Război în Ucraina

NM Espresso: despre cei 10 pași ai Republicii Moldova în calea spre UE, apelul lui Zelenski către Occident și despre interzicerea simbolurilor «extremiste»

Igor Svitrov
| 14 aprilie, 2022
08:10

Republica Moldova și UE

Prim-ministrul Belgiei Alexander De Croo, care s-a aflat într-o vizită la Chișinău, a declarat că, în opinia sa, Republica Moldova ar putea să obțină statutul de țară candidat la calitatea de membru al UE. Croo a făcut această declarație în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Maia Sandu (video).

Cei de la MAEIE au vorbit despre 10 pași de procedură pe care RepublicaMoldova trebuie să-i facă pentru a adera la UE. Deocamdată, Chișinăul face abia pasul al treilea.

SUA

Maia Sandu a avut o discuție la telefon cu Jake Sullivan, consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională. Oficialii au discutat despre problemele ce țin de consolidarea cooperării bilaterale și asistența pentru Republica Moldova. Sullivan a apreciat înalt eforturile președintelui Sandu în edificarea democrației în Republica Moldova.

FMI

La solicitarea Chișinăului, FMI ar putea să majoreze programul de creditare pentru Republica Moldova cu 267 milioane de dolari — până la 815 milioane de dolari. Despre aceasta a anunțat misiunea de experți ai FMI în urma negocierilor cu autoritățile moldovenești. Conducerea Republicii Moldova a solicitat majorarea asistenței financiare pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina și ale creșterii prețurilor mondiale la resursele energetice.

Război, armament, «genocid»

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a publicat un nou mesaj video în care a îndemnat liderii țărilor europene să ofere cât mai curând tehnică militară grea Ucrainei. Și a declarat că «Rusia nu se va opri în Ucraina». Parlamentul Germaniei a aprobat deja furnizarea de tehnică militară grea pentru Ucraina. Și SUA va continua să furnizeze armament greu pentru Ucraina.

Referindu-se la războiul din Ucraina, președintele SUA Joe Biden a numit pentru prima dată acțiunile Rusiei un «genocid». Președintele Franței Emmanuel Macron nu a fost de acord cu Biden, acesta susținând că în situația dată, nu face de vorbit despre «genocid», deoarece rușii și ucrainenii sunt «popoare frățești». În plus, «e prea puțin probabil că escaladarea retoricii va contribui la instaurarea păcii», a remarcat Macron.

Informație și dezinformare

La audierile publice din parlamentul Republicii Moldova despre proiectul de lege al PAS privind combaterea dezinformării s-au iscat polemici aprinse. Activiștii civici și jurnaliștii au criticat proiectul, menționând că acesta ar putea fi «o premieră europeană» în domeniul legislației. De ce proiectul de lege provoacă numeroase întrebări și îndoieli — aflați din reportajul «КГБ следил за каждой пишущей машинкой» («KGB a monitorizat fiecare mașină de scris»).

Simboluri și interdicții

La inițiativa PAS, în Moldova ar putea fi interzisă panglica Sf. Gheorghe și semnele Z și V ca fiind simboluri ale agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Până acum, toate tentativele autorităților moldovenești de a interzice diferite simboluri «extremiste» n-au fost prea reușite. NM a analizat în articolul «Серп и молот, свастика и георгиевская лента» («Secera și ciocanul, svastica și panglica Sf. Gheorghe»), dacă poate fi limitată libertatea de exprimare fără a încălca drepturile omului.

Găgăuzia și războiul

Forțele pro-ruse se bucură în mod tradițional de încredere și de sprijin din partea populației din Găgăuzia. Războiul din Ucraina a dezbinat societatea găgăuză. În articolul «В некоторые моменты мне стыдно, что я гагауз» («Uneori, mi-i rușine că sunt găgăuz»), NM a prezentat câteva istorii de-ale locuitorilor din Comrat care sunt împotriva războiului din Ucraina.

Asistența socială

Guvernul a propus să fie reformat sistemul de asistență socială din Republica Moldova pentru ca acest ajutor să ajungă la cetățenii și familiile care chiar au nevoie de el. «Reforma trebuie să sprijine familiile defavorizate să iasă din sărăcie, însă trebuie să fie eforturi și din partea lor», au menționat cei din guvern. Proiectul acestei reforme va fi examinat astăzi în parlament.

Asigurarea medicală

Guvernul a extins lista serviciilor medicale de care cetățenii pot beneficia în baza poliței de asigurare medicală. Aceasta include, printre altele, unele tipuri de proteze și anestezie pentru diagnostic și tratament.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 14 aprilie

Ședința parlamentului.
Ședința Curții Constituționale.

espresso, top

Știri similare

Externe

România: Un autocar condus de un moldovean a lovit o autospecială aflată în misiune. Doi polițiști au fost răniți

Viață

Aproape 150 000 lei într-o lună: ce salarii a încasat Anastasia Taburceanu la MoldATSA

Viață

Femeie agresată în Criuleni: poliția a refuzat inițial emiterea ordinul de restricție. Explicația ANPCV

Ana-Maria Dolghii
| 5 iulie, 2026
15:45

O femeie din raionul Criuleni a fost supusă violenței domestice, iar poliția ar fi intervenit abia după câteva ore și mai multe solicitări. Oamenii legii au refuzat inițial să emită un ordin de restricție de urgență, documentul fiind eliberat ulterior. Despre acest lucru a relatat pe Facebook avocata Violeta Gașițoi, care a asistat victima. De cealaltă parte, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și în Familie, Viorica Țîmbalari, afirmă că poliția a ajuns la fața locului în „aproximativ 30 de minute” de la apel, iar ordinul nu a fost emis din prima deoarece evaluarea inițială ar fi indicat un nivel de risc „scăzut”. Ulterior, cazul a fost reevaluat, iar agresorul a fost îndepărtat din domiciliu.

Potrivit avocatei, în noaptea de 3 spre 4 iulie, o femeie din raionul Criuleni a fost supusă violenței domestice, iar în locuința în care a avut loc agresiunea se aflau copii. Victima a solicitat poliția, apoi a fost contactată „după aproximativ două ore” pentru a fi întrebată dacă mai are nevoie de ajutor.

Violeta Gașițoi a menționat că, ulterior, poliția s-a deplasat la fața locului, însă nu a eliberat ordin de restricție de urgență. Ea precizat că polițiștii care au intervenit doar au fixat faptele și i-au dat victimei îndreptare la medicul legist, lăsând-o în casă cu persoana care a agresat-o fizic.

Mai târziu, avocata a revenit cu un mesaj în care a precizat că poliția s-a deplasat, din nou, la locuința în care se află victima și a eliberat un ordin de restricție de urgență pentru 10 zile.

Ulterior, și directoarea generală a ANPCV, Viorica Țîmbalari, a venit cu informații despre caz pe Facebook.

„Din informațiile preliminare, primul apel la 112 a fost recepționat în cursul nopții, iar echipajul de poliție s-a deplasat la fața locului în aproximativ 30 de minute. Conform procedurilor legale, a fost aplicat chestionarul standardizat de evaluare a riscului, iar la acel moment nivelul de risc a fost apreciat ca fiind scăzut. În aceste condiții, potrivit cadrului legal, nu au fost întrunite condițiile pentru emiterea ordinului de restricție de urgență. Ulterior, cazul a fost reexaminat de poliție și a fost efectuată o nouă evaluare a riscului. În urma acesteia, a fost emis ordinul de restricție de urgență, iar agresorul a fost îndepărtat din domiciliu”, a spus ea.

Țîmbalari a mai menționat că, până la această solicitare, familia nu s-ar fi aflat în vizorul instituțiilor.

Totodată, directoarea generală a ANPCV a precizat că, în contextul în care familia are copii, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a fost informat despre caz.

„Nu voi apăra niciodată o instituție doar pentru că este instituție. Dar nici nu voi acuza pe cineva înainte de finalizarea verificărilor. Datoria mea este să mă asigur că fiecare caz este analizat cu maximă responsabilitate, că intervențiile sunt evaluate corect și că, acolo unde sunt constatate greșeli, acestea sunt asumate și corectate”, a adăugat ea.