Compania logistică Nova Post și-a extins serviciile internaționale pentru clienții din Moldova. Acum aceștia pot expedia și primi colete nu doar din Ucraina și România, ci și din alte 14 state europene în care compania este deja prezentă. Termenul de livrare între țări începe de la 2 zile, iar expedierea coletelor se face pe cale aeriană.
În țările europene unde Nova Post oferă servicii, livrarea se realizează la oficii, prin curier la adresă, în poștomate sau la punctele de ridicare. Costul livrării depinde de greutatea coletului și de distanța dintre țări. Țările disponibile pentru livrare sunt: Polonia, Lituania, Letonia, Cehia, Estonia, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Spania, Italia, Olanda, Franța și Marea Britanie.
De exemplu, livrarea unui colet de 2 kg din Moldova în Germania costă 565 lei — indiferent dacă este expediat din oficiu sau prin curier. În această sumă sunt incluse atât preluarea coletului de la adresă din Moldova, cât și livrarea la adresa destinatarului din Europa. Expedierea unui colet de 2 kg dintr-un oficiu din Spania către un oficiu din Moldova costă 17 euro, iar în cazul livrării prin curier la adresă — plus 4 euro.
Expedierile internaționale pot fi efectuate atât din oficii, cât și direct de la adresa expeditorului, prin curierul care poate fi solicitat la numărul 022 855 969. De asemenea, Nova Post asigură gratuit toate expedierile cu valoar declarată de până la 500 lei.
„Ne dorim ca livrarea internațională în Moldova să fie la fel de simplă ca expedierea unui colet într-un oraș vecin. Aceasta este misiunea noastră. De aceea extindem posibilitățile și acum clienții din Moldova pot expedia cu ușurință colete în țările Europei — rapid, sigur și fără complicații”, a declarat Volodymyr Popereshniuk, cofondator Nova Post.
Mai multe informații despre livrările dintre Moldova și țările europene, lista bunurilor interzise și tarifele aplicabile pot fi consultate pe site-ul companiei
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
De la începutul anului și până în prezent, 85 de străini au fost declarați persoane indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, pentru perioade cuprinse între 5 și 15 ani. Cifra a crescut cu 9 persoane în aproape o lună. Menționăm că, la data de 17 aprilie curent, aceasta constituia 76. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker de Inspectoratul General pentru Migrație, care a precizat că printre cele 85 de persoane se regăsesc inclusiv membri ai unor grupuri militare neconstituționale.
Cifra a fost comunicată de Inspectoratul General pentru Migrație după ce NewsMaker a solicitat un comentariu în contextul informațiilor apărute în spațiul public pe 12 mai, potrivit cărora lista persoanelor declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova din rândul militarilor Grupului Operativ al Trupelor Ruse ar fi fost extinsă cu încă „zeci de nume”.
Astfel, Inspectoratul a declarat că, de la începutul anului și până în prezent, 85 de cetățeni străini au fost declarați persoane indezirabile pentru perioade cuprinse între 5 și 15 ani.
„Măsura a fost dispusă de către autoritatea competentă pentru străini la propunerea altor autorități cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale. Totodată, printre persoanele vizate se regăsesc inclusiv membri ai unor grupuri militare neconstituționale”, a precizat instituția.
Precizăm că, la data de 17 aprilie curent, numărul străinilor declarați persoane indezirabile, de la începutul anului, pentru perioade cuprinse între 5 și 15 ani, era de 76. Atunci, cifra a fost comunicată de Inspectorat pentru NM, care a confirmat că printre aceste persoane se regăsesc membri ai Grupului Operativ al Trupelor Ruse din regiunea transnistreană.
Pe 19 mai, pe platforma Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, vor avea loc audieri ca urmare a incidentului armat de la Cahul. Ședința va avea caracter închis și vor avea dreptul să participe doar cei care dețin acces la secretul de stat. Anunțul a fost făcut pe 14 mai de președintele Comisiei parlamentare și deputatul PAS, Lilian Carp, în cadrul ședinței Parlamentului.
Carp a făcut anunțul după ce liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a cerut includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind formarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea incidentelor din Armata Națională.
În reacție, Carp a declarat că, pe 19 mai, pe platforma Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, vor avea loc audieri la acest subiect. „Eu am dat indicațiile: marți să fie pregătite audierile publice pe subiectul dat. Toți doritorii care doresc să participe, ca de obicei, pot veni. Pentru că asemenea tipuri de subiecte, probabil, unele care sunt de caracter închis… ședința va fi cu caracter închis și vor avea dreptul (nota red. să participe) doar cei care au acces la secretul de stat. Așa că, marți, la ora 10, o să vă așteptăm în sala Europei”, a menționat el.
Ulterior, supusă votului, inițiativa „Partidul Nostru” nu a întrunit numărul necesar pentru a fi inclusă pe ordinea de zi. După aceasta, Usatîi a anunțat că partidul său a elaborat un proiect de lege privind anularea serviciului militar obligatoriu, menționând că este vorba de modificarea Constituției. Astfel, el a spus că va transmite proiectul spre examinare tuturor deputaților. În reacție, liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că fracțiunea sa va „analiza minuțios” proiectul.
***
Amintim că incidentul armat a avut loc pe 10 mai, în jurul orei 13:30, pe teritoriul unei unități militare din municipiul Cahul. Poliția anunța că un militar prin contract, în vârstă de 20 de ani, ar fi manevrat necorespunzător o armă în timp ce se afla împreună cu un minor de 16 ani. Ultimul se afla în vizită la un alt militar în termen. În urma unei împușcături, preliminar accidentale, militarul în termen, în vârstă de 18 ani, a fost rănit și transportat la spital. Inițial, poliția a declarat că minorul a intrat în stare de șoc și și-a pierdut cunoștința, iar la scurt timp după internare a decedat.
Pe 11 mai, poliția a precizat că, cu referire la date preliminare, că minorul a fost pătruns de glonțul care l-a rănit pe militarul în termen. Totodată, s-a anunțat că militarul care a efectuat împușcătura a fost reținut.
Tot pe 11 mai, Procuratura Generală a anunțat pornirea unei cauze penale pentru încălcarea regulilor de utilizare a armei, fapt care a dus, din imprudență, la decesul unei persoane. Conform procurorilor, militarul care a efectuat împușcătura riscă până la 7 ani de închisoare. Între timp, militarul a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile.
În context, opoziția parlamentară a cerut demisia imediată a ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi. Pe 13 mai, Anatolie Nosatîi a declarat că nu va demisiona din funcție până la finalizarea anchetei și elucidarea tuturor circumstanțelor. Totodată, a făcut apel către societate „să nu speculeze” pe marginea cazului. Subiectul a fost abordat și de premierul Alexandru Munteanu, care a spus că „este important să fie clarificate toate circumstanțele”. De asemenea, el a menționat că a vorbit cu Nosatîi și cu ministrul Sănătății, Emil Ceban, pentru a analiza „unde s-au comis greșeli și cine poartă responsabilitate pentru această tragedie”.
Vinul Moldovei deschide sezonul aniversărilor din acest an cu una dintre cele mai așteptate ediții ale Vernisajului Vinului. La mijlocul lunii mai, evenimentul-emblemă pentru piața locală, dedicat vinurilor de calitate ajunge la cea de-a XXV-a ediție și se va desfășura sub sloganul „Vernisajul Vinului. Mândria Noastră”. Într-un format mai amplu, evenimentul va reuni 65 de vinării și peste 500 de vinuri oferite publicului pentru prezentare și degustare.
Tradițional, ediția de primăvară aduce în prim-plan vinurile care dau tonul sezonului primăvară-vară: vinuri albe, spumante și rosé, apreciate pentru prospețime, eleganță și expresivitate. Un accent special va fi pus pe soiurile indigene, precum Feteasca Albă, Feteasca Regală și Feteasca Neagră rosé, care reflectă „terroir”-ul și diversitatea Vinului Moldovei.
Ajuns la ediția a XXV-a, Vernisajul Vinului marchează evoluția unui eveniment care a crescut odată cu sectorul vitivinicol și cu publicul său. De la o platformă de prezentare și degustare, evenimentul a devenit un spațiu de întâlnire și interacțiune între vinificatori și consumatori, unde sunt lansate vinuri noi, sunt prezentate tendințele sezonului și sunt cunoscute poveștile oamenilor care construiesc reputația Vinului Moldovei.
Vernisajul Vinului este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), instituție care are mandatul de a promova imaginea produselor vitivinicole, reunite sub umbrela brandului de țară „Vinul Moldovei. Uimitor de bun” și a culturii vinului pe piața internă. Evenimentul se desfășoară cu suportul partenerului instituțional – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).
Ștefan Iamandi, Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Ediția a XXV-a a Vernisajului Vinului este un moment de recunoștință și mândrie pentru întreaga industrie vitivinicolă. În 25 de ediții, acest eveniment a adus vinăriile mai aproape de consumatori, a creat un spațiu de dialog între producători și public și a contribuit la formarea unei culturi a vinului de calitate, savurat responsabil. În această ediție de primăvară, celebrăm vinurile albe, spumante și rosé, dar și oamenii care stau în spatele fiecărei sticle: vinificatori, viticultori, profesioniști ai domeniului și consumatori care cred în Vinul Moldovei. Vernisajul Vinului. Mândria Noastră este o invitație de a descoperi, de a aprecia și de a susține Vinul Moldovei.”
Dress code inspirat de vinurile ediției: culori pastelate și imprimeuri florale
Ediția de primăvară a Vernisajului Vinului aduce în prim-plan vinuri albe, spumante și rosé, cunoscute pentru notele expresive și florale, pentru prospețimea vibrantă și eleganță. În același spirit, participanții și amicii Vinului Moldovei sunt invitați să se asocieze cu vinurile prezentate și să respecte dress code-ul ediției: culori pastelate și imprimeuri florale. Așa cum un vin bun își dezvăluie aromele prin echilibru, finețe și personalitate, atmosfera serii va fi completată de ținute care vorbesc despre primăvară, lumină și rafinament.
O experiență mai aproape de public
Pentru prima dată, Vernisajul Vinului va include o zonă de self-serve pentru degustare, gândită pentru vizitatorii care vor să exploreze Vinul Moldovei în ritmul propriu și să-și construiască o experiență personalizată de degustare. La fel, în cadrul evenimentului va fi amenajată și o zonă de wine-shop, unde publicul va putea cumpăra vinurile preferate direct de la eveniment, susținând astfel producătorii locali.
Prin ediția aniversară, Vernisajul Vinului deschide seria momentelor importante dedicate Vinului Moldovei, pentru anul 2026 și creează o legătură firească spre Ziua Națională a Vinului, care va ajunge, de asemenea, la ediția cu numărul 25. Cele două evenimente marchează împreună maturizarea unei industrii și apropierea tot mai mare dintre producători și public, transformând Vinul Moldovei într-un simbol al „terroir”-ului local și într-un motiv autentic de mândrie națională.
Biletele pentru Vernisajul Vinului. Mândria Noastră sunt disponibile online pe platformele iTicket și unde.io dar si pe site-ul https://vernisajulvinului.md/
Despre Vernisajul Vinului
Vernisajul Vinului este un eveniment select, dedicat promovării culturii vinului și a consumului vinului de calitate în Republica Moldova, sub egida brandului de țară „Vinul Moldovei. Uimitor de bun”. Evenimentul a fost organizat pentru prima dată în 2011 și are loc în mod tradițional de 2 ori pe an, în ediții de primăvară și de iarnă. Vernisajul Vinului își propune următoarele obiective: stimularea pieței interne a vinurilor de calitate produse în Moldova, creșterea culturii de consum a vinului de calitate, precum și oferirea unei platforme de comunicare între vinificatori și consumatori, unde se lansează noi produse și trenduri de consum.
Fostul viceprimar al Chișinăului, Irina Gutnic, califică drept „un fals” afirmațiile primarului capitalei, Ion Ceban, potrivit cărora aceasta ar avea o relație de prietenie cu Andrei Spînu, ex-ministru al Infrastructurii și fost vicepreședinte al formațiunii de guvernământ PAS. În cadrul ediției din 13 mai a emisiunii „Secretele puterii”, aceasta a spus că a interacționat cu Spînu doar în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024 și a menționat că atât Ceban, cât și președinta Maia Sandu știu despre ce a fost vorba. Contactată de NM, Președinția a refuzat să comenteze declarațiile Irinei Gutnic.
Irina Gutnic a respins afirmațiile primarului capitalei care sugerează că aceasta ar avea o relație de prietenie cu Andrei Spînu și le-a calificat drept „un fals”. „Este o fumigenă pe care încearcă să o arunce în spațiul public Ion Ceban pentru a mă denigra”, a spus ea.
Aceasta a precizat că a interacționat cu fostul ministru al Infrastructurii doar cu o ocazie.
„Afirm cu toată responsabilitatea că nu sunt proiectul nimănui și nu sunt instrumentul nimănui. Nici al PAS-ului, nici al instituțiilor media, cu atât mai mult al lui Andrei Spînu. Cu Andrei Spînu am avut o singură tangență, și domnul Ceban cunoaște care este tangența cu Andrei Spînu. Și doamna președintă cunoaște care este implicarea mea în campania prezidențială, împreună cu Andrei Spînu”, a declarat Irina Gutnic.
Întrebată dacă este vorba despre coordonarea întâlnirii dintre Maia Sandu și Ion Ceban din campania electorală pentru turul II al scrutinului prezidențial, aceasta a spus: „Am coordonat împreună cu domnul Spînu ca Republica Moldova să ia un curs corect de dezvoltare”.
NewsMaker a solicitat o reacție privind afirmațiile Irinei Gutnic de la Președinție, însă instituția a refuzat să comenteze.
Irina Gutnic a negat, de asemenea, că ar executa indicații „din extern”, după cum a spus edilul Chișinăului.
„Asta îl reprezintă. Atunci când încerci că vorbești constructiv sau încerci să-i arăți un adevăr, dumnealui pur și simplu începe să te atace. Asta este stilistica lui. Este un fals și acest lucru”, a spus ea.
Menționăm că am cerut o reacție cu privire la declarațiile primarului capitalei din partea lui Andrei Spînu, dar acesta a declarat că nu va comenta „prostiile” lui Ceban.
Amintim că Ion Ceban a lansat acuzațiile după izbucnirea scandalului legat de decizia sa de a o revoca pe Irina Gutnic din funcția de viceprimar al municipiului Chișinău.
Pe 13 mai, Irina Gutnic a ținut o conferință de presă în care a calificat actul de revocare semnat de Ceban drept ilegal, a anunțat că îl va contesta în instanță și că va depune un denunț pentru abuz de putere. Ea a declarat că Primăria Chișinău a fost transformată într-un „mecanism de PR politic”, că angajații sunt supuși unei „terori administrative” și că va prezenta în curând documente despre nereguli grave privind finanțarea partidului, achiziții și utilizarea resursei administrative. Gutnic a mai anunțat că părăsește Mișcarea Alternativă Națională – formațiune politică fondată și condusă de Ceban.
Ulterior, Ceban a respins acuzațiile, calificând ieșirea publică a lui Gutnic drept actul „unei doamne supărate că nu mai are funcție”. „Doamna a executat și continuă să execute rolul și funcția, pe anumite indicații care îi parvin din extern, așa cum a făcut-o și prietenul ei bun de foarte mult timp, Andrei Spînu, în Partidul PAS și în actul de guvernare”, a adăugat el.
Duminică, pe 17 mai, în Taraclia și Orhei vor avea loc alegeri locale noi pentru funcția de primar. Scrutinul a fost organizat după ce fugarul Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din Moldova, iar primarii celor două orașe, aleși cu susținerea sa, și-au depus demisia. Noii edili vor avea mandate de doar un an, întrucât în 2027 sunt programate alegerile locale generale. NewsMaker explică cine candidează la Orhei și Taraclia, cine are șanse reale de victorie, ce scandaluri au marcat deja campania electorală și ce semnificație au aceste alegeri pentru întreaga țară.
Orhei: campanie scandaloasă
Orhei a devenit primul oraș în care Ilan Șor a câștigat alegerile pentru funcția de primar. În 2015, acesta a candidat din partea partidului „Ravnopravie” și a obținut sprijinul a peste 60% dintre alegători. De atunci, orașul a fost condus fie de Șor, fie de persoane promovate de acesta. Ulterior, partidul „Ravnopravie” s-a transformat în partidul „Șor”, formațiune acuzată mai târziu de subminarea securității statului și declarată neconstituțională.
La alegerile din 2023, la Orhei a câștigat Tatiana Cociu. Ea a candidat din partea partidului „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” (FASM), una dintre formațiunile asociate lui Ilan Șor, care ulterior s-au unit în blocul „Victorie”. În 2025, instanța a limitat activitatea FASM, iar în decembrie același an Cociu și-a anunțat demisia.
La actualele alegeri pentru funcția de primar al Orheiului candidează nouă persoane, iar campania electorală s-a transformat rapid într-una scandaloasă – din nou, pe fundalul legăturilor cu Șor. Din partea PAS candidează directorul Chișinău Arena, Sergiu Stanciu, care a depus o plângere la organele electorale împotriva candidatului Partidului „Democrația Acasă”, Victor Perțu, pe care îl acuză de legături cu Ilan Șor. Comisia Electorală Centrală (CEC) a admis plângerea și l-a exclus pe Perțu din cursa electorală.
Victor Perțu este fost consilier raional în Orhei, fost vicepreședinte al raionului, iar în prezent conduce întreprinderea Apă-Canal Orhei. CEC și-a motivat decizia prin faptul că Perțu ar fi participat la protestele organizate de Ilan Șor în 2022, prezentând în acest sens și un material video. Liderul partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a calificat hotărârea CEC drept una motivată politic. Judecătoria Orhei a anulat inițial decizia, însă ulterior Curtea de Apel a declarat-o legală.
ZdG
La rândul său, și Sergiu Stanciu a ajuns în centrul unui scandal. Sloganul campaniei sale – „Orhei pentru orheieni” – a fost criticat de unii observatori, care au văzut în el accente șoviniste și l-au comparat cu formule precum „Moscova pentru moscoviți” sau „Germania pentru germani”. „Sloganul este foarte nereușit. Tehnologii nu au analizat consecințele”, a declarat fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure.
Facebook PAS
Totuși, după cum s-a dovedit, presupuse legături cu Ilan Șor pot fi găsite și în cazul altor candidați la funcția de primar al Orheiului. După excluderea lui Victor Perțu din cursă, Partidul „Democrația Acasă” a depus o plângere împotriva candidatei independente Diana Memeț, care a fost adjuncta lui Șor pe vremea când acesta conducea Primăria Orhei. Tot Șor a numit-o primar interimar în 2019, după ce a candidat la funcția de deputat.
Un alt candidat independent, Vasile Adașan, a condus anterior raionul Orhei și a fost șef al poliției din Orhei în perioada în care influența lui Ilan Șor domina administrația locală. La alegerile din 2023, acesta a candidat din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), formațiune condusă de fostul premier Ion Chicu.
Candidatul independent Ramiz Ansarov, vicepreședinte al Congresului Azerilor din Moldova, a candidat în 2025 la funcția de deputat din partea partidului „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. Formațiunea a fost ulterior exclusă din cursa electorală pe fondul suspiciunilor de finanțare ilegală.
În cursa pentru funcția de primar al Orheiului s-au înscris și alți candidați: independenții Sergiua Aga, cunoscut drept preot și filantrop, antreprenorul Andrei Dron, socialistul Stanislav Balan, precum și candidatul Partidului Ecologist, Serghiu Pîslaru.
În schimb, candidatul comuniștilor, Dumitru Melnic, a fost exclus din cursă după ce partidul și-a retras sprijinul politic pentru acesta. De asemenea, a fost exclus și candidatul independent Adrian Dulgher, întrucât este membru al partidului CUB, iar legislația nu permite membrilor de partid să candideze în calitate de independenți.
Taraclia: aceiași candidați
La Taraclia, candidații susținuți de Ilan Șor au câștigat încă din 2019. Atunci, la alegerile locale, victoria i-a revenit lui Veaceslav Lupov, candidatul partidului „Șor”, care a obținut peste 70% din voturi. În 2023, formațiunea fusese deja declarată neconstituțională, iar Lupov – care până atunci participase activ la viața partidului – a candidat în calitate de independent. Chiar și așa, el a obținut aproximativ 90% din sufragii.
La alegerile pentru consiliul orășenesc și raional din 2023, cele mai multe voturi le-a obținut partidul „Renaștere”, asociat cu Șor. Candidatul „Renașterii”, Garanovschi Nicolai, a ocupat atunci locul al doilea, acumulând puțin peste 3%. Garanovschi candidează și acum, doar că deja în calitate de candidat independent.
TaracliaNTS
Candidatul care a ocupat în 2023 locul al treilea se află și în actuala campanie în cursă. Este vorba despre Alexandr Borimecicov, care acum candidează în calitate de candidat independent.
Încă doi candidați din trecut – Oleg Cosîh și Vasile Gaidarji. Cosîh este candidatul partidului PDCM al lui Chicu. Gaidarji a fost primar până în 2011. El a candidat din partea partidului „Ravnopravie”, care ulterior a devenit partidul „Șor”. Gaidarji a condus una dintre filialele acestuia deja după ce și-a pierdut funcția de primar. Apoi, Gaidarji a participat activ la viața partidului „Viitorul Moldovei” al fostului premier al Moldovei, Vasile Tarlev. În 2023, el a candidat deja în calitate de candidat independent. În același statut candidează și acum.
„Fața nouă” a actualei campanii electorale este candidata independentă Natalia Vasilevscaia. Anterior, aceasta a candidat la funcția de deputat din partea partidului „Inima Moldovei”. Un alt „nou-venit” în cursă este candidata socialiștilor, Ecaterina Iacobceac, primara satului Novosiolovca. Campania acesteia este susținută activ de liderii Partidului Socialiștilor, inclusiv deputații Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco.
Partidul de guvernare PAS l-a desemnat drept candidat la Taraclia pe Andrei Lambru, susținut în campanie de deputați și miniștri ai formațiunii.
De ce Taraclia și Orheiul votează diferit
Deși atât Orheiul, cât și Taraclia au fost conduse de forțe apropiate lui Ilan Șor, iar ambele localități au servit drept un fel de „vitrină” pentru proiectele sale politice, din punct de vedere electoral acestea sunt profund diferite. Taraclia a fost dintotdeauna un oraș și un raion cu orientare pro-rusă. Până în 2011, localitatea a fost condusă de un primar din partea partidului „Ravnopravie”, considerat o formațiune pro-rusă, după care alegerile au fost câștigate de comunistul Serghei Filipov, care a rămas la conducere timp de două mandate consecutive. La ultimele scrutine naționale, alegătorii din Taraclia au susținut în mare parte socialiștii. La alegerile prezidențiale din 2024, în raion a câștigat candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, iar la parlamentarele din 2025 victoria a revenit Blocului Patriotic, din care făceau parte și socialiștii. Formațiunea a obținut în raionul Taraclia 79,5% din voturile alegătorilor, în timp ce PAS s-a clasat abia pe locul al treilea, cu puțin peste 6% din sufragii.
Orheiul, în schimb, este considerat un oraș și un raion cu orientare pro-europeană. Până la apariția lui Ilan Șor pe scena politică locală, orașul a fost condus de Vitalie Colun, primar din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), formațiune pro-europeană. La alegerile prezidențiale din 2024, Maia Sandu a obținut victoria în Orhei, iar la parlamentarele din 2025 partidul PAS a acumulat în raion 47,43% din voturi. Prin comparație, Blocul Patriotic, cu orientare pro-rusă, a obținut puțin peste 20%.
Merită menționat că, la aceste alegeri prezidențiale și parlamentare, forțele asociate lui Șor nu au mai participat. Totuși, chiar și în perioada în care acestea erau prezente în campaniile electorale, în 2021, la Taraclia a câștigat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar la Orhei – PAS. Acest lucru explică și implicarea activă a acestor partide în raioanele considerate „ale lor”: la Orhei, PAS încearcă să lupte în continuare „umbra lui Șor”, iar la Taraclia socialiștii desfășoară o campanie intensă, cu implicarea directă a deputaților formațiunii.
Doctorul în științe politice Anjela Colațchi consideră că, în general, nu trebuie pus semnul egal între alegerile locale și cele naționale din cauza specificului diferit. Succesul la alegerile naționale nu garantează succes la nivel local și invers.
Alexei Tulbure consideră că succesul lui Șor în raioane orientate politic diferit demonstrează că schema sa (coruperea alegătorilor, finanțarea ilegală) funcționează în orice raion, indiferent de preferințele alegătorilor.
O lecție pentru toată țara
Alegerile din Orhei și Taraclia nu vor fi doar un simplu scrutin local, ci și un test al influenței pe care Ilan Șor o mai are în politica moldovenească. Angela Colațchi consideră că actuala campanie reprezintă un „test” și, totodată, un indicator al cât de departe s-au extins „tentaculele caracatiței numite Șor”. „În plus, acesta va deveni un test pentru partidul de guvernare și alte partide europene. Cât de bine au însușit lecțiile campaniilor trecute? Au devenit ele mai apropiate de oameni?”, a adăugat experta.
Politologul Ion Tăbârță a remarcat, de asemenea, importanța acestei campanii pentru PAS. Și a amintit cum alegătorii lui Șor își explicau susținerea pentru politicianul fugar după recunoașterea lui vinovat în furtul miliardului: „Poate că fură, dar împarte și cu noi”. „Șor, în esență, nu a făcut nimic deosebit nici la Taraclia, nici la Orhei. El pur și simplu făcea ceea ce înaintea lui nu făcea nimeni deloc. Și lansa proiecte vizibile: parcuri, trotuare, atracții. Aproximativ același lucru îl face și primarul Ion Ceban. De aceea, în mințile locuitorilor acestor orașe, oamenii lui pot rămâne în memorie drept buni administratori. Dar, în realitate, aceasta este o perdea de fum. Dezvoltare economică nu există. Și aici mingea este și pe terenul autorităților centrale: vor reuși ele să schimbe situația”, a remarcat Tăbârță.
Între timp, Alexei Tulbure consideră că alegerile din Orhei deja au fost compromise. Motivul – excluderea din cursă a candidatului partidului „Democrația Acasă”: „Dacă el este legat de Șor, atunci de ce a fost înregistrat în general? Acesta este tot un indicator al activității instituțiilor statului. Iar dacă deja a fost înregistrat, atunci trebuie să participe în cursă. Nu poți ține candidatul într-o stare de incertitudine”.
În opinia expertului, actuala campanie electorală nu scoate în evidență candidați puternici și nici schimbări majore. Potrivit lui, adevărata epocă „post-Șor” va începe abia atunci când coruperea alegătorilor va deveni un tabu incontestabil – lucru care, deocamdată, nu s-a întâmplat. „În plus, la nivel local trebuie să vină la putere candidați care vor putea implementa proiecte europene și să schimbe cu adevărat orașele. În caz contrar, despre epoca lui Șor oamenii vor crea legende”, a concluzionat expertul.
