108 persoane, 4436 au decedat (34 — în ultimele 24 de ore). 22 384 de persoane bolnave continuă să se trateze în spitale și la domiciliu, 337 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 71 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Tatiana Zatâc, secretar de stat al Ministerului Sănătății, a comunicat că în ultimele săptămâni, a crescut brusc numărul de decese provocate de coronavirus și că Moldova a ajuns printre liderii mondiali la acest capitol. Însă Ministerul Sănătății a respins această informație, precizând că Moldova ocupă locul 28 în lume după nivelul mortalității din cauza COVID (între Polonia și Columbia).

Iar președintele Maia Sandu a discutat cu noii secretari de stat ai Ministerului Sănătății despre măsurile suplimentare de combatere a coronavirusului. S-a vorbit despre majorarea numărului de paturi pentru bolnavii de COVID, livrarea la domiciliu a medicamentelor compensate, testarea unui număr mai mare de persoane și accelerarea procesului de vaccinare.

Transnistria și COVID

Tiraspolul a anunțat că toți cei care au susținut cursul complet de imunizare împotriva coronavirusului pot intra pe teritoriul Transnistriei fără a obține permisul Staff-ului operativ, fără a prezenta testul PCR și fără a sta în carantină. Acum un an și ceva, Transnistria a interzis intrarea/ieșirea liberă pe/de pe teritoriul său și încă nu intenționează să elimine aceste restricții.

Parlamentul și COVID

Patru deputați din diferite fracțiuni (PAS, «Șor» și Pentru Moldova) s-au îmbolnăvit de coronavirus, unii dintre ei au fost internați. Ce-i drept, nu există intenția să fie închis parlamentul în carantină. Astăzi și mâine, deputații se vor întruni în ședința plenară.

Sandu și UE

Cei din aparatul președintelui Sandu au anunțat că aderă la inițiativa Comisiei Pan-Europene pentru Sănătate și Dezvoltare Durabilă, care a îndemnat țările să reseteze prioritățile politicii de stat, acordând prioritate dezvoltării și consolidării sistemului de sănătate și protecției sociale.

Criza politică

Andrei Năstase, președintele DA, a declarat că la 16 martie, Moldova și democrația moldovenească a primit o lovitură crâncenă. Năstase a comentat astfel decizia președintelui Maia Sandu de a-l desemna pe actualul lider al PAS, Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru. Năstase și-a îndemnat simpatizanții «să nu-și piardă speranța și să se gândească la un lucru» la care, potrivit lui Năstase, el se gândește deja de câteva luni: «Dacă nu cumva cu păcătoșii e mai ușor de luptat decât cu falșii îngeri?».

Iar PSRM a anunțat că a contestat la Curtea Constituțională decretul lui Sandu cu privire la desemnarea lui Grosu în calitate de candidat la funcția de premier. Socialiștii au mai spus că majoritatea parlamentară «situativă» are un nou candidat la funcția de prim-ministru — «un profesionist care poate gestiona criza». Cei din PSRM au mai declarat că Mariana Durleșteanu a refuzat să fie candidatul PSRM la funcția de premier «din cauza presiunii de peste hotare».

Washington — Chișinău — Moscova

Rusia a numit imixtiune în treburile unui stat suveran recenta publicație a ambasadorului SUA în Moldova, Dereck Hogan despre ceea ce ar putea ajuta Moldova să depășească criza politică: «În cele mai bune tradiții ale misionarilor americani, el a plasat pe site-ul ambasadei o predică despre democrație, pandemie, politicienii și oligarhii corupți, dificultățile economice și criza politică în care s-a pomenit Republica Moldova».

Judecători și deputați

În comisia juridică a parlamentului s-a discutat vehement și emoționant despre situația din sistemul judecătoresc. Au discutat înșiși judecătorii care au fost invitați la ședința comisiei. Despre acuzațiile care s-au făcut unul altuia, cine pe cine a călcat pe picior sub masă și de ce s-a propus ca adunarea generală a judecătorilor să fie organizată «pe părți» — aflați din reportajul NM «Мы — не святые» («Noi nu suntem sfinți»).

Un an de COVID

De la începutul epidemiei în Moldova a trecut un an. Aceasta a împărțit viața oamenilor în «până la» și «după». Peste un an, cifrele zilnice despre morbiditate și mortalitate din cauza coronavirusului în Moldova iarăși bat recorduri. În video-ul «Год ковида» («Un an de COVID»), noi am relatat și am demonstrat prin exemplele protagoniștilor noștri, cum s-a transformat Moldova în aceste 365 de zile de epidemie și cum ne-am schimbat și noi odată cu ea.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 18 martie

Parlamentul se va întruni în ședință.
Va avea loc ședința Curții Constituționale după care președintele CC, Domnica Manole va susține un briefing.

Știri similare

Viață

„Un respiro de un an”: Deputații propun moratoriu pentru fermieri, dar nu toți. Inițiativă legislativă

Politică

Dodon îl așteaptă pe Plahotniuc să depună mărturii în dosarul „Kuliok”: „Să spună ce a fost și cum a fost”

Justiție

Filat a venit la ședința de judecată a lui Plahotniuc: „Am multe să-i spun” VIDEO

Ecaterina Arvintii
| 18 decembrie, 2025
10:39

Fostul prim-ministru și lider al PLDM, Vlad Filat, s-a prezentat astăzi la ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară”, în care este judecat fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Prezența lui Filat vine la o zi după ce acesta s-a declarat „profund consternat” de evoluția procesului penal și de modul în care dosarul este instrumentat în prezent.

Filat a anunțat, pe 17 decembrie, după ce instanța a audiat doi martori ai apărării, că intenționează să participe personal la toate ședințele de judecată și că este dispus să comenteze public declarațiile martorilor: „Nu pot accepta ca persoane care au prejudiciat statul cu sume colosale, prin devalizarea Băncii Naționale și a întregului sistem bancar, să scape de răspundere penală”

Întrebat astăzi de jurnaliști de ce a decis să fie prezent la proces, Filat a evitat un răspuns direct. La întrebarea dacă are ceva să-i transmită lui Vladimir Plahotniuc, acesta a spus: „Multe, dar nu cred că astăzi. Astăzi vouă o să vă spun mai multe”.

De cealaltă parte, Vladimir Plahotniuc, escortat în sala de judecată, a refuzat să comenteze prezența fostului premier la ședință.

Precizăm, în ședința de astăzi, instanța audiază cel de-al treilea martor al apărării – Ion Ropot, fost șef de departament în cadrul Băncii Naționale a Moldovei. Anterior, în același dosar, pe 17 decembrie, a fost audiat fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, iar pe 15 decembrie – fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Gangaș. În ambele cazuri, procurorul de caz a declarat că mărturiile acestora nu ar fi conținut informații relevante pentru anchetă. În total, instanța a admis audierea a 27 de martori, dintr-un total de 168 propuși.

***

Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Fostul lider al PDM este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.