Ion Chicu
Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: despre demisia guvernului Chicu, noile acuzații împotriva lui Șor și despre două «mere» pentru NM

Coronavirus: rezumat

1282 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 84 de lucrători medicali, după ce s-au efectuat 3874 de teste. Astfel, numărul total de cazuri de contaminări care s-au confirmat în țara noastră de la începutul epidemiei a crescut până la 138 213. S-au vindecat 122 614 persoane, 2825 au decedat (22 — în ultimele 24 de ore). Peste 12,7 mii de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 261 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 50 — conectate la aparate de respirație asistată.

44 de ambulanțe din Turcia au ajuns în Moldova. Conform contractului, compania distribuitoare din Turcia trebuie să livreze în Moldova 166 de ambulanțe.

Demisia guvernului

Prim-ministrul Ion Chicu a anunțat la 23 decembrie despre demisia guvernului. Până la numirea unui nou guvern, miniștrii vor asigura interimatul. Iar candidatura noului premier va fi înaintată, se pare, de Maia Sandu, care astăzi preia funcția de președinte (în legătură cu inaugurarea, circulația în centrul Chișinăului va fi blocată).

Președintele în exercițiu Igor Dodon a declarat că guvernul Chicu a demisionat sub presiunea moțiunii de cenzură sau a protestelor, pentru a deschide calea spre dizolvarea parlamentului și spre alegerile parlamentare anticipate. Dodon a mai menționat că după inaugurarea lui Sandu, ea va fi responsabilă de tot ceea ce se întâmplă în țară.

Noi am relatat despre reacțiile provocate de demisia guvernului Chicu pe toate flancurile frontului politic în articolul nostru.

Dodon pleacă

În ultima zi a mandatului său, Dodon s-a adresat către cetățeni. El a spus că în patru ani, a consolidat instituția prezidențială. Și i-a oferit lui Sandu șase sfaturi, cum să devină un președinte pentru toți și să nu piardă încrederea cetățenilor.

Găgăuzia: aniversarea autonomiei

Igor Dodon și Maia Sandu i-au felicitat pe găgăuzi cu ocazia celor 26 de ani de la proclamarea autonomiei Găgăuziei. Cu această ocazie, NM a decis să reamintească, când și cum au apărut găgăuzii în Moldova, ce cale a parcurs «Pământul găgăuz» timp de 26 de ani (așa se traduce literalmente «Gagauz Yeri») și de ce această zi este atât de importantă pentru toată Moldova.

Moldova: prognoză economică

Economia Moldovei se va restabili în anul 2021 mai lent decât s-a prognozat anterior, consideră experții Băncii Mondiale. Este din cauza unui nou val de epidemie, a lockdown-ului din mai multe țări, dar și din cauza secetei care a aprofundat criza. Detalii despre aceasta — în articolul «70 тыс. молдаван потеряют работу из-за ковида» («70 mii de moldoveni își vor pierde locul de muncă din cauza COVID»).

Șor: o nouă acuzație și TV6

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că procuratura se pregătește să-i înainteze lui Ilan Șor o nouă acuzație: cea de organizare și conducere a unei grupări criminale, ale cărei acțiuni s-au soldat cu furtul miliardului. Stoianoglo a subliniat totodată că Șor și Vladimir Plahotniuc au fost conducătorii schemei de sustragere a miliardului de dolari din băncile moldovenești.

Între timp, postul de televiziune al lui Șor «Televiziunea Centrală» a primit licență pentru a difuza într-un multiplex digital. Acum, acesta va putea fi vizionat de 85 la sută din populația țării. Totodată, Consiliul Audiovizualului a aprobat cererea postului de televiziune cu privire la schimbarea denumirii în TV6.

Nistru: râu sau canalizare

Râul Nistru asigură cu apă aproape 8 milioane de locuitori din Moldova și din Ucraina, inclusiv din orașele Odessa și Chișinău. Însă experții bat alarma din cauza poluării râului. La Soroca, de exemplu, peste 2500 tone de fecale sunt aruncate zilnic în Nistru, fără a fi purificate. NM a studiat, dacă apa din Nistru este bună pentru consum.

«Istoria» Moldovei

Manualele de istorie din Moldova se axează pe «moldovenii/românii» etnici, în manuale nu există nimic despre istoria și cultura altor popoare care trăiesc în Moldova. Dar oare este atât de important? Și cum aceasta ar putea să ne influențeze? Într-un nou proiect special, NM a studiat manualele școlare de istorie din clasele 4-12 și a discutat despre cele văzute cu autorii acestora, cu profesori și istorici din Chișinău, Găgăuzia și Germania. Despre aceasta, aflați din longread-ul «Чужие народы» («Popoare străine»).

Două «mere» pentru NM

Cei mai buni jurnaliști ai țării au fost premiați la Chișinău, la 23 decembrie. Printre aceștia sunt și două jurnaliste NM: de «Mărul de Aur» s-au învrednicit Alexandra Batanova — la nominalizarea «Longread»  Epidemia invizibilă. Cum și de ce fake-urile devin «virale» și Stela Untilă — la nominalizarea «Editorial» («„Фашистка“ среди „оккупантов“» / «Fascistă» între «ocupanți»).

Și despre ceea ce va fi astăzi, 24 decembrie

  • La Palatul Republicii va avea loc inaugurarea Maiei Sandu.
  • Va avea loc ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și cea a Curții de Conturi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: