Facebook/Guvernul Republicii Moldova

NM Espresso: despre creșterea tarifelor la energia electrică, acuzațiile regiunii transnistrene și despre «grupul de hoți, gata să dea foc țării»

Noi tarife la energia electrică și acuzațiile regiunii transnistrene

De azi, tarifele la energia electrică în Moldova vor crește din nou. ANRE a anunțat o ședință extraordinară în cadrul căreia va fi examinată această chestiune. Cât va costa un kWh — nu se știe, însă expertul IDIS Viitorul Ioniță, pe care l-am contactat, consideră că ar fi vorba despre 5-6 lei pentru 1 kWh.

Creșterea tarifelor este cauzată de câțiva factori: și sistarea importurilor de energie electrică din Ucraina, și decizia «Gazprom» de a reduce volumul de gaze naturale livrate în Moldova. De notat că e vorba despre gazele naturale necesare și pentru activitatea Centralei termoelectrice de la Cuciurgan, care se află pe teritoriul regiunii transnistrene, dar vinde energie electrică populației de pe ambele maluri ale Nistrului.

Ieri a apărut o informație precum că din cauza deciziei autorităților din stânga Nistrului de a limita volumul de gaze naturale pentru Centrala de la Cuciurgan, oficialii de la Chișinău nu au reușit să prelungească acordul privind energia electrică. De aceea, prin decizia autorităților centrale, regiunea transnistreană va primi în luna noiembrie un volum de gaze naturale cu 40 la sută mai puțin decât în luna octombrie. Cei din stânga Nistrului au declarat deja că această decizie este «perfidă» și «încalcă acordul privind gazele naturale» și au promis că se vor adresa către «Gazprom», președintele rus și Duma de Stat. În replică la aceste acuzații, președintele «Moldovagaz» a menționat că întreprinderea poate distribui de sine stătător volumele de gaze naturale pentru regiunea transnistreană, dacă «Tiraspoltransgaz» nu îndeplinește toate condițiile contractului.

Și pentru că decizia încă nu există (posibil, aceasta nici nu va apărea în timpul apropiat), vom continua să trăim în condițiile unui deficit acut de energie electrică și de economisire. De exemplu, în luna octombrie, doar instituțiile guvernamentale au redus cu 23% consumul de energie electrică, economisind peste 360 mii de lei doar pe lămpi și aparatele electrice deconectate de la rețea.

Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Într-un cuvânt, sperăm doar la un noiembrie cald, pe care sinopticienii ni l-au promis deja, și la sprijinul vecinilor.


Bani din UE și sprijinul Bucureștiului

O delegație a parlamentarilor europeni a ajuns ieri în Moldova. Oficialii au avut o întrevedere cu premierul Gavrilița. Aceștia au discutat și despre procesul de integrare europeană, și despre asistență pentru Moldova, inclusiv în condițiile crizei energetice.

Iar președintele Moldovei, Sandu a fost la București, unde a avut o întrevedere cu omologul său român Iohannis și a ținut un discurs în fața deputaților din parlamentul României. Cei doi șefi de stat au discutat despre interconectarea infrastructurii energetice dintre Republica Moldova și România, precum și despre asistența pe care România a acordat-o deja Moldovei. Totodată, Iohannis a subliniat faptul că România susține reforma sistemului energetic al Moldovei, menționând creșterea cu 41 la sută a schimburilor bilaterale de mărfuri în prima jumătate a anului curent comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Klaus Iohannis, Maia Sandu, Igor Grosu, Nicolae Ciucă

Președintele Moldovei s-a referit în discursul prezentat în fața deputaților români și la războiul din Ucraina, și la riscurile de a rămâne fără căldură la iarnă:

«Pentru consumatorii moldoveni tariful la gaze a crescut de 6 ori în ultimul an și este de două ori mai mare decât în România. La fel de gravă este situația în ce privește electricitatea. După ce Federația Rusă a bombardat rețelele ucrainene, Gazprom a redus în jumătate volumul de gaze livrat Moldovei […] Întreprindem eforturi serioase să economisim și Guvernul de la Chișinău încearcă să ajute oamenii cu venituri mici», a declarat ea, subliniind totodată că «Moldova alege să continue parcursul european indiferent de circumstanțe».

A vorbit șefa statului și despre «grupul de hoți» care, unindu-se cu partidele pro-ruse din Moldova, «este gata să dea foc țării, ca să evite închisoarea».


Banii lui Șor și protestele din Chișinău

Comisia Națională pentru Situații Excepționale a luat o decizie conform căreia în Moldova va fi verificată activitatea persoanelor incluse în lista de sancțiuni a SUA, inclusiv a lui Plahotniuc, Șor și a businessmanului rus Chaika. În același timp, vor fi monitorizați și cei care sunt bănuiți că ar avea legături cu aceștia.

Cei din partidul «Șor» resping toate dovezile expuse de către Departamentul Trezoreriei SUA, iar politicianul fugar Șor, inclus în lista sancțiunilor, a propus chiar ca ambasadorul SUA în Moldova să fie anunțat persona non grata. La fel, cei din partidul lui Șor au respins și investigația jurnaliștilor RISE (anterior, procuratura s-a interesat de aceasta), numind-o «manipulatoare» și «neconcludente». Amintim că jurnaliștii relatează în această investigație, cum tehnologii politici ruși și FSB destabilizează situația din Moldova cu ajutorul partidului «Șor».

Apropo despre proteste. Procuratura a raportat, câți bani a ridicat în timpul perchezițiilor efectuate la activiștii partidului — 4 219 550 lei și 4 000 de dolari (suma totală — 4 296 470 lei). de notat că, potrivit oamenilor legii, acești bani constituie cheltuielile zilnice ale partidului.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

  • La ora 15:00, guvernul se va convoca într-o ședință ordinară. Agenda miniștrilor conține 19 chestiuni, inclusiv ratificarea Acordului între Guvernul Moldovei și Comisia Europeană și BERD.
  • La ora 17:00, ANRE se va întruni într-o ședință extraordinară în cadrul căreia va examina modificarea tarifului la energia electrică.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

www.t-online.de

Musk: Armata SUA și Trump decid asupra restricțiilor impuse sistemului Starshield, folosit de dronele ucrainene

Omul de afaceri Elon Musk a declarat că restricțiile privind utilizarea sistemului de comunicații prin satelit Starshield, inclusiv limitările de viteză impuse terminalelor, sunt stabilite de armata SUA și, în ultimă instanță, de președintele Donald Trump. Musk a făcut precizările într-o postare pe platforma X, ca răspuns la un mesaj al fostului ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, care i-a mulțumit pentru restabilirea comunicațiilor prin satelit pe dronele ucrainene.

„Sistemele Starshield aparțin guvernului SUA și se află sub controlul acestuia. Orice restricții privind viteza sau utilizarea sunt stabilite de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele SUA”, a scris Elon Musk, transmite The Insider.

Totodată, antreprenorul a precizat că serviciul comercial Starlink aparține companiei SpaceX și este controlat de aceasta. Potrivit lui Musk, serviciul poate fi utilizat în scopuri civile și defensive, însă folosirea lui în operațiuni militare ofensive nu este acceptabilă pentru o companie comercială.

Anterior, Mihail Fedorov a anunțat că a fost restabilită funcționarea terminalelor Starlink la viteze de până la 160 km/h. El i-a mulțumit lui Musk pentru sprijin, dar a subliniat că, pentru apărarea Ucrainei, este esențială eliminarea tuturor restricțiilor de viteză impuse sistemului Starshield.

În noaptea de 14 octombrie, au apărut informații potrivit cărora terminalele Starshield instalate pe dronele ucrainene au fost supuse unei limite de viteză de 160 km/h. Specialistul în comunicații radio Serghei Beskrestnov a declarat că militarii ucraineni nu au fost informați în prealabil despre modificări, ceea ce a dus la compromiterea mai multor operațiuni. Ulterior, voluntarul ucrainean Serghei Sternenko a anunțat că restricțiile au fost înăsprite, iar conexiunea prin satelit a început să se întrerupă la viteze de numai 60–70 km/h.

Anterior, analistul specializat în lansări de rachete Gheorghe Trișkin a declarat pentru publicația The Insider că serviciul comercial Starlink nu mai funcționează pe dronele ucrainene care depășesc viteza de 160 km/h încă de anul trecut. În schimb, sistemul militar Starshield a continuat să funcționeze până la 14 octombrie. Potrivit expertului, restricțiile au fost impuse la solicitarea beneficiarului american al serviciului, Pentagonul, și nu de către SpaceX.

Restricțiile au fost introduse în contextul tensiunilor tot mai mari dintre administrația Trump și Kiev, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

Pe 10 octombrie, Donald Trump a declarat că Ucraina ar trebui să-și aleagă un nou președinte, capabil să negocieze încheierea războiului. De asemenea, el l-a acuzat pe Vladimir Zelenski că atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești contribuie la creșterea prețurilor la motorină în Statele Unite ale Americii.

Cu puțin timp înainte, Trump anunțase că a convenit cu Vladimir Putin asupra livrării de motorină rusească pe piețele americană și internațională. Potrivit președintelui american, Rusia ar urma să livreze imediat peste 300 000 de tone de motorină, iar în noiembrie — alte 500 000 de tone.

Zelenski a criticat acordul dintre SUA și Rusia privind livrările de combustibil, pe care l-a calificat drept un cadou pentru Putin. Președintele ucrainean a subliniat că permiterea vânzării produselor petroliere rusești contribuie la finanțarea războiului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: