Facebook / ParliamentRM

NM Espresso: despre «atacul» din Comrat asupra lui Spânu, plângerile lui Ceban la Strasbourg și minutul de reculegere din Parlament

Sandu și referendumul

Președinta Maia Sandu a discutat despre organizarea referendumului privind integrarea europeană cu reprezentanții minorităților etnice. Președinta a subliniat că Bruxellesul acordă o mare atenție protecției drepturilor minorităților, inclusiv ale celor etnice, încurajează diversitatea culturală și oferă asistență financiară pentru sprijinirea și dezvoltarea comunităților. Sandu a mai menționat că aderarea la Uniunea Europeană va duce la creșterea nivelului de trai al tuturor cetățenilor moldoveni.


Decizii în Parlament

Ședința Parlamentului din 28 martie a început cu un minut de reculegere: deputații au adus un omagiu victimelor atacului terorist din sala de concerte Crocus din Moscova. Președintele Parlamentului Igor Grosu a condamnat atacul terorist și a exprimat condoleanțe familiilor victimelor.

După asta, Parlamentul a aprobat un proiect conform căruia buletinele de identitate în Moldova vor fi înlocuite cu cărți de identitate. Acestea vor facilita accesul cetățenilor la serviciile guvernamentale și le vor permite să călătorească liber în țările UE. Toate persoanele de peste 14 ani vor trebui să primească o carte de identitate. Cetăţenii străini vor primi carduri de rezident, care vor înlocui permisul de şedere. Toate aceste documente vor fi în două limbi: română și engleză.

În primă lectură, Parlamentul a adoptat un proiect privind suspendarea Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa. Motivul invocat a fost retragerea Rusiei din tratat, care s-a angajat să retragă trupele din Moldova și Georgia.

În plus, deputații au ratificat un acord cu Asociația Europeană a Liberului Schimb, care include Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Acordul este menit să ofere condiții favorabile pentru exportul produselor moldovenești.

Opoziţia parlamentară a propus audierea raportului preşedintelui Comisiei de pre-vetting, Hermann von Goebel, şi al ministrului Justiţiei, Veronica Mihailov-Moraru. Deputații din partidul de guvernământ PAS au respins aceste inițiative. Igor Grosu și-a îndemnat colegii să-l lase pe von Goebel să-și facă treaba «pentru că o face bine».


Justiţie

Într-o nouă ediție a NM_explains, corespondentul Alexandr Nugmanov a vorbit despre activitatea comisiei vetting și pre-vetting: cine sunt membrii comisiei, cum funcționează, de ce în a doua etapă mai mulți judecători au început să treacă cu succes testul și cum va afecta aceasta activitatea justiției moldovenești.


Ceban la Strasbourg

Primarul Capitalei, Ion Ceban, a participat la ședința Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei desfășurată la Strasbourg și s-a întâlnit și cu câțiva oficiali europeni. Ceban s-a plâns pe autoritățile centrale din Moldova, pe care le-a acuzat de presiuni financiare și administrative asupra primăriei Chișinăului.

«Ni se impun lucruri care pun în pericol activitatea primăriei. Calificăm acest lucru ca o interferență în procesul de autoguvernare locală. Din păcate, toate acestea se întâmplă pe fondul persecutării de către CNA și alte organe de drept a întregii conduceri a primăriei», a declarat primarul Chișinăului.

Șefa fracțiunii PAS din Consiliul municipal, Zinaida Popa, a spus, între timp, că ea și colegii săi sunt pregătiți să elaboreze un «buget alternativ al municipiului», întrucât Ion Ceban nu l-a prezentat încă.


Spânu în Comrat

Ministrul Infrastructurii Andrei Spânu a efectuat o vizită de lucru la Comrat, unde a participat la o emisiune televizată la unul dintre posturile locale. Dar emisiunea, potrivit lui Spânu, «a fost întrerupt de o persoană asociată cu un grup infracțional organizat», așa că ministrul a părăsit studioul. La ieșirea din clădirea postului TV, Spânu a fost întâlnit de o mulțime de oameni, care erau nemulțumiți de atitudinea Chișinăului față de Găgăuzia: «De ce sunt încălcate drepturile găgăuzilor?», «De ce nu respectați alegerea noastră?» Spânu i-a asigurat că autoritățile centrale «respectă limba găgăuză, tradițiile, tot ceea ce faceți aici». La fel, le-a relatat și despre proiectele implementate de către Guvern în Găgăuzia.


Demisie la CEC

Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Berlinschi, a demisionat. Potrivit lui, «motivele demisiei sunt personale și sunt legate de viața lui privată».


SIS și acuzațiile Victoriei Furtună

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a negat declarațiile procuroarei Victoria Furtună, precum că SIS ar intimidao. Potrivit ei, SIS a organizat un protest al activistei Maria Olaru lângă casa ei, din cauza căruia membri ai familiei lui Furtună au avut de suferit, iar copilul a ajuns chiar la spital. SIS a numit aceste acuzații «nefondate, fără dovezi și că sunt rezultatul unor nemulțumiri personale».


Afaceri

Grupul de companii Trans-Oil a negat informațiile despre închiderea fabricii de ulei Floarea Soarelui. Compania a raportat că întreprinderea și-a suspendat doar temporar activitatea, iar pe piața internă nu se așteaptă deficit de ulei de floarea soarelui.


Știri vamale

Serviciul Vamal desfășoară un proiect pilot de testare a camerelor de corpdestinate funcționarilor vamali. Echipamentul a început deja să fie folosit de lucrătorii postului vamal Leușeni.


Ce ne așteaptă astăzi?

  • La ora 09:30 se va da startul oficial pentru lucrările de construcție a liniilor electrice Vulcănești-Chișinău;
  • La ora 11:00 Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova va susține o conferință de presă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: