NM espresso

NM Espresso: despre ce au discutat Sandu și Duda, ce a declarat ministrul Spînu despre mită și dacă studenții vor trebui să-și facă testul de COVID

Igor Svitrov
| 27 august, 2021
08:15

Ziua Independenței

Cele mai importante festivități dedicate celor 30 de ani de la proclamarea independenței Moldovei se vor desfășura în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău: depuneri de flori, discursul președintelui Maia Sandu, parada militară și un concert. La festivități vor participa președinții României, Ucrainei și Poloniei.

Opoziția a criticat decizia autorităților de a organiza parada militară în perioada pandemiei. Opiniile experților și cele ale activiștilor civici în acest sens sunt diferite. În articolul «Парад-парад-парадуемся» („Parade, parade, parade”), NM a prezentat argumentele pro și contra paradei.

Președinți

Andrzej Duda, președintele Poloniei, a venit în Moldova la 26 august. La Chișinău, oficialul a avut o întrevedere cu Maia Sandu. După întrevedere, cei doi președinți au susținut o conferință de presă comună (video). Maia Sandu a declarat că autoritățile Moldovei își doresc niște relații mult mai strânse cu UE și mizează pe sprijinul Poloniei în acest sens. Iar Duda a menționat că în Moldova sunt posibile aceleași transformări care s-au produs în Polonia, „pur și simplu situația din Moldova este mai dificilă și este încă foarte mult de lucru”.

Zvonuri

Andrei Spânu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat că zvonurile precum că ar fi cerut procente din valoarea contractelor pentru reabilitarea drumurilor sunt neîntemeiate. Spânu a spus că nu ia mită și a îndemnat oamenii de afaceri să nu le fie frică de schimbările care vin: „Știu că mulți nu înțeleg, cum e să faci drumuri fără plăți ilegale. Nu vă temeți. Credeți-mă, vom avea toți de câștigat de la repartizarea corectă, transparentă a contractelor, de la construcția calitativă a drumurilor”.

Transnistria

În luna iunie, s-au împlinit trei ani de când Oleg Horjan, liderul partidului comunist din Transnistria, deputatul Sovietului Suprem din stânga Nistrului, a fost condamnat la patru ani privațiune de libertate, fiind acuzat de „acțiuni violente împotriva unui reprezentant al guvernării”. Instituțiile internaționale consideră că dosarul lui Horjan este unul politic. NM a reușit să-l intervieveze pe Horjan.

De la 1 septembrie, urmează să intre în vigoare interdicția anunțată de Ucraina privind intrarea în această țară a automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene. În articolul «День незнаний» („Ziua necunoștințelor”), NM a relatat, de ce introducerea interdicției ar putea fi din nou amânată, dar și cu ce amenință Tiraspolul în caz contrar.

Testele de COVID

Ala Nemerenco, ministrul sănătății, a dezmințit informația apărută în presă precum că studenții vor fi obligați să prezinte testul negativ de coronavirus înainte de a se caza în cămine. Potrivit afirmațiilor ministrului, Ministerul Sănătății nu a dat astfel de indicații. În același timp, Nemerenco a subliniat că în unele cazuri, o astfel de măsură de securitate nu este lipsită de sens.

Ministerul Sănătății a mai anunțat că este dispus să discute cu sindicatele și cu pedagogii despre decizia ministerului de a obliga toți profesorii, care nu s-au vaccinat împotriva coronavirusului, să se testeze la fiecare două săptămâni, din cont propriu. Această hotărâre a Ministerului Sănătății a provocat indignarea cadrelor didactice, iar sindicatele au cerut ca ministerul să-și revadă decizia.

„Sentință sistemului”

Acum patru ani, la 26 august 2017, în izolatorul din Chișinău a decedat Andrei Braguța. El avea 31 de ani. Acesta a fost maltratat în izolator de către colegii săi de celulă, cu acordul tacit al gardienilor, apoi a stat o noapte întreagă pe podeaua de beton. Apărătorii drepturilor omului au numit decesul lui Braguța „o sentință sistemului”. În articolul «Брагуца мертв, система жива» („Braguța e mort, sistemul e viu”), NM a relatat, ce s-a întâmplat cu „dosarul Braguța” în acești ani.

Situația epidemiologică

497 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Cele mai multe cazuri s-au depistat în Chișinău (127), Transnistria (72) și Soroca (26). Alte patru persoane au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID. 3647 de persoane bolnave continuă să se trateze, 43 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar două – conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 27 august

Președinții României, Ucrainei, Poloniei și Moldovei vor susține o conferință de presă comună.

Poșta Moldovei va prezenta o colecție de timbre cu ocazia celor 30 de ani de la proclamarea independenței țării noastre.

top, Transnistria

Știri similare

Viață

O mamă și fiica sa de 7 ani, lovite de o mașină în Chișinău, pe trecerea de pietoni. Șoferul a fost reținut

Viață

„Să nu-i uităm pe cei pentru care aceste zile sunt mai grele”. Mesajul Maiei Sandu cu ocazia Paștelui

Politică

Recean, la conferința de apărare de la Londra: „Unele „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”

Mihaela Conovali
| 11 aprilie, 2026
18:49

Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.

Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.

El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.

În continuare, el a vorbit despre frica din societate.

„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.

Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.

„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.

***

Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.

Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.