NM espresso

NM Espresso: despre 600 milioane de euro pentru redresarea economică a Moldovei, speranța PDM la o coaliție cu PAS și despre fecaliile electorale

Igor Svitrov
| 3 iunie, 2021
08:11

600 milioane de euro

Comisia Europeană (CE) a aprobat acordarea a 600 milioane de euro pentru relansarea economiei Moldovei. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a menționat că asistența pentru Moldova este o încercare a CE de a sprijini țara noastră să depășească criza financiară pentru «a realiza programul ambițios de reforme». Însă Moldova va primi aceste fonduri doar dacă va demonstra realizări în combaterea corupției și în reforma sistemului justiției.

Președintele Maia Sandu a salutat această decizie a Comisiei Europene și a comunicat că planul de relansare economică a Moldovei, pentru care CE este dispusă să acorde cele 600 milioane de euro, este prevăzut pentru anii 2021-2024. Potrivit afirmațiilor lui Sandu, planul «vizează cinci direcții: managementul finanțelor publice și guvernarea economică; economie competitivă, comerț și IMM-uri; infrastructură; educație și angajabilitate; reforma statului de drept și a justiției».

Coaliție

Pavel Filip, liderul Partidului Democrat, consideră că după alegerile anticipate, PAS ar putea crea coaliție doar cu PDM. Anume din acest motiv, susține Filip, alegătorii vor vota pentru Partidul Democrat. Filip a mai menționat că cel mai bun guvern este cel de coaliție și că democrații sunt gata să creeze un asemenea guvern cu PAS.

PSRM

Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că victoria partidelor de dreapta la alegeri s-ar putea transforma în proteste în masă. Dodon a mai spus că oamenii singuri vor ieși în stradă, întrucât cei de dreapta vor suspenda programele sociale, vor începe să intimideze mediul de afaceri și agenții politici, vor transforma Moldova într-un «pion al Occidentului» și vor instaura «un regim totalitar» în țară.

În același timp, sediul Partidului Socialiștilor de la Căușeni a fost vandalizat cu mase fecale. Cei din PSRM au menționat că incidentul s-a produs imediat după vizita Maiei Sandu la Căușeni. Cei de la PAS au declarat că «orice aluzie la implicarea PAS în acest incident este o provocare ieftină».

«Șor»

NM a analizat, dacă legea îi permite lui Ilan Șor să revină în Moldova ca să participe la campania electorală și să nu fie arestat. Vă mai amintiți, Șor a fost eliberat din arest în anul 2015, când a fost înregistrat în calitate de candidat la alegerile locale? Despre toate acestea — în articolul «На Илане Шоре поставили арест» («Pe Ilan Șor s-a pus arest»).

Pro Moldova

Cei din Partidul Pro Moldova au anunțat că nu vor participa la alegeri. Pentru că alegerile actuale «nu sunt o confruntare de idei, ci o confruntare dintre două persoane: Sandu și Dodon», au motivat cei din Pro Moldova.

Parteneri

Pascal Le Deunff, Ambasadorul Franței în Moldova, a vorbit pentru NM despre așteptările europenilor de la noul parlament și noul guvern al Moldovei, ce nu e în regulă cu elita politică moldovenească și cum vor reacționa partenerii externi la încălcarea înțelegerilor. Detalii despre aceasta — în interviul NM «Все повторяли одно и то же: „Мы стараемся, мы пытаемся, мы сделаем“» («Toți repetau una și aceeași: „Ne străduim, încercăm, vom face“»).

Transnistria

CEDO a aprobat spre examinare plângerea Centrului de Informare Juridică «Apriori». Autoritățile transnistrene au deschis un dosar penal împotriva membrilor clubului, acuzându-i de activitate politică cu bani străini. Cei de la «Apriori» au menționat că dacă CEDO a înregistrat plângerea, înseamnă că aceasta «conține faptul încălcării drepturilor și libertăților».

Situația epidemiologică

44 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 5014 teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 255 285 de persoane. 247 716 dintre acestea s-au vindecat, 6120 au decedat (6 — în ultimele 24 de ore). 1449 de persoane bolnave continuă să se trateze, 78 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 12 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 3 iunie

Veaceslav Platon și avocatul său vor susține o conferință de presă cu genericul «Viață după moarte».
Curtea de Conturi va examina un raport al guvernului despre asigurările sociale în anul 2020.
Organizația UN Women Moldova va organiza o masă rotundă dedicată combaterii violenței asupra femeilor.

Știri similare

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.