Facebook/Adrian Dupu

NM Espresso: despre «instigarea la ură etnică», plângerile regiunii transnistrene privind «presiunile» și despre restabilirea dreptății față de limba română

«Scenariul Ucrainei» și pericolul pentru Moldova

Postul de televiziune Rossia-1 a difuzat un interviu de 20 de minute al ex-președintelui Moldovei Dodon în care acesta își expune propriile viziuni privind situația din Moldova și politica promovată de autoritățile actuale (spoiler: aici, totul este previzibil). Pe scurt: guvernarea urmează scenariul Ucrainei («interzicerea posturilor de televiziune», «suprimarea opoziției»), iar «coordonatorii din Occident închid ochii la toate acestea».

Nu au lipsit nici zvonurile. Potrivit afirmațiilor lui Dodon, care face referire la niște deputați, țările din Occident «transportă armament pe teritoriul Moldovei». Dodon nu a precizat, cine sunt acești deputați. Dar a subliniat faptul că nu există pericole din exterior pentru Moldova — «pericolul vine doar de la conducătorii de astăzi ai Moldovei». De ce și pentru cine a făcut el aceste declarații — rămâne doar să intuim.

Și da, Ministerul Apărării încă nu a comentat în niciun fel aceste afirmații. Dar a infirmat alte falsuri care au apărut pe canalele anonime de Telegram, conform cărora în condițiile actuale, instructori străini participă la exercițiile armatei naționale. Cei de la Ministerul Apărăii au subliniat faptul că la exerciții participă doar ostași din Moldova — militarii în termen și cei care își satisfac serviciul militar prin contract.

Dodon s-a mai plâns și pe faptul că în Moldova au fost blocate conturile ONG-urilor pe care le conduce. Și, bineînțeles, a făcut legătură între toate acestea și sancțiunile la care a aderat Moldova.


Nemulțumirea Găgăuziei și a regiunii transnistrene

Nu doar Dodon este nemulțumit, ci și deputații Găgăuziei (el a vorbit și despre autonomie). Aceștia au expediat o adresare către primele persoane ale țării și organizațiile internaționale, în care își exprimă indignarea față de declarațiile publice ale unor reprezentanți ai organelor puterii centrale. Deputații s-au referit la provocările care duc la «dezbinarea societății și instigarea la ură etnică» și au cerut ca acestea să fie curmate. Ce-i drept, serviciul de presă al partidului de la guvernare a refuzat să comenteze aceste declarații.

Pe lângă declarații, deputații au decis să reducă pragul electoral pentru alegerea bașcanului (anterior, alegerile se considerau valabile dacă în turul întâi au participat mai mult de o jumătate din alegători, iar acum — mai mult de o treime din alegători). Reamintim că alegerile vor avea loc în această vară.

Iar șeful așa-zisului minister de externe din stânga Nistrului le-a vorbit membrilor Camerei civice a FR despre «presiunile asupra Transnistriei în toate direcțiile», despre «militarizarea» malului drept al Nistrului, «integrarea activă a Republicii Moldova în sistemul NATO», «legea cu privire la separatism» și, în general, despre situația dificilă și instabilă.

Iar Ministerul rus de externe a decis, din nou, să amintească despre apartenența noastră la CSI, declarând că, deși și-a redus participarea în această organizație, Moldova «continuă să beneficieze de avantajele participării sale la CSI și la cele 285 de acorduri internaționale din cadrul Comunității sau conexe» și, desigur, au enumerat aceste beneficii. De remarcat că de la începutul războiului din Ucraina, Moldova nu participă la CSI nici economic, nici politic.


Pe scurt, despre alte știri

Procuratura a clasat dosarul deschis în urmă cu trei ani privind mituirea a 14 deputați comuniști în anul 2015, din lipsă de probe. Bănuiții nu și-au recunoscut vina, iar singurul martor a decedat anul trecut.

În legislația Moldovei, «limba moldovenească» va fi înlocuită cu «limba română». Astfel, autoritățile «vor restabili dreptatea față de limba română».

Jurnaliști din Moldova au organizat un protest la București «împotriva închiderii a șase posturi de televiziune». Reamintim că anterior, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licența acestora pe perioada stării de urgență în Moldova.


Ce ați putea să citiți?

În Moldova au reapărut discuțiile despre neutralitate. Guvernarea se expune prudent, opoziția este îngrijorată de modificarea statutului și de aderarea Moldovei la NATO, iar experții menționează necesitatea de a identifica noi mecanisme de securitate a țării. Relatăm detaliat, ce crede populația Moldovei despre aceasta și cum comentează experții.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

  • La ora 10:00, va începe conferința de presă dedicată expoziției «Fabricat în Moldova», ediția a 20-a.
  • La ora 10:00, comisia juridică a parlamentului va organiza consultări publice care au scopul de a perfecționa baza legislativă în domeniul securității de stat.
  • La ora 13:00, la Agenția de presă IPN vor avea loc dezbateri cu genericul: «Este posibilă victoria Ucrainei fără dezarmarea nucleară a Rusiei? S-a copt omenirea pentru dezarmarea nucleară generală?».

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

valea morilor
Максим Андреев, NewsMaker

Moldovenii alocă peste trei ore pe zi pentru agrement și mass-media: doar 8,8% citesc

Activitățile de cultură, agrement, mass-media și sport ocupă în medie 3,2 ore pe zi din timpul populației Republicii Moldova de 15 ani și peste, în creștere față de 2012, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS) pentru anul 2025. În cadrul acestor activități, cititul a fost practicat de 8,8% din populație.

Studiul, realizat în 2025, a arătat că durata medie a timpului alocat activităților de cultură, agrement, mass-media și practicilor sportive a fost de 3,2 ore pe zi pentru toată populația. În 2012, aceasta a fost de 2,9 ore.

Rata de participare a populației la aceste activități a fost de 94,4% în total, cu valori mai ridicate în rândul bărbaților (95,9%) decât în rândul femeilor (93,2%). Cel mai înalt nivel al timpului de participare (3,6 ore pe zi) l-au înregistrat persoanele de 15-24 de ani, urmate de persoanele de 55-64 de ani (3,5 ore). Cea mai mare rată de implicare în aceste activități (97,5%) au avut-o persoanele de 65 de ani și peste, urmate de persoanele de 55-64 de ani (96%).

În cadrul acestor activități, cititul a fost practicat de 8,8% din populația de 15 ani și peste. Activitatea a fost mai frecventă în rândul femeilor (9,7%) decât al bărbaților (7,8%), iar în mediul urban (11,6%) mai mult decât în mediul rural (6,4%). Pe grupe de vârstă, cea mai mare rată de participare la lectură (15,7%) a fost înregistrată la tinerii de 15–24 de ani, care citesc în medie 1,3 ore pe zi. Cel mai mult timp pentru citit îl alocă persoanele de 25-34 de ani (1,5 ore pe zi), urmate de cele de 65 de ani și peste (1,4 ore).

Comparativ cu anul 2012, ponderea populației care citește într-o zi a scăzut cu 2,3 puncte procentuale (11,1% în 2012). Totodată, durata medie a timpului alocat zilnic cititului a crescut de la 1 oră în 2012 la 1 oră și 18 minute în 2025.

Cercetarea a fost efectuată în anul 2025. Populația de referință a inclus 1 925 700 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste. Dintre acestea, 46,1% erau bărbați, 53,9% femei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: