Facebook/Adrian Dupu

NM Espresso: despre «instigarea la ură etnică», plângerile regiunii transnistrene privind «presiunile» și despre restabilirea dreptății față de limba română

«Scenariul Ucrainei» și pericolul pentru Moldova

Postul de televiziune Rossia-1 a difuzat un interviu de 20 de minute al ex-președintelui Moldovei Dodon în care acesta își expune propriile viziuni privind situația din Moldova și politica promovată de autoritățile actuale (spoiler: aici, totul este previzibil). Pe scurt: guvernarea urmează scenariul Ucrainei («interzicerea posturilor de televiziune», «suprimarea opoziției»), iar «coordonatorii din Occident închid ochii la toate acestea».

Nu au lipsit nici zvonurile. Potrivit afirmațiilor lui Dodon, care face referire la niște deputați, țările din Occident «transportă armament pe teritoriul Moldovei». Dodon nu a precizat, cine sunt acești deputați. Dar a subliniat faptul că nu există pericole din exterior pentru Moldova — «pericolul vine doar de la conducătorii de astăzi ai Moldovei». De ce și pentru cine a făcut el aceste declarații — rămâne doar să intuim.

Și da, Ministerul Apărării încă nu a comentat în niciun fel aceste afirmații. Dar a infirmat alte falsuri care au apărut pe canalele anonime de Telegram, conform cărora în condițiile actuale, instructori străini participă la exercițiile armatei naționale. Cei de la Ministerul Apărăii au subliniat faptul că la exerciții participă doar ostași din Moldova — militarii în termen și cei care își satisfac serviciul militar prin contract.

Dodon s-a mai plâns și pe faptul că în Moldova au fost blocate conturile ONG-urilor pe care le conduce. Și, bineînțeles, a făcut legătură între toate acestea și sancțiunile la care a aderat Moldova.


Nemulțumirea Găgăuziei și a regiunii transnistrene

Nu doar Dodon este nemulțumit, ci și deputații Găgăuziei (el a vorbit și despre autonomie). Aceștia au expediat o adresare către primele persoane ale țării și organizațiile internaționale, în care își exprimă indignarea față de declarațiile publice ale unor reprezentanți ai organelor puterii centrale. Deputații s-au referit la provocările care duc la «dezbinarea societății și instigarea la ură etnică» și au cerut ca acestea să fie curmate. Ce-i drept, serviciul de presă al partidului de la guvernare a refuzat să comenteze aceste declarații.

Pe lângă declarații, deputații au decis să reducă pragul electoral pentru alegerea bașcanului (anterior, alegerile se considerau valabile dacă în turul întâi au participat mai mult de o jumătate din alegători, iar acum — mai mult de o treime din alegători). Reamintim că alegerile vor avea loc în această vară.

Iar șeful așa-zisului minister de externe din stânga Nistrului le-a vorbit membrilor Camerei civice a FR despre «presiunile asupra Transnistriei în toate direcțiile», despre «militarizarea» malului drept al Nistrului, «integrarea activă a Republicii Moldova în sistemul NATO», «legea cu privire la separatism» și, în general, despre situația dificilă și instabilă.

Iar Ministerul rus de externe a decis, din nou, să amintească despre apartenența noastră la CSI, declarând că, deși și-a redus participarea în această organizație, Moldova «continuă să beneficieze de avantajele participării sale la CSI și la cele 285 de acorduri internaționale din cadrul Comunității sau conexe» și, desigur, au enumerat aceste beneficii. De remarcat că de la începutul războiului din Ucraina, Moldova nu participă la CSI nici economic, nici politic.


Pe scurt, despre alte știri

Procuratura a clasat dosarul deschis în urmă cu trei ani privind mituirea a 14 deputați comuniști în anul 2015, din lipsă de probe. Bănuiții nu și-au recunoscut vina, iar singurul martor a decedat anul trecut.

În legislația Moldovei, «limba moldovenească» va fi înlocuită cu «limba română». Astfel, autoritățile «vor restabili dreptatea față de limba română».

Jurnaliști din Moldova au organizat un protest la București «împotriva închiderii a șase posturi de televiziune». Reamintim că anterior, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licența acestora pe perioada stării de urgență în Moldova.


Ce ați putea să citiți?

În Moldova au reapărut discuțiile despre neutralitate. Guvernarea se expune prudent, opoziția este îngrijorată de modificarea statutului și de aderarea Moldovei la NATO, iar experții menționează necesitatea de a identifica noi mecanisme de securitate a țării. Relatăm detaliat, ce crede populația Moldovei despre aceasta și cum comentează experții.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

  • La ora 10:00, va începe conferința de presă dedicată expoziției «Fabricat în Moldova», ediția a 20-a.
  • La ora 10:00, comisia juridică a parlamentului va organiza consultări publice care au scopul de a perfecționa baza legislativă în domeniul securității de stat.
  • La ora 13:00, la Agenția de presă IPN vor avea loc dezbateri cu genericul: «Este posibilă victoria Ucrainei fără dezarmarea nucleară a Rusiei? S-a copt omenirea pentru dezarmarea nucleară generală?».

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: