Facebook/Maia Sandu

NM Espresso: despre ce au discutat Sandu și Duda, ce a declarat ministrul Spînu despre mită și dacă studenții vor trebui să-și facă testul de COVID

Ziua Independenței

Cele mai importante festivități dedicate celor 30 de ani de la proclamarea independenței Moldovei se vor desfășura în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău: depuneri de flori, discursul președintelui Maia Sandu, parada militară și un concert. La festivități vor participa președinții României, Ucrainei și Poloniei.

Opoziția a criticat decizia autorităților de a organiza parada militară în perioada pandemiei. Opiniile experților și cele ale activiștilor civici în acest sens sunt diferite. În articolul «Парад-парад-парадуемся» („Parade, parade, parade”), NM a prezentat argumentele pro și contra paradei.

Președinți

Andrzej Duda, președintele Poloniei, a venit în Moldova la 26 august. La Chișinău, oficialul a avut o întrevedere cu Maia Sandu. După întrevedere, cei doi președinți au susținut o conferință de presă comună (video). Maia Sandu a declarat că autoritățile Moldovei își doresc niște relații mult mai strânse cu UE și mizează pe sprijinul Poloniei în acest sens. Iar Duda a menționat că în Moldova sunt posibile aceleași transformări care s-au produs în Polonia, „pur și simplu situația din Moldova este mai dificilă și este încă foarte mult de lucru”.

Zvonuri

Andrei Spânu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat că zvonurile precum că ar fi cerut procente din valoarea contractelor pentru reabilitarea drumurilor sunt neîntemeiate. Spânu a spus că nu ia mită și a îndemnat oamenii de afaceri să nu le fie frică de schimbările care vin: „Știu că mulți nu înțeleg, cum e să faci drumuri fără plăți ilegale. Nu vă temeți. Credeți-mă, vom avea toți de câștigat de la repartizarea corectă, transparentă a contractelor, de la construcția calitativă a drumurilor”.

Transnistria

În luna iunie, s-au împlinit trei ani de când Oleg Horjan, liderul partidului comunist din Transnistria, deputatul Sovietului Suprem din stânga Nistrului, a fost condamnat la patru ani privațiune de libertate, fiind acuzat de „acțiuni violente împotriva unui reprezentant al guvernării”. Instituțiile internaționale consideră că dosarul lui Horjan este unul politic. NM a reușit să-l intervieveze pe Horjan.

De la 1 septembrie, urmează să intre în vigoare interdicția anunțată de Ucraina privind intrarea în această țară a automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene. În articolul «День незнаний» („Ziua necunoștințelor”), NM a relatat, de ce introducerea interdicției ar putea fi din nou amânată, dar și cu ce amenință Tiraspolul în caz contrar.

Testele de COVID

Ala Nemerenco, ministrul sănătății, a dezmințit informația apărută în presă precum că studenții vor fi obligați să prezinte testul negativ de coronavirus înainte de a se caza în cămine. Potrivit afirmațiilor ministrului, Ministerul Sănătății nu a dat astfel de indicații. În același timp, Nemerenco a subliniat că în unele cazuri, o astfel de măsură de securitate nu este lipsită de sens.

Ministerul Sănătății a mai anunțat că este dispus să discute cu sindicatele și cu pedagogii despre decizia ministerului de a obliga toți profesorii, care nu s-au vaccinat împotriva coronavirusului, să se testeze la fiecare două săptămâni, din cont propriu. Această hotărâre a Ministerului Sănătății a provocat indignarea cadrelor didactice, iar sindicatele au cerut ca ministerul să-și revadă decizia.

„Sentință sistemului”

Acum patru ani, la 26 august 2017, în izolatorul din Chișinău a decedat Andrei Braguța. El avea 31 de ani. Acesta a fost maltratat în izolator de către colegii săi de celulă, cu acordul tacit al gardienilor, apoi a stat o noapte întreagă pe podeaua de beton. Apărătorii drepturilor omului au numit decesul lui Braguța „o sentință sistemului”. În articolul «Брагуца мертв, система жива» („Braguța e mort, sistemul e viu”), NM a relatat, ce s-a întâmplat cu „dosarul Braguța” în acești ani.

Situația epidemiologică

497 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Cele mai multe cazuri s-au depistat în Chișinău (127), Transnistria (72) și Soroca (26). Alte patru persoane au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID. 3647 de persoane bolnave continuă să se trateze, 43 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar două – conectate la aparatele de respirație asistată.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 27 august

Președinții României, Ucrainei, Poloniei și Moldovei vor susține o conferință de presă comună.

Poșta Moldovei va prezenta o colecție de timbre cu ocazia celor 30 de ani de la proclamarea independenței țării noastre.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Undă verde pentru proiectul de referendum inițiat de Ceban, dar cu o condiție. CEC cere reformularea întrebărilor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat proiectul de hotărâre al Parlamentului, propus de fracțiunea „Alternativa”, privind desfășurarea unui referendum republican consultativ referitor la reforma administrației publice locale. Totuși, CEC a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate. Comisia va transmite hotărârea sa Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului. Menționăm că proiectul a fost înregistrat la Parlament pe 29 iunie și necesită examinarea într-o singură lectură.

Potrivit raportului prezentat de membrul CEC Vadim Filipov, proiectul propune stabilirea datei de 27 septembrie 2026 pentru desfășurarea referendumului, iar alegătorii să răspundă la două întrebări: „Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă numai după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local?” și „Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înainte de adoptarea legii?”.

Cu referire la prima întrebare, CEC a menționat că termenul „primărie” poate genera neclarități, întrucât procesul de amalgamare vizează unitățile administrativ-teritoriale, iar termenul „lichidare” poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzii cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme.

CEC a menționat că a doua întrebare nu urmărește soluționarea problemei de fond, ci doar consultarea alegătorilor privind oportunitatea organizării, ulterior, a unui alt referendum republican. Totodată, instituția a precizat că întrebarea nu indică dacă viitorul referendum ar urma să fie consultativ sau legislativ, două tipuri cu efecte juridice diferite.

Potrivit CEC, întrebările supuse consultării trebuie formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât alegătorii să poată înțelege fără echivoc obiectul asupra căruia sunt chemați să se pronunțe.

Comisia a mai declarat că desfășurarea unui referendum necesită resurse financiare. Prin urmare, doar Parlamentul este competent să aloce mijloace financiare de la bugetul de stat, cu acordul Guvernului. De aceea, autoritățile competente în materie electorală urmează să acționeze în vederea organizării unui referendum doar după adoptarea de către Parlament a unei hotărâri în acest sens, a precizat Comisia. Potrivit CEC, pentru desfășurarea unui asemenea referendum ar fi necesari aproximativ 200 de milioane de lei.

CEC a precizat, totodată, că, în cazul unui referendum consultativ, autoritățile pot lua act de opinia poporului, fără a avea obligația juridică de a implementa rezultatul.

Într-un final, avizul a fost aprobat cu cinci voturi pentru și două împotrivă. În avizul său, Comisia a menționat că consideră oportună reformularea întrebărilor propuse. Totodată, a decis să transmită hotărârea Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului.

***

În mai 2026, primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa va propune Parlamentului inițierea unui referendum cu două întrebări, dintre care una referitoare la reforma administrației publice locale.

Ulterior, deputații fracțiunii parlamentare „Alternativa”, din care face parte MAN, au propus organizarea unui referendum republican consultativ privind reforma administrației publice locale. Aceștia au anunțat, pe 18 iunie, că proiectul de hotărâre va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare pentru consultare și eventuale îmbunătățiri. Ei au motivat necesitatea referendumului prin obligația de a consulta cetățenii înaintea oricărei modificări a limitelor teritoriale ale localităților, în conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Pe 29 iunie, la Parlament a fost înregistrat proiectul de hotărâre privind desfășurarea unui referendum republican consultativ. Autorul responsabil este deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Printre autorii proiectului se numără și deputați ai Partidului Comuniștilor, Partidului Socialiștilor, precum și ai formațiunilor „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Proiectul necesită examinarea într-o singură lectură.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: