Alianța „MOLDOVENII” — un partid nou venit în politică, capabil să schimbe Moldova

Acest partid a devenit cunoscut la sfîrșitul lunii iulie, iar în august a apărut deja în fluxurile de știri. În septembrie, mass-media online, care au realizat sondaje în rîndul cititorilor, au fost nevoite să înregistreze ratingurile de susținere a noii formațiuni politice pro-moldovenești. 

Se pare că Alianța „MOLDOVENII” era așteptată. Ea distruge fără milă canoanele politice obișnuite în Moldova: ea nu are sloganuri răsunătoare și atrăgătoare, protectori externi în spate și maeștri în arta oratorică în prim-plan. Dar atrage cetățenii Moldovei cu ceea ce nu au alte partide, nici măcar cele mai experimentate și mai vechi: lucruri concrete: o strategie clară, un program și legi care vor pune în aplicare acest program.  

Locuitorii Moldovei au început, în sfîrșit, să primească răspunsuri la întrebările pe care și le puneau de zeci de ani. În loc să discute despre unde să căutăm sprijin, noul partid pro-moldovenesc spune ce trebuie să facem pentru ca Moldova să poată să-și rezolve singură problemele. De aici a apărut interesul pentru această nouă forță politică și popularitatea sa în creștere rapidă în rîndul moldovenilor obișnuiți. 

Soluții în loc de slogane

Principala diferență a Alianței „MOLDOVENII” este accentul pus pe soluții practice, care vor duce la o creștere economică rapidă a țării și la bunăstarea cetățenilor. În timp ce „vechile” partide repetă de ani de zile mantrele despre ajutorul extern și integrare, nou partid propune mecanisme detaliate:

•  26 proiecte de lege, deja pregătite pentru a fi prezentate în parlament, inclusiv privind liberalizarea accesului la finanțare, reducerea ratelor dobînzilor, dereglementarea economiei, combaterea abuzurilor din partea organelor de stat, simplificarea sistemului fiscal și stimulente pentru dezvoltarea regiunilor;

•  planuri concrete de investiții pentru fiecare regiune a țării (acestea pot fi consultate, de altfel, pe site-ul aliantamoldovenii.md);

•  surse clare de finanțare — emisiunea de lei moldovenești cu atingerea rapidă a indicatorilor medii mondiali ai coeficientului de monetizare a economiei și măsuri complexe de combatere a inflației, reducerea numărului de impozite, atragerea de capital privat, optimizarea cheltuielilor de stat, în loc de noi credite din partea FMI.

 Iată doar un exemplu concret. Moldova importă mărfuri în valoare de 9 miliarde de euro, dar două treimi din aceste mărfuri ar putea fi produse în țară. În țară există 33 de categorii de materii prime care nu sînt utilizate, spații de producție nefolosite și antreprenori care doresc să cîștige bani prin munca și inteligența lor. 

„Vom transforma fiecare regiune într-un cluster industrial, vom credita afacerile la o dobîndă de 3-4% anual, vom elimina 70% din documentele permisive”, – enumeră inițiativele sale echipa noului partid în rapidă creștere, iar fiecare cuvînt coincide perfect cu așteptările locuitorilor țării, obosiți de dominația birocrației, corupției, controalelor fiscale obsesive și devastatoare.

 În timp ce alte partide se limitează la promisiuni de „relansare a economiei”, Alianța „Moldovenii” prezintă cifre concrete: de unde vor veni banii, în ce sectoare vor fi investiți și cîte locuri de muncă vor fi create. Transformarea Băncii Naționale într-o instituție reală de finanțare a economiei și a familiilor, crearea de instituții financiare de stat capabile să finanțeze dezvoltarea afacerilor și a familiilor la o rată scăzută a dobînzii, punerea în funcțiune a activelor fostelor sovhozuri și colhozuri, reducerea aparatului administrativ și redistribuirea acestuia către alte sectoare –  sînt doar cîteva surse de mijloace financiare care vor permite ieșirea din cercul vicios al creditelor externe pentru consumul zilnic și risipă.

„Moldova se poate hrăni singură, trebuie doar să facem ordine și să oferim oamenilor posibilitatea de a munci”, insistă președintele partidului, economistul Denis Roșca, un om de știință devotat în totalitate țării sale, care studiază practicile mondiale de creștere economică și adună biografiile persoanelor remarcabile originare din Moldova. Veți fi surprinși, dar ele sînt sute.

Acțiuni în loc de cuvinte

Partidul își construiește programul pe ideea unei creșteri economice rapide, bazată pe dezvoltarea substituirii importurilor, a exporturilor și a regiunilor țării. Acest lucru presupune:

•  industrializarea regiunilor – pentru fiecare raion și municipiu este pregătit un plan propriu de investiții;

•  dezvoltarea agriculturii, prin modernizarea infrastructurii de irigare și transferul acesteia către agricultori, crearea unui sistem echitabil de consolidare a terenurilor, dezvoltarea ramurii de creștere a animalelor, aviculturii și industriei de prelucrare, precum și deschiderea accesului la activele sovhozurilor și colhozurilor abandonate;

•  Crearea unei infrastructuri de dezvoltare a exporturilor;

•  Revizuirea condițiilor tehnice pentru producerea produselor alimentare, cu scopul de a exclude rapid de pe piața internă produsele alimentare care conțin aditivi chimici artificiali, deșeuri din prelucrarea cărnii, proteine din insecte și viermi, precum și ambalaje neecologice;

•  organizarea pentru antreprenori și cetățeni a accesului la credite cu dobîndă de 2-3% în lei pe o perioadă de zeci de ani;

•  reducerea numărului de ministere, stimularea inițiativei private, eliminarea birocrației și garantarea dreptului la proprietate privată; 

•  preluarea controlului asupra activelor strategice naționale — restituirea portului Giurgiulești, reformarea căilor ferate și crearea unei companii aeriene naționale;

•  salt tehnologic prin intermediul IT și digitalizarea administrației publice;

•   Implementarea unui set de alte măsuri descrise în Strategia de dezvoltare, publicată pe site-ul aliantamoldovenii.md.

 Efectul, potrivit calculelor autorilor, ar putea fi resimțit deja în cîțiva ani: sute de mii de noi locuri de muncă, creșterea competitivității și reducerea dependenței de creditorii externi. „Moldova trebuie să devină o fabrică care comercializează cu toată lumea și atrage parteneri de pretutindeni”, explică Denis Roșca singura cale posibilă către stabilizarea și dezvoltarea țării. 

Partidul subliniază: statul trebuie să ajute acolo unde este cu adevărat nevoie, dar să nu promită ceea ce nu poate îndeplini. De aceea, în programul Alianței „Moldovenii” este pus accentul pe sprijinul direct acordat familiilor cu copii, pe o remunerare decentă pentru muncă depusă de vîrstnici, pe stimulente pentru repatrierea cetățenilor și pe crearea condițiilor pentru o concurență comercială loială, și nu pe controlul manual prin intermediul funcționarilor publici.

Patriotism în locul înstrăinării

Partidul se declară pro-moldovenesc. Aceasta înseamnă că direcția de orientare nu este nici spre Est, nici spre Vest, ci spre apărarea intereselor propriului stat. „Principalele forțe politice și-au stabilit drept priorități orientarea Republicii Moldova spre interesele altor state și „cerșirea” internațională. Unii „lucrează” cu Estul, alții – cu Vestul. Rezultatul unei astfel de politici este degradarea economiei, sărăcia și emigrația. A venit timpul ca moldovenii să ia situația în propriile mîini și să aducă la putere pe cei care vor schimba radical situația”, îndeamnă alegătorii Alianța „Moldovenii”. 

Retorica noului partid este plină de patriotism, dar nu de un patriotism agresiv, ci de unul care redă încrederea în sine și în posibilitățile țării – este vorba despre restabilirea valorilor, respectul de sine, de propria cultură și tradiții, consolidarea propriei suveranități și independenței față de alte țări.

Moldova nu este un apendice al cuiva, nu este o fiică vitregă, nu este un ”failed state”, ci o țară cu multiple oportunități și un potențial enorm. Calea Moldovei spre viitor trece prin industrializare și redarea moldovenilor a dreptului de a decide – este ceea ce propune în proiectele sale concrete Alianța „MOLDOVENII”.

În politica Moldovei rar apare ceva nou, care să nu pară o copie a ceva vechi. Alianța „MOLDOVENII” face parte din această categorie. Partidul abia își începe drumul, dar se deosebește deja de concurenți prin amploarea gîndirii și prin lucruri concrete. 

Avantajul noii forțe politice constă în faptul că are o viziune asupra viitorului, care poate fi cuantificată în cifre și planuri de acțiuni detaliate, nu doar în cuvinte. În timp ce „vechii actori politici” sînt acuzați de promisiuni goale, Alianța „MOLDOVENII” umple vidul încrederii. Este, fără îndoială, prima forță politică care a reușit să explice de unde pot fi obținute fonduri necesare pentru prosperarea Republicii Moldova.

Publicitate electorală. Comandat de Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII”. Difuzat și achitat din fondul electoral conform contractului nr.10/2025 din 09 Septembrie 2025 . Difuzor – NEWSMAKER SRL, IDNO 1014600022332.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

De luni, elevii din Republica Moldova revin la ore. Când va fi următoarea vacanță?

De mâine, 3 noiembrie, elevii din Republica Moldova revin la ore, după o vacanță de șapte zile. Următoarea vacanță va fi cea de iarnă, care va începe pe 25 decembrie.

În perioada 27 octombrie–2 noiembrie, elevii din toate instituțiile de învățământ general din întreaga țară se află în vacanța de toamnă, care se încheie astăzi.

Următoarea vacanță va fi cea intersemestrială de iarnă, programată între 25 decembrie 2025 și 8 ianuarie 2026 și care va coincide cu sărbătorile de iarnă. După vacanța de iarnă va avea loc cea de primăvară, între 5 și 8 martie 2026. Tot în primăvară, elevii vor avea vacanța de Paști, între 11 și 20 aprilie 2026.

Andrei Mardari / NewsMaker

Temperaturi mai scăzute și ploi în centrul țării: cum va fi vremea săptămâna viitoare

Săptămâna viitoare, în Republica Moldova, maximele vor ajunge până la +20°C la sud. De marți, temperaturile vor scădea, cu maxime de până la +10°C la nord, +13°C în centru și +15°C la sud. Pentru ziua de marți sunt prognozate ploi slabe în centru.

Luni, în nordul țării, se vor înregistra temperaturi maxime de până la +15°C și minime de +5°C. De marți până duminică, ziua se vor înregistra maxime de până la +10°C, iar noaptea minime între +2°C și +7°C, cu +7°C doar marți. Spre comparație, azi, maximele au fost de +15°C, iar minimele vor fi de +2°C. Pentru marți, miercuri și joi se prevede cer noros.

Luni, în centrul țării, se vor înregistra maxime de până la +18°C și minime de +8°C. De marți până duminică, ziua vor fi maxime de până la +13°C, iar noaptea minime între +5°C și +10°C, cu +10°C doar marți. Spre comparație, azi, maximele au fost de +18°C, iar minimele vor fi de +5°C. Pentru ziua de marți sunt prognozate ploi slabe. Iar pentru zilele de miercuri și joi – cer noros.

În sudul țării, luni, temperaturile maxime vor ajunge până la +20°C, iar cele minime până la +10°C. De marți până duminică, ziua vor fi maxime de până la +15°C, iar noaptea minimele vor fi între +7°C și +12°C, +12°C se va înregistra doar marți. Spre comparație, azi, maximele au fost de +20°C, iar minimele vor fi de +7°C. Pentru marți, miercuri și joi se prevede cer noros.

Federaţia de Haltere din Moldova

Bronz pentru Moldova: halterofila Adriana Conac, pe podium la Campionatul European din Albania FOTO

Adriana Conac, halterofilă din Republica Moldova, a obținut medalia de bronz la proba de smuls la Campionatul European Under 20, anunță Comitetul Național Olimpic și Sportiv.

Campionatul se desfășoară în Albania.

Adriana Conac a concurat la categoria 69 kg. Potrivit Federației de Haltere din Moldova, sportiva a ridicat 92 kg în proba de smuls, clasându-se pe locul 3, iar în proba de aruncat a ridicat 109 kg, ocupând locul 10. Cu un total de 201 kg, Adriana Conac a obținut locul 7 în clasamentul general al categoriei.

olympic.md
Federaţia de Haltere din Moldova
Facebook/Alexandru Munteanu

De la AI la piețe exclusiv pentru fermieri. Noii miniștri și-au anunțat prioritățile după preluarea mandatului (VIDEO)

Inteligența artificială (AI), programul Satul European 3, servicii publice pentru cetățenii din regiunea transnistreană la fel ca pentru cei din dreapta Nistrului, piețe dedicate exclusiv producătorilor agricoli, un sistem fiscal simplu, angajarea în câmpul muncii cu accent pe femei, precum și implementarea unor proiecte sociale menite să sporească atractivitatea serviciului militar sunt domeniile și prioritățile enunțate de noii miniștri după preluarea mandatului. NewsMaker a adunat promisiunile membrilor Guvernului Munteanu.

Eugen Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat că „prioritățile ministerului reies din scopul principal – integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”.

„Acest efect de cascadă se va regăsi în competitivitate, se va regăsi în inteligența artificială, în creșterea economică per general, prin susținerea întreprinderilor din Republica Moldova, nu numai pentru creșterea locală, dar și penetrarea noilor lanțuri valorice pe extern, în special în Uniunea Europeană, dar și creșterea exporturilor. Inteligența artificială este un alt domeniu în care trebuie să lucrăm cu sârguință, pentru că vedem dezvoltarea acestor pârghii noi afectează nu numai sectorul privat, dar și sectorul public, noi – cei din Guvern”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Și Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, și-a prezentat prioritățile pentru noul mandat.

„În ultimele nouă luni în 2025, la Ministerul Infrastructurii s-au inițiat mai multe proiecte. (…) Vorbim despre „Europa este aproape”, construcția drumurilor în localitățile din Republica Moldova. 220 de contracte sunt în lucru, alte aproximativ 400 așteaptă să fie semnate și se începe în anii 2026 și 2027 implementarea acestor construcții de drumuri. După care, în „Satul European 2” avem procesul de implementare 2025-2026 și în 2026 vom lucra împreună cu primarii, împreună cu toată societatea și comunitățile noastre rurale și urbane, la elaborarea programului pentru „Satul European 3″”, a comunicat Bolea.

Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, a declarat că unica prioritate ce ține de integrarea europeană a Republicii Moldova pentru următorii 4 ani este pregătirea țării pentru aderare la Uniunea Europeană.

„Ce înseamnă a pregăti țara? În primul și în primul rând, trebuie să lucrăm intens la transpunerea legislației europene în legislația națională. În al doilea rând, trebuie să lucrăm la implementarea acelor noi măsuri care se vor regăsi în legislația noastră națională. Și nu în ultimul rând, urmează să pregătim funcționari publici la nivel european, care să poată să aibă grijă de aceleași dosare, ca și oricare stat membru al Uniunii Europene”, a declarat Cristina Gherasimov.

Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe, a menționat că „în următorii patru ani politica externă a Republicii Moldova va continua să-și consolideze parteneriatele sale bilaterale și multilaterale în promovarea interesului național al Republicii Moldova”.

„În primul rând vom continua să consolidăm baza juridică bilaterală, prin acorduri în interesul agenților economici și cetățenilor Republicii Moldova, atât cei de acasă, cât și cei din diasporă. Vom munci pentru a apropia Republica Moldova de marea familie europeană”, a spus Popșoi.

Valeriu Chiveri, viceprim-ministru pentru Reintegrare, a vorbit despre necesitatea de a oferi locuitorilor regiunii transnistrene aceleași servicii publice ca pentru cetățenii din dreapta Nistrului.

„Dacă vorbim de priorități, aș puncta câteva din acestea: reintegrarea graduală în spațiile juridic, economic, financiar, vamal, de sănătate, educațional, informațional ale R. Moldova. În al doilea rând, în regiunea transnistreană locuiesc cetățenii noștri. Este nevoie de a oferi servicii publice pentru ei la fel ca pentru cetățenii din dreapta Nistrului. Aș vrea să vorbesc și despre rolul Uniunii Europene. R. Moldova trece printr-un amplu proces de reforme și ajustare la standardele europene. Este important ca întreagă țară, inclusiv regiunea transnistreană, să se conecteze la acest spațiu de pace și prosperitate. Nu mai puțin important este că Uniunea Europeană ar putea avea un rol important, dacă nu crucial, în crearea unei misiuni civile internaționale, care ar urma să ia locul actualului format de pacificare”, a spus viceprim-ministrul pentru Reintegrare.

Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, a spus că instituția sa trebuie să acționeze „ferm asupra supraaglomerării școlilor din capitală”, dar și asupra incluziunii elevilor cu dizabilități severe. „Vom aborda deschis problema plăților informale, calitatea manualelor școlare, modalitatea desfășurării examenului de absolvire a gimnaziilor și a examenelor de calificare în colegii și școli profesionale. (…) Până la finalul acestui an îmi propun să aduc în dezbatere publică fiecare dintre aceste subiecte”, a adăugat el.

În următorii patru ani, Perciun își propune ca șapte din zece absolvenți de liceu să-și continue studiile în universitățile din Republica Moldova, ca salariul mediu din educație și cercetare să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, dar și ca rata de promovare la examenele de clasa a IX-a să fie de minimum 80%, la toate disciplinele și în toate raioanele.

Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, a vorbit despre trei priorități ale sale ca ministru.

„Unu – va fi accesul la apă și reziliența climatică. Cu siguranță continuam să modernizăm și să extindem sistemele centralizate de irigare la scară mare și la scară mică. Vom crea un sistem mai sigur pentru gestionarea riscurilor, pentru a fi fermierii mai protejați în situațiile de secetă sau alte calamități. Doi – vom opta pentru o agricultură modernă și competitivă. Aici vom investi în continuare în utilaje performante, în tehnologie. (…) Trei – promovarea produsului autohton pe rafturi din țară, cât și piețele externe. Asta ar presupune piețe dedicate producătorilor agricoli exclusiv, pentru a vinde produsul agroalimentar nemijlocit consumatorului final, să poată consuma produsul autentic, și promovarea cât mai activă a produselor moldovenești atât în țară, cât și peste hotare”, a spus ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.

Printre prioritățile ministrei Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, se numără modernizarea instituțiilor din domeniu și digitalizarea serviciilor MAI. Alte priorități sunt: „siguranța cetățenilor și a comunităților, pentru ca fiecare om să se simtă protejat și sprijinit; alinierea legislației la standardele europene și implementarea celor mai bune practici internaționale; crearea unui sistem de afaceri interne transparent, previzibil și de încredere, care să sprijine dezvoltarea comunităților; consolidarea siguranței la nivel local prin prevenție, instruire și cooperare cu autoritățile, ONG-urile și societatea civilă”.

Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor, a spus că și-a propus trei priorități.

„Unu – crearea unui sistem fiscal maximal simplu și prietenos tuturor. Doi – îmbunătățirea managementului investițiilor publice, astfel încât acestea să se întâmple rapid, simplu și cu randament maxim pentru bunăstarea țării. Trei – modernizarea sistemului financiar pentru un acces cât mai bun la finanțe pentru business, dar și oportunități de investiții pentru fiecare cetățean”, a declarat ministrul Finanțelor.

Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, a vorbit despre trei priorități principale ale sale la conducerea instituției.

„În primul rând vom fi în continuare mai aproape de persoanele care au cea mai mare nevoie de noi: persoane cu dizabilități, copii în situații de risc, persoane vulnerabile, vârstnicii, pensionarii, ca să le oferim servicii de calitate și acces la ceea ce au nevoie pentru o viață decentă. În al doilea rând vom continua angajarea în câmpul muncii. În 4 ani ne propunem să ajutăm peste 100 000 de persoane. Focusul aici va fi în special pe femei pentru că ele întâmpină cele mai multe bariere de reintegrare pe piața forței de muncă. În al treilea rând vom continua să ajutăm familiile cu copii, în special cu copii mici, prin extinderea rețelei de creșe până la 5 000 de locuri”, a spus ministra Muncii și Protecției Sociale.

Emil Ceban, ministrul Sănătății, a declarat că și-a propus ca obiective modernizarea sistemului medical, dezvoltarea serviciilor de sănătate și consolidarea parteneriatului cu profesioniștii din domeniu.

Gheorghe Hajder, ministrul Mediului, a spus că va munci „pentru ca Republica Moldova să devină o țară cu mai multe păduri, o țară cu ape curate și unde deșeurile sunt gestionate eficient”.

Cristian Jardan, ministru al Culturii, a vorbit despre trei priorități principale. „Unu – extinderea programului de voucher cultural pentru tinerii de la 16 la 18 ani, dar și pentru persoanele vârstnice. Doi – elaborarea și implementarea strategiei de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova. Trei – finalizarea a cel puțin unuia dintre marile proiecte, vorbesc aici despre reparația sediului Filarmonicii Naționale, a Circului de Stat și a Centrului de Cultură și Artă Contemporană „Universul””, a declarat ministrul Culturii.

Și Dorin Junghietu, ministrul Energiei, a vorbit despre trei dintre prioritățile sale.

„Integrarea completă cu piața energetică europeană, în primul rând prin finalizarea Liniei Vulcănești-Chișinău până la sfârșitul acestui an, demararea construcției proiectului Bălți-Suceava și la fel demararea și dezvoltarea proiectelor Strășeni-Gutinaș și Bălți-Dnestrovsc. A doua prioritate este diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică și cu gaze. (…) Cel de-al treilea obiectiv este dezvoltarea și investiții în capacități noi de generare, fie că ele sunt de energie verde, energie regenerabilă, fie sunt centralele pentru balansare care ne vor permite să stabilizăm sistemul energetic”, a declarat ministrul Energiei.

Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării, a spus că, în mandatul următor, își propune consolidarea capacității de apărare pentru îndeplinirea misiunilor de bază, continuarea procesului de modernizare a Armatei Naționale și implementarea unor proiecte sociale menite să sporească atractivitatea serviciului militar.

Justin Tallis/AFP

Atac cu cuțitul într-un tren care se îndrepta spre Londra: zece persoane rănite

Zece persoane au fost rănite într-un atac cu cuțitul, care a avut loc în seara zilei de 1 noiembrie într-un tren din Marea Britanie. Nouă dintre victime sunt în stare critică, relatează BBC.

Atacul a avut loc într-un tren din comitatul Cambridgeshire, care circula din orașul Doncaster, din nordul Angliei, către gara King’s Cross din Londra.

Poliția a declarat că nouă persoane se află în spital cu răni care le pun viața în pericol. O altă persoană este internată cu răni care nu prezintă risc pentru viață.

În legătură cu incidentul, două persoane au fost arestate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: