NM espresso

NM Espresso: despre interzicerea simbolurilor Z și V în Republica Moldova, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și despre Bucea, „orașul morții”

Igor Svitrov
| 8 aprilie, 2022
08:10

Republica Moldova și UE

Comisia Europeană ar putea să dea un aviz cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană deja peste câteva luni. Despre aceasta a declarat Egils Levits, președintele Letoniei, care se află într-o vizită în Republica Moldova.

Uniunea Europeană este dispusă să liberalizeze parțial transportul de mărfuri dintre Republica Moldova, Ucraina și țările UE. Cei din Comisia Europeană au menționat că astfel, va fi posibilă asigurarea securității aprovizionărilor, inclusiv securitatea alimentară a celor două țări.

Război, sancțiuni, negocieri

Parlamentul European a cerut să se introducă „un embargo total și imediat pentru importurile de petrol, cărbune, gaze naturale și combustibil nuclear rusesc”. Totodată, Parlamentul European a cerut excluderea Rusiei din G20, OMC, UNESCO, Interpol și alte organizații internaționale și majorarea livrărilor de armament în Ucraina.

Cei de la NATO vor discuta despre livrările suplimentare de arme către Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană, arme antitanc și alte tipuri de arme.

Adunarea Generală a ONU a suspendat participarea Rusiei în Consiliul pentru Drepturile Omului: decizia a fost susținută de 93 de țări, 24 au votat împotrivă, iar 58 s-au abținut.

Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a acuzat Ucraina că s-ar abate de la acordurile obținute în cadrul negocierilor de la Istanbul. Lavrov consideră că Kievul intenționează „să tărăgăneze și să saboteze procesul de negocieri”. Cei de la Kiev au numit afirmațiile lui Lavrov „declarații provocatoare”.

Alexandr Bastrîkin, președintele Comitetului de anchetă al Rusiei, a organizat o ședință în deplasare la Donețk, consacrată „anchetării crimelor săvârșite de către reprezentanții Forțelor Armate ale Ucrainei și de formațiunile naționaliste în raport cu populația civilă și militarii ruși”, inclusiv în Donețk, Lugansk și Mariupol.

Iar NM a publicat un reportaj video din Bucea, „orașul morții”. Reporterul NM a fost acolo pentru a vedea totul personal.

Informații și propagandă

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu voturile majorității parlamentare, un proiect de lege al PAS cu privire la propagandă și dezinformare. Printre altele, proiectul prevede amenzi de până la 75 mii de lei pentru încălcarea acestei legi și permite SIS să blocheze site-uri și să aplice amenzi oricărei persoane pentru răspândirea dezinformării. Detalii despre aceasta – în articolul «Не в фейк, а в глаз» („Nu într-un fals, ci în ochi”). Iar despre modul în care proiectul a fost discutat în parlament și de ce opoziția a acuzat PAS de tentativă de a crea un „minister al adevărului” și un „lagăr de concentrare digital” – în reportajul «А роман Оруэлла мы обсудим в День чтения» („Iar despre romanul lui Orwell vom discuta în Ziua lecturii”).

Majoritatea parlamentară a mai interzis panglica Sf. Gheorghe și simbolurile Z și V în Republica Moldova, pe care armata rusă le folosește în războiul din Ucraina.

Gazele naturale

„Moldovagaz” ar putea fi obligată să pompeze gaze naturale în rezervoarele din țările străine în volumul necesar pentru asigurarea consumului pe parcursul a două luni de iarnă. Majoritatea parlamentară a votat în prima lectură un proiect de lege în acest sens. Cheltuielile pentru pomparea și păstrarea gazelor naturale vor fi incluse în tarif.

În Republica Moldova va fi lansată o platformă electronică de tranzacționare a gazelor naturale, care va fi operată de Bursa de Mărfuri din România (BRM).

PCRM-PSRM

Blocul PCRM-PSRM se pregătește de proteste. Dar mai întâi vrea să clarifice dacă printre simpatizanții blocului există vreun demers pentru proteste. Și în acest scop, intenționează să organizeze „consultări cu cetățenii”. Detalii despre aceasta – în articolul «Левый блок ищет «новый путь» (Un bloc de stânga, în căutarea unei „căi noi”).

Judecători, PAS și Curtea

Constituțională Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituționale câteva articole ale legii cu privire la integritatea candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), inițiată de PAS. Deputații PSRM au atacat legea la CCM. Comentând decizia CCM, Sergiu Litvinenco, ministrul justiției, a declarat că lege „a primit undă verde”. Și a specificat, cum vor fi efectuate verificările, luându-se în calcul decizia CCM.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 8 aprilie

Ședința Consiliului Audiovizualului.
Conferința de presă a PSRM despre un referendum pentru păstrarea Stadionului Republican în proprietatea statului.

espresso, top

Știri similare

Politică

Victoria Belous ar urma să preia șefia Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe

Politică

Guvernul va verifica toate contractele de consultanță finanțate din surse externe. Buzu: „Am auzit foarte clar solicitarea doamnei președinte”

Politică

Comisie de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Propunerea unui deputat PAS: membri – și jurnaliști de investigație

Mihaela Conovali
| 2 iulie, 2026
08:35

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.

„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.

***

Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.

Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI.

Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.