parlament.md

NM Espresso: cum va ajuta UE Moldova în domeniul securității, cât vom plăti pentru gazele naturale în luna noiembrie și de ce Dragalin a refuzat să comenteze «scurgerile»

«Locul Moldovei este în UE» 

Roberta Metsola, șefa Parlamentului European, a venit ieri la Chișinău. Dimineața devreme, aceasta a avut o întrevedere cu președintele Sandu, iar mai târziu, a ținut un discurs în parlament. În mod tradițional, președintele Sandu și-a exprimat recunoștința, în cadrul conferinței de presă comune, Uniunii Europene pentru sprijin și asistență. În ce o privește pe Metsola, aceasta a subliniat încă o dată faptul că noi suntem europeni, iar UE va continua să ne ofere asistență (să amintim cel puțin despre cele 250 milioane de euro despre care a vorbit în ajun șefa Comisiei Europene). Referindu-se la securitatea Moldovei, inclusiv după căderea rachetei la Naslavcea, Metsola a declarat despre necesitatea de a crea în
cadrul UE o Uniune Europeană a Apărării, care va deveni parte a NATOși va ajuta Moldova să-și consolideze sistemul de securitate.

După conferința de presă, Metsola a mers în parlament, unde a ținut un discurs în fața deputaților. Ce-i drept, doar deputații PAS au fost prezenți la întrevedere: fracțiunea «Șor» boicotează ședințele încă de la începutul sesiunii de toamnă, iar fracțiunea PCRM-PSRM pur și simplu nu a venit. Practic, imediat după ședință, deputatul PAS, Marian și-a numit colegii «trădători care fac orbește jocurile statului agresor Rusia», amintind câte drumuri, școli, grădinițe s-au construit cu bani europeni. În timp ce socialiștii au declarat că s-au opus astfel «ignorării opoziției parlamentare în cooperarea interparlamentară».

Vorbind în fața deputaților, Metsola s-a referit la viitorul nostru comun și la «istoria pe care o vom scrie împreună», iar drept confirmare a declarațiilor acesteia, speakerul Grosu a menționat faptul că «cetățenii Moldovei nu au pus niciodată la îndoială faptul că viitorul lor este în Europa».

Percheziții în oficiile «Șor» și PSRM 

În timp ce Metsola discuta cu șefa statului, jurnaliștii și deputații, în oficiile partidului «Șor» și ale socialiștilor aveau loc percheziții. Ulterior, s-a anunțat că oamenii legii au descins în oficiile «Șor» din Chișinău și din Hâncești, în dosarul despre pregătirile unor revolte în masă. În rezultatul acestora, s-au ridicat alte 250 mii de lei (probabil, iarăși s-au adunat pentru utilități). Astfel, de la 20 octombrie, oamenii legii au ridicat 5.25 milioane de lei, dar ancheta continuă.

În oficiile socialiștilor, perchezițiile s-au efectuat în dosarul despre finanțarea ilegală a PSRM (amintim că în acesta sunt vizați ex-președintele Dodon, deputații Furculiță și Greceanîi). S-au confiscat documente, înscrisuri și dispozitive informatice ale contabilei. Cei din PSRM au declarat că perchezițiile au loc în contextul vizitei oficialilor europeni, iar acestea «au fost înscenate pentru a atenua consecințele dezvăluirilor ministrului justiției Litvinenco de complicitate în abuzuri și depășiri de atribuții».

«Scurgeri» noi, dar, probabil, nu și ultimele

Cu cine a conversat și ce a scris, de fapt, ministrul justiției — este întrebarea care îi frământă pe mulți oameni. Drept urmare, Litvinenco a recunoscut, pe pagina sa de Facebook, că i-a fost spart contul de Telegram, dar a specificat că «mai multe convorbiri au fost trunchiate, deplasate și rupte din context, fapt care a dus la denaturarea informației cu scop de manipulare și fabricare a unor falsuri grosolane în adresa mea, a colegilor și a familiei mele». Și dacă în cazul lui Litvinenco totul e cât de cât clar, o altă «scurgere a conversației personale» — de data aceasta, a consilierului din administrația prezidențială Recean — este considerată «fabricată».

Deși Litvinenco a comentat «scurgerea», cei care, într-un fel sau altul, sunt vizați «în convorbire» au continuat să comenteze. De exemplu, șefa Procuraturii Anticorupție, numele căreia a apărut în «scurgere», a refuzat să comenteze: «dacă am comenta conținutul acestei discuții, am încuraja așa oameni să continue mai departe să comită astfel de infracțiuni. (…) Noi nici nu știm, prin ce surse au apărut și dacă sunt cu adevărat toate veridice».

Iar deputatul PAS Marian afirmă că atacurile cibernetice asupra conturilor oficiale de Telegram ale șefului statului și membrilor partidului de la guvernare au devenit posibile cu participarea serviciilor speciale rusești. De fapt, cine se află în spatele acestora — urmează să clarifice procuratura care a deschis deja o cauză penală în acest sens.

Vechiul-noul tarif la gazele naturale

Zile numărate au rămas până la expirarea termenului de depunere a cererilor pentru compensații la gaz, căldură și energie electrică, stabilit de guvern (cererea poate fi depusă și după 15 noiembrie, dar guvernul a anunțat anume această dată la lansarea site-ului compensatii.gov.md). Se știe deja că peste o jumătate de milion de cetățeni au depus cereri. Pentru aceștia, tariful pentru un metru cub de gaze naturale va fi, în medie, de 15 lei/metru cub comparativ cu tariful actual de 29,7 lei (firește, mărimea compensației va depinde de venitul mediu ale unei gospodării — cu cât acesta este mai scăzut, cu atât suma compensației va fi mai mare). Iar în timp ce prețurile la gazele naturale sunt înalte, populația Moldovei economisește.

Se știe deja că în luna octombrie, noi am redus cu 57 la sută consumul de gaze naturale comparativ cu luna octombrie anul trecut și doar cu 8 la sută mai mult decât în luna septembrie.

***
Și pentru a vă distrage atenția de la noutățile despre politică, economie, proteste (apropo, duminică va mai fi unul), vă propunem să vă petreceți weekendul în mod util. Vă vine în ajutor tradiționalul nostru ghid artistic cu cele mai bune evenimente ale săptămânii curente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vasile Tarlev

Ex-premierul Tarlev, prima reacție la zvonurile privind posibila interdicție în spațiul Schengen: „Mă miră tăcerea autorităților”

Fostul premier Vasile Tarlev a venit cu o primă reacție publică, după ce în presă au apărut informații precum că ar avea interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Într-o postare pe rețelele de socializare, liderul Partidului „Viitorul Moldovei” a acuzat autoritățile din România și R. Moldova de „tăcere”, calificând situația drept o posibilă „provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales în preajma alegerilor”. Tarlev precizează că nu a primit nicio notificare oficială despre presupusa interdicție.

Comentarea zvonurilor este o ocupație nerecunoscătoare, mai ales atunci când nici Bucureștiul nu oferă nume complete, iar la Chișinău domnește o tăcere mormântală. Dacă este vorba despre «securitate națională», societatea trebuie să știe exact cine anume și pentru ce motive este vizat. Iar dacă nu există detalii concrete, înseamnă că este o provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales înainte de alegeri”, a declarat Tarlev.

El s-a arătat surprins de lipsa de reacție a autorităților din Republica Moldova, în condițiile în care, spune el, ar fi vorba despre o „ingerință în treburile interne ale țării”.

Mă miră tăcerea autorităților: nu există nicio declarație oficială, nicio încercare de a clarifica situația. Și totuși, este vorba despre o intervenție directă în treburile interne ale Republicii Moldova. Autoritățile moldovenești sunt obligate să apere suveranitatea țării, să manifeste interes, respect și să-și protejeze cetățenii”, a menționat el.

Tarlev susține că nu a fost informat oficial despre vreo interdicție.

Declar oficial: nici eu, nici echipa noastră nu am primit vreo notificare. Noi ne desfășurăm activitatea în mod deschis în Republica Moldova. Astăzi este un zvon. Mâine va deveni un instrument de presiune. Iar poimâine — o anumită tehnologie”, a adăugat Tarlev.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban.

Ceban consideră că interdicția ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. În presa din Moldova și România au apărut informații precum că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și ex-premierul Vasile Tarlev.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale.

Cine este Vasile Tarlev și ce legături are cu Ilan Șor și Kremlinul

Vasile Tarlev a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în 2001 și reconfirmat în funcție în 2005. Și-a dat demisia în 2008, invocând necesitatea formării unui nou guvern. Ulterior, a condus Uniunea Centristă din Moldova, iar mai târziu a devenit co-președinte al Partidului „Renaștere”.

În 2024, Tarlev a fondat Partidul „Viitorul Moldovei”, devenind președintele acestei formațiuni. În același ani a candidat la funcția de președinte al țării. În timpul campaniei electorale, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților la evenimentele electorale ale lui Tarlev.

Comisia Electorală Centrală a identificat, la rândul său, indicii privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Renaștere”, formațiune asociată direct cu Ilan Șor. CEC a ajuns la această concluzie după analiza listei persoanelor de încredere prezentate de Tarlev.

Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al unei organizații internaționale, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: