NM espresso

NM Espresso: despre ce au discutat Sandu și Duda, ce a declarat ministrul Spînu despre mită și dacă studenții vor trebui să-și facă testul de COVID

Igor Svitrov
| 27 august, 2021
08:15

Ziua Independenței

Cele mai importante festivități dedicate celor 30 de ani de la proclamarea independenței Moldovei se vor desfășura în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău: depuneri de flori, discursul președintelui Maia Sandu, parada militară și un concert. La festivități vor participa președinții României, Ucrainei și Poloniei.

Opoziția a criticat decizia autorităților de a organiza parada militară în perioada pandemiei. Opiniile experților și cele ale activiștilor civici în acest sens sunt diferite. În articolul «Парад-парад-парадуемся» („Parade, parade, parade”), NM a prezentat argumentele pro și contra paradei.

Președinți

Andrzej Duda, președintele Poloniei, a venit în Moldova la 26 august. La Chișinău, oficialul a avut o întrevedere cu Maia Sandu. După întrevedere, cei doi președinți au susținut o conferință de presă comună (video). Maia Sandu a declarat că autoritățile Moldovei își doresc niște relații mult mai strânse cu UE și mizează pe sprijinul Poloniei în acest sens. Iar Duda a menționat că în Moldova sunt posibile aceleași transformări care s-au produs în Polonia, „pur și simplu situația din Moldova este mai dificilă și este încă foarte mult de lucru”.

Zvonuri

Andrei Spânu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat că zvonurile precum că ar fi cerut procente din valoarea contractelor pentru reabilitarea drumurilor sunt neîntemeiate. Spânu a spus că nu ia mită și a îndemnat oamenii de afaceri să nu le fie frică de schimbările care vin: „Știu că mulți nu înțeleg, cum e să faci drumuri fără plăți ilegale. Nu vă temeți. Credeți-mă, vom avea toți de câștigat de la repartizarea corectă, transparentă a contractelor, de la construcția calitativă a drumurilor”.

Transnistria

În luna iunie, s-au împlinit trei ani de când Oleg Horjan, liderul partidului comunist din Transnistria, deputatul Sovietului Suprem din stânga Nistrului, a fost condamnat la patru ani privațiune de libertate, fiind acuzat de „acțiuni violente împotriva unui reprezentant al guvernării”. Instituțiile internaționale consideră că dosarul lui Horjan este unul politic. NM a reușit să-l intervieveze pe Horjan.

De la 1 septembrie, urmează să intre în vigoare interdicția anunțată de Ucraina privind intrarea în această țară a automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene. În articolul «День незнаний» („Ziua necunoștințelor”), NM a relatat, de ce introducerea interdicției ar putea fi din nou amânată, dar și cu ce amenință Tiraspolul în caz contrar.

Testele de COVID

Ala Nemerenco, ministrul sănătății, a dezmințit informația apărută în presă precum că studenții vor fi obligați să prezinte testul negativ de coronavirus înainte de a se caza în cămine. Potrivit afirmațiilor ministrului, Ministerul Sănătății nu a dat astfel de indicații. În același timp, Nemerenco a subliniat că în unele cazuri, o astfel de măsură de securitate nu este lipsită de sens.

Ministerul Sănătății a mai anunțat că este dispus să discute cu sindicatele și cu pedagogii despre decizia ministerului de a obliga toți profesorii, care nu s-au vaccinat împotriva coronavirusului, să se testeze la fiecare două săptămâni, din cont propriu. Această hotărâre a Ministerului Sănătății a provocat indignarea cadrelor didactice, iar sindicatele au cerut ca ministerul să-și revadă decizia.

„Sentință sistemului”

Acum patru ani, la 26 august 2017, în izolatorul din Chișinău a decedat Andrei Braguța. El avea 31 de ani. Acesta a fost maltratat în izolator de către colegii săi de celulă, cu acordul tacit al gardienilor, apoi a stat o noapte întreagă pe podeaua de beton. Apărătorii drepturilor omului au numit decesul lui Braguța „o sentință sistemului”. În articolul «Брагуца мертв, система жива» („Braguța e mort, sistemul e viu”), NM a relatat, ce s-a întâmplat cu „dosarul Braguța” în acești ani.

Situația epidemiologică

497 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Cele mai multe cazuri s-au depistat în Chișinău (127), Transnistria (72) și Soroca (26). Alte patru persoane au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID. 3647 de persoane bolnave continuă să se trateze, 43 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar două – conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 27 august

Președinții României, Ucrainei, Poloniei și Moldovei vor susține o conferință de presă comună.

Poșta Moldovei va prezenta o colecție de timbre cu ocazia celor 30 de ani de la proclamarea independenței țării noastre.

top, Transnistria

Știri similare

Viață

Cea mai mare pictură pe apă din lume – realizată la Chișinău. O pictoriță a intrat în Cartea Recordurilor Guinness

Politică

Ilan Șor, condamnat la închisoare și fugit din țară, la Moscova: „Singura salvare pentru R. Moldova este uniunea cu Rusia” (VIDEO)

Viață

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

Ana-Maria Dolghii
| 6 iulie, 2025
14:58

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

„În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.