NewsMaker

NM Espresso: despre dezbaterile electorale, vânzarea terenurilor agricole către străini și despre «lagărele de deportare» din Moldova

Alegeri: sondaje, secții de votare

Dacă duminica viitoare locuitorii Moldovei și-ar alege președintele, în turul doi ar ajunge actuala președintă Maia Sandu și fostul Procuror General Alexandr Stoianoglo. Acestea sunt rezultatele unui nou sondaj realizat de WatchDog.MD.

Conform sondajului, dacă duminica viitoare în Moldova ar avea loc alegeri parlamentare, în Parlament ar accede trei forțe politice: PAS, PSRM și blocul «Victoria» al politicianului fugar Ilan Șor.

La alegerile prezidențiale din 20 octombrie, autoritățile din Moldova pot deschide în Rusia doar două secții de votare. Comisia Electorală Centrală (CEC) propusese deschiderea a cinci secții, însă Ministerul Afacerilor Externe a considerat că nu este posibil «din punct de vedere logistic» să organizeze votul în toate cele cinci secții, dar și din punct de vedere al securității.


Alegeri: dezbateri

Compania publică de radio și televiziune Teleradio-Moldova a anunțat lansarea dezbaterilor înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului — nouă runde cu 11 candidați la președinție și reprezentanți ai 15 partide care participă la referendum. Dezbaterile vor avea loc în limba română, dar în ultimul minut candidații și participanții vor putea să se adreseze minorităților naționale în limba lor maternă. De ce a fost luată această decizie? Cei de la Teleradio-Moldova au explicat că este în conformitate cu regulamentul lor intern.


Alegeri: mită, Șor

Poliția a întocmit peste 100 de procese-verbale pentru fapte de corupere pasivă a alegătorilor. Este vorba despre cazuri de mituire a alegătorilor, pedepsite conform art. 47 al Codului contravențional. O parte dintre procese-verbale au fost trimise spre examinare Centrului Național Anticorupție, iar pentru unele au fost deja aplicate amenzi de până la 37,5 mii de lei.

Poliția a relatat, de asemenea, un caz din Comrat, unde persoane afiliate lui Șor au implicat șapte adolescenți în agitație electorală pentru unul dintre candidați, pentru ce au fost plătiți cu 5370 de lei.


Energetică

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a discutat la Kiev cu omologul său ucrainean, Gherman Galușcenko, despre cooperarea dintre cele două țări în domeniul energetic și securitatea stocurilor de gaze naturale pe care Moldova le depozitează în Ucraina. Miniștrii au discutat, de asemenea, despre diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze în contextul renunțării la gazul rusesc și stopării tranzitului acestuia prin teritoriul Ucrainei.


«Lagărele de deportare»

Publicația The Times a informat că Uniunea Europeană ar urma să creeze în țările care doresc să adere la bloc «lagăre de deportare» pentru cei cărora li s-a refuzat azilul în UE. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Moldovei, Daniel Vodă, a dezmințit această informație.

«Guvernul nu discută o astfel de propunere și nu va accepta asemenea idei. Adăugăm asta pe lista știrilor false, alături de poveștile despre sirieni, vânzarea terenurilor străinilor și gazul gratuit.»


Vânzarea terenurilor agricole

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, vorbind despre vânzarea terenurilor agricole către străini, după aderarea țării la Uniunea Europeană, a spus că această decizie aparține Guvernului Moldovei. Totodată, el a adăugat că, după aderarea la UE, pentru toți cetățenii UE vor fi aplicate aceleași reguli, «pentru că este vorba despre libera circulație a capitalului și a serviciilor». Dar mai întâi, a spus comisarul european, va exista o perioadă de tranziție «în care în Moldova vor funcționa două tipuri de reglementări: pentru cetățenii moldoveni și pentru străini».


Ziua profesorului

Cu ocazia Zilei Profesorului, Ministerul Educației a oferit premii celor mai buni educatori, învățători și profesori universitari. La concursul național «Profesorul anului 2024», câștigătorii au primit câte 50 de mii de lei. La ceremonia festivă a fost prezentă președinta Maia Sandu, care a declarat că «pentru sistemul de educație» s-a întors în țară.


Moldova: turism și vinuri

Moldova s-a clasat pe locul doi în topul celor mai bune destinații de turism vinicol din lume. Conform portalului Statista, în topul Wine Lover’s Index pentru 2023, pe primele locuri se află Portugalia, Moldova și Italia.


Publicare neautorizată de imagini intime

Pe canalul Telegram CarVertical, precum și pe clonele acestuia, au fost publicate timp de mai multe luni videoclipuri și imagini intime ale unor femei din Moldova. Toate aceste materiale au ajuns în spațiul public fără consimțământul femeilor. Poate sistemul de justiție din Moldova să combată eficient răzbunarea pornografică? Aflați mai multe în noul episod din NM explains it all, cu Alina Mihalchina.


Agenda zilei:

  • 09:30 — ședința Autorității Naționale de Integritate;
  • 10:00 — ședința Consiliului Municipal Chișinău;
  • 12:00 — Centrul pentru Jurnalism Independent va prezenta al doilea raport privind reflectarea campaniei electorale în mass-media;
  • 15:00 — ședința CEC.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Politic "Șansă"

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: