Андрей Мардарь / NewsMaker

NM Espresso: despre criza gazelor, spitalele arhipline și «gândirea monocromă» în dosarul lui Stoianoglo

COVID

1542 de persoane din Moldova, inclusiv 41 de lucrători medicali, au fost diagnosticate cu coronavirus în ultimele 24 de ore. În același timp, 28 de persoane au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID-19.

Situația epidemiologică din Moldova se agravează deja a 11-a săptămână consecutiv. În ultima săptămână, s-au înregistrat 9443 de cazuri noi de coronavirus. Este cu 13% mai mult decât în săptămâna precedentă. Și numărul de decese este în creștere, iar noile secții COVID deschise se completează imediat. Sistemul de sănătate se va concentra din nou, în totalitate, asupra combaterii pandemiei: intervențiile chirurgicale planificate vor fi amânate.

Cauzele Stoianoglo & co.

Cauza procurorului general Alexandr Stoianoglo suspendat din funcție continuă. Avocații acestuia s-au adresat către Curtea de Apel și au cerut eliberarea sa. Ei numesc cazul lui Stoianoglo ca fiind un «precedent periculos», care a avut scopul de a schimba conducerea Procuraturii Generale. Și avocații lui Ruslan Popov, adjunctul procurorului general suspendat, bănuit de îmbogățire ilicită, s-au adresat către Curtea de Apel, cerând eliberarea clientului lor din arest la domiciliu.

Procurorii sunt de altă părere: Procuratura Anticorupție a contestat în instanța de judecată arestul la domiciliu al lui Stoianoglo și al lui Popov. Și cere transferarea acestora în izolator.

Procurorul de caz Victor Furtună a comunicat că în investigația pe numele lui Stoianoglo figurează și alte nume, dar deocamdată, ancheta doar stabilește rolul lor în acest caz, de aceea încă nimeni nu a fost arestat.

Acest caz continuă să fie discutat pe larg. Activista civică și ex-deputata Inna Șupac a propus spre publicare pentru NM un editorial în care scrie, cum vede ea ceea ce se întâmplă în țară în legătură cu reținerea lui Alexandr Stoianoglo. Despre întrebările către PAS și «gândirea monocromă» — citiți în editorialul «Маски-шоу молдавской юстиции» («Show mascat în justiția moldovenească»).

Problema gazelor

Moldova negociază cu UE în privința livrărilor de urgență a gazelor naturale, după ce «Gazprom» a redus volumul livrărilor în țara noastră. Despre aceasta a comunicat «Financial Times» cu referire la surse care participă la negocierile privind problema gazelor. Cei de la Ministerul Infrastructurii au precizat pentru NM că guvernul poartă negocieri în ce privește livrările de gaze și din Rusia, și din UE, întrucât gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău nu poate asigura cu gaze întreaga țară.

Iar la Bruxelles, Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene, a discutat cu reprezentanții conducerii UE subiecte ce vizează posibilitățile de accesare a asistenței macrofinanciare și situația din sfera energetică.

Moldova și minoritățile

Tatiana Molcean, Ambasadorul Moldovei în Elveția, a ținut un discurs la forumul ONU pentru minorități, în care a menționat că promovarea multiculturalismului este unul dintre obiectivele guvernului actual. Ea a subliniat că autoritățile moldovenești încep să conștientizeze faptul că doar «integrarea minorităților în majoritate» este insuficientă: toate popoarele care locuiesc în țară trebuie să știe unii despre alții.

La Muzeul Național de Istorie din Chișinău a fost inaugurată expoziția «Prezențe evreiești în istoria, cultura și memoria Republicii Moldova». Ea va funcționa până la 31 decembrie.

Iar de la 15 până la 17 octombrie, la Chișinău se va desfășura Festivalul de Film LGBT, la care vor fi prezentate cele mai noi filme cu tematică LGBT din toată lumea. Evenimentul se va desfășura la Digital Park. Programul festivalului include filme artistice, documentare, de animație, de scurt și lung metraj, din România, Suedia, SUA, Țările de Jos etc.

Știri pe scurt

ANRE a anunțat că la 13 octombrie, prețul maxim al unui litru de benzină A95 va fi de 21,26 lei, iar de motorină — 18,21 lei. Toate s-au scumpit din nou.

Parlamentul Moldovei și Parlamentul European vor semna un Memorandum de înțelegere care va include planuri de cooperare și acțiuni comune.

Ecaterina Caraman, directorul Departamentului investiții corporative de la Moldova Agroindbank, ar putea fi numită în conducerea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

CEDO a emis o decizie în favoarea reporterilor de investigație de la RISE Moldova pe care instanțele moldovenești i-a obligat să infirme articolul «Banii lui Dodon din Bahamas» și să achite prejudicii morale Partidului Socialiștilor (PSRM). CEDO a declarat că instanțele de judecată din Moldova au încălcat dreptul RISE Moldova la un proces echitabil.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 13 octombrie:

  • Va avea loc ședința guvernului
  • Șase comisii parlamentare se vor întruni în ședințe
  • Avocații celor care au fost condamnați pentru pregătirea tentativei de asasinare a lui Vladimir Plahotniuc vor susține o conferință de presă

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: