NM espresso

NM Espresso: despre cele două probleme în calea Republicii Moldova spre UE, noul preț al gazelor naturale și despre cea de-a doua etapă a războiului din Ucraina

Igor Svitrov
| 13 aprilie, 2022
08:13

Republica Moldova și UE

Autoritățile moldovenești intenționează să completeze chestionarul UE în termene restrânse, pentru ca deja la summit-ul Uniunii Europene din luna iunie să se discute despre statutul țării candidate la calitatea de membru al Uniunii Europene, este sigur Igor Grosu, președintele parlamentului.

Ministrul de externe Nicu Popescu a menționat, la rândul său, că problemele principale în calea Republicii Moldova spre integrarea europeană rămân justiția și Transnistria. Și a adăugat că «integrarea europeană nu se face într-o singură noapte».

Republica Moldova și starea de urgență

Starea de urgență în Republica Moldova va funcționa până când se va termina războiul din Ucraina. În această perioadă, spațiul aerian al Republicii Moldova va fi închis, cu excepția coridorului aerian în direcția spre România, a anunțat premierul Natalia Gavrilița. În același timp, ea a dat asigurări că autoritățile moldovenești nu vor face abuz de posibilitățile stării de urgență.

Gazele naturale

Potrivit informațiilor «Moldovagaz», prețul gazelor naturale rusești pentru Republica Moldova va constitui în luna aprilie 1193 de dolari pentru o mie de metri cubi, adică cel puțin de două ori mai mult decât în luna martie.

«Moldovagaz» a mai anunțat că a solicitat concernului «Gazprom» să prelungească termenul de organizare a evaluării datoriei istorice. Acest termen expiră la 1 mai. Conform contractului, dacă evaluarea nu va fi organizată în termenii stabiliți, «Gazprom» ar putea să rezilieze contractul de furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova.

Războiul din Ucraina

NATO consideră că războiul din Ucraina a ajuns în cea de-a doua etapă, care va fi mult mai sângeroasă și mai crâncenă. De aceea NATO va furniza Ucrainei noi loturi de armament. Se are în vedere o confruntare de amploare în estul Ucrainei, unde deja de două săptămâni, ambele părți își aduc trupele și tehnica. Banca Mondială este dispusă să ofere Ucrainei încă 1,5 miliarde de dolari.

Kievul a intensificat măsurile de securitate pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, precum și la granița cu Belarus, pentru «a nu admite escaladarea în aceste direcții».

Vizitele

Julieta Valls Noyes, Secretarul de stat adjunct al SUA pentru populație, refugiați și migrație și Dominique Hasler, Ministrul afacerilor externe, educației și sportului din Liechtenstein, au venit într-o vizită la Chișinău. Oficialii vor discuta cu conducerea țării noastre despre situația din regiune și situația privind refugiații ucraineni din Republica Moldova.

Chișinău — Comrat

În Republica Moldova și-a reluat activitatea Grupul de lucru comun al deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) și din parlamentul moldovenesc, care are scopul de a stabili un dialog între Chișinău și Comrat. NM a clarificat în articolul «Кишинев и Комрат обойдут Украину» («Chișinău și Comrat vor ocoli Ucraina»), dacă acest grup de lucru va putea să se axeze pe agenda sa pe fondul declarațiilor recente ale deputaților APG despre intenția Chișinăului de a interzice panglica Sfântului Gheorghe.

9 Mai

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea interzicerii panglicii Sfântului Gheorghe, care a fost inițiată de PAS. Cei din BCS consideră că această interdicție încalcă dreptul cetățenilor la libertatea de exprimare și dezbină societatea, mai ales în ajunul Zilei Victoriei. Deputații au mai promis că vor demonstra că la 9 Mai, oamenii din Moldova «își amintesc de istoria lor».

Referindu-se la sărbătorirea zilei de 9 Mai, Premierul Gavrilița a declarat că în situația actuală, toate evenimentele oficiale ar trebui să fie modeste. Și a remarcat faptul că cetățenii vor fi amendați pentru panglicile Sfântului Gheorghe dacă interdicția va intra în vigoare.

Informație și dezinformare

La 12 aprilie, în parlament au avut loc audieri publice în privința proiectului de lege al PAS cu privire la combaterea propagandei și a dezinformării. Proiectul de lege include cinci interdicții și restricții de bază. NM a prezentat în articolul «Советские фильмы, российские новости и анонимные сайты» («Filmele sovietice, știrile rusești și site-urile anonime»), în ce constau aceste interdicții și ce sancțiuni riscă cei care le încalcă.

Judecători și procurori

La Chișinău s-a desfășurat prima ședință a comisiei speciale, care urmează să verifice integritatea candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor. Potrivit ministrului justiției Sergiu Litvinenco, «este prima reformă sistemică, care va începe de la curățarea organelor de autoadministrare — CSM și CSP».

Și despre ceea ce va fi astăzi, 13 aprilie

Ședința guvernului.
Conferința de presă comună a președintelui Republicii Moldova și a prim-ministrului Belgiei.

Știri similare

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.