Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: de ce s-a deconectat energia electrică în Moldova, cine inspiră opoziția și din ce motive Tiraspolul acuză Chișinăul

Moldova, fără electricitate

Luni, seara târziu, Adunarea Generală a ONU a votat o rezoluție în care Rusia a fost declarată responsabilă pentru repararea daunelor provocate Ucrainei. 94 de state, inclusiv Moldova, au susținut documentul. Ex-președintele Rusiei și vicepreședintele Consiliului de Securitate Medvedev a declarat că documentul este «cu titlu de recomandare» și a constatat «semne ale agoniei ONU».

A doua zi, Rusia a lansat peste o sută de rachete asupra Ucrainei. Unele dintre acestea au fost distruse de sistemele de apărare antiaeriană, altele au distrus obiecte de infrastructură critică. În consecință, 7 milioane de locuințe din toată Ucraina au rămas fără energie electrică. Și în Moldova au fost întreruperi de curent electric, chiar dacă Ucraina a încetat, de la 10 octombrie, să exporte energie electrică în Moldova și în țările UE. Acum, noi achiziționăm cea mai mare parte din energia electrică din România.

Iar problema este următoarea: așa s-a întâmplat încă în perioada URSS că sistemele energetice ale Moldovei și Ucrainei sunt interconectate, de aceea situația critică din Ucraina a provocat deconectarea automată a liniei Isaccea-Vulcănești-Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (menționăm că linia electrică propriu-zisă nu a fost afectată). Compania «Premier Energy» a declarat că «deconectarea a avut loc în afara zonei de responsabilitate a operatorului moldovenesc».

Aproape de ora 18, asigurarea cu energie electrică a început să fie restabilită. Inițial, grație fluxului din Ucraina, iar peste vreo oră — din România, revenind la indicatorii precedenți.

Cu siguranță, un asemenea incident nu a rămas neobservat. Același Medvedev, comentând atacurile cu rachetă asupra Ucrainei, a declarat că «ONU a votat niște decizii atât de ilegale, încât pur și simplu stingeți lumina. Și lumina se stinge. A doua zi».

Potrivit afirmațiilor vicepremierului Spânu, o astfel de situație s-ar putea repeta, iar «riscul deconectării energiei electrice rămâne înalt. Orice bombardament al Rusiei asupra centralelor electrice ucrainene ar putea duce la repetarea situației de astăzi».

Și președintele Moldovei, Sandu a condamnat noul atac cu rachetă, menționând că din cauza războiului, are de suferit nu doar populația Ucrainei, dar și cea a Moldovei. Ministrul de externe Popescu i-a cerut din nou Rusiei să înceteze războiul, iar președintele parlamentului Grosu, pe lângă faptul că a condamnat agresiunea militară, și-a îndemnat colegii din parlament «să se gândească la suferințele oamenilor simpli, care nu au nicio vină, și să lase la o parte ambițiile geopolitice».


Opoziția nu doarme

Opoziția moldovenească s-a făcut din nou auzită — și în parlament, și în stradă. Protestul stradal a fost organizat de simpatizanții partidului «Șor». Aceștia au dedicat protestul turului doi al alegerilor prezidențiale care au avut loc în Moldova la 15 noiembrie 2020. Și, în mod tradițional, au dat dovadă de creativitate, inspirându-se din «figura din trei degete» a lui Nantoi.

Apropo, cine a dat dovadă de creativitate — nu se știe cu siguranță. Noi am reușit să înregistrăm dialogul unor participante la protest. Una dintre acestea nu a putut spune, ce e scris pe pancarta sa, cică «nu eu am scris».

O altă opoziție, în persoana PCRM-PSRM, a anunțat că va înainta vot de neîncredere ministrului justiției Litvinenco. Totodată, a cerut demisia șefei Procuraturii Anticorupție Dragalin. Și aceasta, din cauza conversației «scurse» din Telegram. Apropo, noi am citit-o și am relatat, ce nu e în regulă cu ea.

De notat că, potrivit datelor SIS, cu cea mai mare probabilitate, în spatele spargerilor conturilor de Telegram ale primelor persoane din stat și al «scurgerilor» conversației se află serviciile speciale rusești.


Noi acuzații din partea Tiraspolului

Nu am reușit să uităm îndemnul șefului Biroului politici de reintegrare adresat Tiraspolului «de a nu clătina barca» în care ne aflăm, că liderul regiunii transnistrene a amintit din nou despre «presiunile» asupra regiunii. Printre altele, Krasnoselski a declarat, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Marii Britanii în Moldova, că «Moldova încearcă să creeze probleme economice și energetice pentru regiunea transnistreană. […] Acest lucru este necugetat și nu se va termina cu nimic bun».

În replică, cei de la Birou au declarat că au prezentat deja Tiraspolului dovezi detaliate ale acuzațiilor neîntemeiate. Cei de acolo au amintit de faptul că criza a fost provocată de decizia «Gazprom» de a reduce volumul de gaze naturale livrate în Moldova. În plus, au subliniat că «regiunea transnistreană primește 69 milioane de metri cubi de gaze naturale pe lună, adică 40 la sută din volumul total de gaze naturale livrate în Moldova. Populația regiunii constituie doar 15 la sută din populația Moldovei, iar livrările de energie electrică în dreapta Nistrului au fost sistate».


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

  • La ora 11:45, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) va organiza un protest lângă oficiul Delegației UE în Moldova. De notat că anterior, aceștia au fost nemulțumiți de faptul că «oamenii legii încearcă să intimideze conducătorii auto» pentru ca aceștia să nu transporte participanții la proteste la Chișinău. Cei de la poliție au respins acuzațiile în repetate rânduri.
  • La ora 15:00, guvernul se va convoca într-o nouă ședință. Agenda conține 12 chestiuni, inclusiv aprobarea Programului de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025 și aprobarea Conceptului Sistemului informațional integrat «e-ANSA».

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: