NM espresso

NM Espresso: despre interzicerea simbolurilor Z și V în Republica Moldova, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și despre Bucea, „orașul morții”

Igor Svitrov
| 8 aprilie, 2022
08:10

Republica Moldova și UE

Comisia Europeană ar putea să dea un aviz cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană deja peste câteva luni. Despre aceasta a declarat Egils Levits, președintele Letoniei, care se află într-o vizită în Republica Moldova.

Uniunea Europeană este dispusă să liberalizeze parțial transportul de mărfuri dintre Republica Moldova, Ucraina și țările UE. Cei din Comisia Europeană au menționat că astfel, va fi posibilă asigurarea securității aprovizionărilor, inclusiv securitatea alimentară a celor două țări.

Război, sancțiuni, negocieri

Parlamentul European a cerut să se introducă „un embargo total și imediat pentru importurile de petrol, cărbune, gaze naturale și combustibil nuclear rusesc”. Totodată, Parlamentul European a cerut excluderea Rusiei din G20, OMC, UNESCO, Interpol și alte organizații internaționale și majorarea livrărilor de armament în Ucraina.

Cei de la NATO vor discuta despre livrările suplimentare de arme către Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană, arme antitanc și alte tipuri de arme.

Adunarea Generală a ONU a suspendat participarea Rusiei în Consiliul pentru Drepturile Omului: decizia a fost susținută de 93 de țări, 24 au votat împotrivă, iar 58 s-au abținut.

Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a acuzat Ucraina că s-ar abate de la acordurile obținute în cadrul negocierilor de la Istanbul. Lavrov consideră că Kievul intenționează „să tărăgăneze și să saboteze procesul de negocieri”. Cei de la Kiev au numit afirmațiile lui Lavrov „declarații provocatoare”.

Alexandr Bastrîkin, președintele Comitetului de anchetă al Rusiei, a organizat o ședință în deplasare la Donețk, consacrată „anchetării crimelor săvârșite de către reprezentanții Forțelor Armate ale Ucrainei și de formațiunile naționaliste în raport cu populația civilă și militarii ruși”, inclusiv în Donețk, Lugansk și Mariupol.

Iar NM a publicat un reportaj video din Bucea, „orașul morții”. Reporterul NM a fost acolo pentru a vedea totul personal.

Informații și propagandă

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu voturile majorității parlamentare, un proiect de lege al PAS cu privire la propagandă și dezinformare. Printre altele, proiectul prevede amenzi de până la 75 mii de lei pentru încălcarea acestei legi și permite SIS să blocheze site-uri și să aplice amenzi oricărei persoane pentru răspândirea dezinformării. Detalii despre aceasta – în articolul «Не в фейк, а в глаз» („Nu într-un fals, ci în ochi”). Iar despre modul în care proiectul a fost discutat în parlament și de ce opoziția a acuzat PAS de tentativă de a crea un „minister al adevărului” și un „lagăr de concentrare digital” – în reportajul «А роман Оруэлла мы обсудим в День чтения» („Iar despre romanul lui Orwell vom discuta în Ziua lecturii”).

Majoritatea parlamentară a mai interzis panglica Sf. Gheorghe și simbolurile Z și V în Republica Moldova, pe care armata rusă le folosește în războiul din Ucraina.

Gazele naturale

„Moldovagaz” ar putea fi obligată să pompeze gaze naturale în rezervoarele din țările străine în volumul necesar pentru asigurarea consumului pe parcursul a două luni de iarnă. Majoritatea parlamentară a votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens. Cheltuielile pentru pomparea și păstrarea gazelor naturale vor fi incluse în tarif.

În Republica Moldova va fi lansată o platformă electronică de tranzacționare a gazelor naturale, care va fi operată de Bursa de Mărfuri din România (BRM).

PCRM-PSRM

Blocul PCRM-PSRM se pregătește de proteste. Dar mai întâi vrea să clarifice dacă printre simpatizanții blocului există vreun demers pentru proteste. Și în acest scop, intenționează să organizeze „consultări cu cetățenii”. Detalii despre aceasta – în articolul «Левый блок ищет «новый путь» (Un bloc de stânga, în căutarea unei „căi noi”).

Judecători, PAS și Curtea

Constituțională Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituționale câteva articole ale legii cu privire la integritatea candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), inițiată de PAS. Deputații PSRM au atacat legea la CCM. Comentând decizia CCM, Sergiu Litvinenco, ministrul justiției, a declarat că lege „a primit undă verde”. Și a specificat, cum vor fi efectuate verificările, luându-se în calcul decizia CCM.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 8 aprilie

Ședința Consiliului Audiovizualului.
Conferința de presă a PSRM despre un referendum pentru păstrarea Stadionului Republican în proprietatea statului.

espresso, top

Știri similare

Transnistria

Secretara generală adjunctă a Alianței Nord-Atlantice: NATO nu este implicată în soluționarea conflictului transnistrean

Video

(VIDEO) Moldovenii nu protestează fără bani?/Transnistria nu-i amenințare militară?/Rusia a pierdut Găgăuzia

Politică

Colaborarea cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război? Shekerinska: „Respectăm politica dumneavoastră de neutralitate militară”

Ecaterina Arvintii
| 9 octombrie, 2026
20:31

NATO respectă neutralitatea militară a Republicii Moldova, iar deciziile privind politica externă îi aparțin exclusiv țării, susține secretara generală adjunctă a Alianței, Radmila Shekerinska. Într-un interviu pentru NewsMaker, acordat în marja Moldova Security Forum, oficiala a răspuns temerilor potrivit cărora o colaborare mai strânsă cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război. Ea a precizat că parteneriatul se dezvoltă de trei decenii la alegerea Republicii Moldova și aduce beneficii cetățenilor.

Întrebată ce le-ar spune oamenilor care privesc NATO cu neîncredere și invocă neutralitatea țării, Shekerinska a declarat că Alianța respectă opțiunile suverane ale Moldovei.

„Vă respectăm pe dumneavoastră, îi respectăm pe partenerii noștri, respectăm Republica Moldova și opțiunile sale suverane. Doar dumneavoastră decideți ce direcție urmați și care va fi orientarea politicii externe. Nimeni din NATO, niciun stat aliat, nu va influența aceste decizii. Credem că parteneriatele trebuie să se bazeze tocmai pe acest principiu: Republica Moldova este un stat suveran și își ia singură deciziile. Am spus foarte clar astăzi, la Forumul de Securitate, că respectăm și politica dumneavoastră de neutralitate militară. Este decizia dumneavoastră. În același timp, parteneriatul nostru se dezvoltă de trei decenii, tot ca urmare a deciziei Republicii Moldova”, a declarat oficiala NATO.

Secretara generală adjunctă a Alianței Nord-Atlantice a precizat pentru NM că, dintre toți partenerii pe care NATO îi sprijină prin așa-numitul pachet de consolidare a capacităților de apărare, „Moldova beneficiază de cel mai mare sprijin”.

„Sunt deja în pregătire sau în curs de implementare proiecte în valoare de peste 50 de milioane de euro. Este vorba despre ajutor foarte concret: veste antiglonț și căști de protecție pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova, atât pentru întregul efectiv, cât și pentru constituirea unor rezerve. (…) Aceste proiecte nu sunt în beneficiul unui anumit aliat sau doar al NATO. Ele sunt în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, care vor să trăiască în pace și în siguranță. (…) Îi respectăm pe partenerii noștri respectându-le opțiunile suverane. Tocmai de aceea, acest discurs nu poate avea succes: oamenii înțeleg că un parteneriat care le aduce beneficii cetățenilor Republicii Moldova este un parteneriat bun pentru țară”, a conchis Shekerinska.

Precizăm, potrivit sondajului realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat pe 7 octombrie, în ajunul Moldova Security Forum 2026, șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!