https://tv8.md

NM Espresso: despre percheziții și reținerea judecătorilor, prognoza privind inflația și comparația dintre Moldova și UE

Vizita familiei regale a României 

Majestatea Sa Margareta a României a vizitat Universitatea de Stat din Chișinău. Aceasta a dăruit instituției universitare mai multe cărți, iar principele consort Radu le-a vorbit studenților despre aderarea Moldovei la UE.


Justiție 

La cererea procurorului general interimar Ion Muntean, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședință extraordinară reținerea, percheziționarea și suspendarea din funcție a patru judecători bănuiți de corupție activă și pasivă, precum și trafic de influență. Potrivit presei, este vorba despre Radu Grecu de la Judecătoria Buiucani; Valentina Garabagiu de la Judecătoria Buiucani; Garri Bivol de la Judecătoria Centru și Mihai Diaconu de la Curtea de Apel Chișinău. Doi dintre ei — Valentina Garabagiu și Garri Bivol au fost reținuți pentru 72 de ore.

Detalii despre magistrații vizați și ce legătură au cu dosarul Laundromat, Filat și Platon — în materialul realizat de Alexandr Nugmanov.


Inflație 

Guvernatorul BNM Octavian Armașu a prezentat Raportul asupra inflației pentru anul 2024. Potrivit prognozei, Moldovei a depășit apogeul inflației, iar acum se află în momentul în care trebuie să susțină refacerea economiei și a creșterii economice. În acest an, nivelul mediu al inflației va constitui 13,6%, iar în anul următor — 4,5%. De asemenea, în al doilea semestru al anului 2024, sunt prognozate reduceri de prețuri la serviciile reglementate de stat (servicii comunale, transport, etc).


Tarife 

Noile tarife pentru energie electrică au intrat în vigoare. Consumatorii Premier Energy și Fee Nord vor plăti mai puțin.


Finanțe 

UE va acorda Ucrainei un ajutor financiar în mărime de €110 mln. €10 mln vor fi destinate susținerii refugiaților ucraineni și a comunității-gazdă din Moldova.

În România vor crește alocațiile pentru copii, inclusiv pentru cei cu dublă cetățenie.


Calea spre UE

NM a analizat raportul Comisiei Europene și a selectat 10 fapte curioase, care permit compararea Moldovei cu UE în domeniul economie, ocupării forței de muncă, justiției și ordinii publice. De exemplu, numărul de procurori din Moldova este de două ori mai mare decât media UE; ponderea economiei subterane în Moldova este estimată la 40% (în UE — 17%); ponderea agriculturii în structura PIB-ului din Moldova este de 12,1%, în UE — 1,6%. Mai multe detalii AICI.


Primăria Chișinău 

Primarul reales Ion Ceban este deja cu gândul la sărbătorile de iarnă. Acesta a expediat scrisori autorităților centrale și le-a propus să colaboreze cu Primăria Chișinău în timpul sărbătorilor de iarnă. Răspunsul de la Guvern deocamdată nu a venit.

Între timp, deputatul Lilian Carp, care a ratat funcția de primar al capitalei, i-a dat replica lui Ceban la propunerea anterioară, privind colaborarea în cadrul Consiliului Municipal Chișinău. Carp susține că Ceban ar încerca să ducă în eroare opinia publică. Parlamentarul a menționat că PAS se va concentra pe agenda sa, iar «hârtia de turnesol» va fi dezbaterile pe Planul Urbanistic General, prin care să oprească «mafia Imobiliară» și să nu mai admită ca orașul Chișinău să fie «înecat în ambuteiaje».


Cultură 

Premierul Dorin Recean a acorcat Premiul Național 2023. Laureații vor primi 100 000 lei.

Iar corespondenta NM Alina Mihalchina a discutat cu coregraful Radu Poclitaru, maestru de balet, regizor, Artist al Poporului din Republica Moldova, stabilit de mulți ani în Ucraina. La Chișinău, acesta a venit cu ocazia unui proiect special, în care sunt implicate vedete ale baletului ucrainean și mondial.

«Cred că fiecare țară rămasă în urma scindării unui „continent“ atât de mare cum era URSS are drumul ei. Este firesc ca ele să-și caute autorii, cărțile, poveștile, pentru a crea acolo spectacole de balet. Trebuie să ne dăm seama că există o mișcare mondială a culturii în lumea occidentală, care nu poate fi ignorată. Trebuie să existe o combinație armonioasă între cele două», consideră Poclitaru.

Interviul integral în găsiți pe site-ul nostru în format text și video.

Într-o carieră de piatră și nisip din raionul Ocnița a fost descoperită o structură de piatră din perioada modernă sau contemporană. Potrivit Agenției Naționale arheologice, cariera a funcționat inclusiv în perioada sovietică. Structura de piatră, un capăt de boltă, are o lățime de 8 metri și o înălțime de peste 5 metri.


Limba noastră

Manualele în care apare imnul Republicii Moldova în limba rusă nu vor fi reeditate. Precizarea a fost făcută pentru NewsMaker de redactorul-șef al editurii «Știința» Mircea Ciobanu. El a declarat că acestea sunt manuale pentru toți alolingvii noștri. «Vi se pare criminală ideea de a traduce poezia lui Alexei Mateevici, ca să înțeleagă și vorbitorii de limba rusă?», a menționat reprezentantul editurii. Mircea Ciobanu a expediat și o scrisoare ministrului Educației, în care îi care îi raportează că editura nu este de acord cu «convocarea» la minister.


Maia Sandu și problemele bisericii 

Președinta țării a comentat situația privind biserica ortodoxă din Moldova. Potrivit Maiei Sandu, războiul i-a făcut pe oameni să vadă realitatea. «Până la urmă, Biserica este aici pentru enoriașii din Republica Moldova și nu poate să stea în altă parte. Deci, așa cum simțim noi că vrem pace și noi credem în pace, și noi credem că hotarele tuturor țărilor trebuie respectate, Biserica nu poate să stea într-o parte și să se prefacă că nu vede ce se întâmplă», a declarat Maia Sandu. Șefa statului a calificat scrisoarea expediată de mitropolitul Vladimir către patriarhul Kirill drept o dovadă a apropierii de realitate.

Între timp, parohul bisericii Sf. Dumitru din Chișinău a expediat o scrisoare deschisă către mitropolitul Vladimir și i-a cerut acestuia să se alăture Patriarhiei Române. Adresarea a fost semnată de mai multe fețe bisericești. La rândul său, mitropolitul a convocat o ședință pentru ziua de joi. Între timp, cinci preoți au fost opriți din a oficia slujbe pentru «samavolnicie și nesupunere».


Ce ne așteaptă astăzi? 

  1. 10:00 ședința guvernului;
  2. 12:00 ședința Consiliului Superior al Procurorilor;
  3. 5:00 expoziția World Press Photo 2023.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Minus un miliard, credite și concerte: ce propune Primăria Chișinău pentru 2026, după un an fără buget (ANALIZĂ)

Anul 2025 va rămâne în istoria Chișinăului drept cel în care orașul a funcționat fără un buget aprobat: Primăria și Consiliul municipal nu au reușit să ajungă la un acord privind structura și prevederile acestuia. Acum, cu doar două săptămâni înainte de venirea noului an, conducerea Primăriei a prezentat proiectul bugetului pentru anul viitor – cu un deficit record, reparații de străzi, credite și concerte dedicate tinerilor. Dacă documentul va fi sau nu aprobat, rămâne deocamdată, incert. NewsMaker explică, între timp, ce prevede proiectul de buget pentru 2026.

Venituri, cheltuieli și „gaură” bugetară record

Potrivit proiectului de buget pentru anul 2026, veniturile municipiului sunt estimate la 9,59 miliarde de lei, cu 1,4 miliarde de lei (+17,3%) mai mult decât în bugetul „înghețat” din 2025. Totodată, documentul prevede reducerea dependenței de bugetul de stat: veniturile proprii ale capitalei ar urma să crească cu aproape un sfert (+23,7%), ajungând la 4,64 miliarde de lei, inclusiv din taxe și impozite.

Cheltuielile sunt estimate la 10,73 miliarde de lei, cu aproape 2 miliarde de lei mai mult față de nivelul din 2025. În aceste condiții, deficitul bugetar s-ar dubla și ar ajunge la un nivel record de 1,14 miliarde de lei, potrivit proiectului.

Acoperirea acestei „găuri” este prevăzută în principal din împrumuturi: 800 de milioane de lei credite de la băncile locale și încă 552 de milioane de lei împrumuturi externe destinate proiectelor de infrastructură. Doar plata dobânzilor pentru aceste datorii va costa orașul aproape 140 de milioane de lei. La acoperirea deficitului vor contribui și fondurile rămase în conturi din anul curent, în valoare de 172 de milioane de lei.

Pe ce va cheltui capitala banii

Cea mai mare categorie de cheltuieli rămâne sectorul transportului — 2,6 miliarde de lei, adică aproximativ un sfert din bugetul total. Din această sumă, cea mai mare parte — 1 miliard de lei — este destinată subvențiilor pentru Întreprinderea Municipală „Regia Transport Electric” (625 milioane de lei) și Parcul Urban de Autobuze (375 milioane de lei), pentru acoperirea diferenței dintre tarifele de călătorie.

Pentru anul 2026 sunt prevăzute și proiecte majore de infrastructură, finanțate inclusiv din credite ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Proiectul-cheie este „Dezvoltarea infrastructurii urbane”, cu o valoare totală de 366,1 milioane de lei. Acesta include:

  • prelungirea bulevardului Mircea cel Bătrân până la strada Bucovina;
  • reparația capitală a străzii Industrială;
  • reconstrucția străzii Mesager.

În proiectul bugetului pentru 2026 sunt prevăzuți, pentru prima dată, bani pentru începerea reparației podului de pe strada Ismail — în acest scop au fost alocate 10 milioane de lei. De asemenea, este planificată lărgirea străzii Grenoble (15 milioane de lei) și reparația capitală a străzii Meșterul Manole (50 milioane de lei). Pentru construcția parcărilor capitale sunt prevăzute 60 milioane de lei.

Pentru gospodăria locativ-comunală vor fi alocate 2,12 miliarde de lei. Totodată, va continua implementarea proiectului de modernizare a poligonului de deșeuri din Țînțăreni („Deșeuri solide”), pentru care sunt prevăzuți 89,2 milioane de lei.

Pentru amenajarea curților sunt prevăzute sume mai modeste: 15 milioane de lei pentru reparația și înlocuirea ascensoarelor, 15 milioane de lei pentru terenuri de joacă pentru copii și 8 milioane de lei pentru terenuri sportive. Salubrizarea orașului (curățarea străzilor) va costa bugetul peste 180 de milioane de lei. Autoritățile planifică să colecteze de la locuitori 40 de milioane de lei sub formă de taxă pentru salubritate.

Cheltuielile pentru cultură, tineret și sport vor crește până la 643 de milioane de lei. Printre cele mai costisitoare evenimente se regăsesc: festivalul Chișinău Youth Fest (mai) — 2 milioane de lei, Cool Party, dedicat tinerilor (noiembrie) — 2 milioane de lei și Festivalul Voluntarilor — 1,5 milioane de lei.

Bugetul prevede, de asemenea, cheltuieli pentru finanțarea grupelor cu program prelungit din școli. Această categorie de cheltuieli a fost unul dintre motivele pentru care, în 2024, bugetul a fost adoptat cu o întârziere de jumătate de an. Primăria refuza să aloce bani pentru „prelungire”, invocând finanțarea insuficientă din partea Guvernului, însă a ajuns, în cele din urmă, la un compromis cu consilierii municipali PAS, care blocau aprobarea bugetului. De această dată, primăria a inclus din start în proiect cheltuielile pentru grupele cu program prelungit (care pot ajunge la 85 de milioane de lei).

De ce bugetul pentru 2025 nu a fost adoptat și care sunt șansele bugetului pentru 2026

Cu două luni în urmă, pe 15 octombrie, Primăria a propus din nou Consiliului municipal să examineze și să adopte bugetul pentru anul 2025, însă consilierii municipali au scos subiectul de pe ordinea de zi. Pentru această decizie au votat, în mod solidar, adversari ideologici — fracțiunile Partidului Socialiștilor (PSRM) și PAS.

Socialiștii au declarat că adoptarea bugetului cu doar două luni înainte de sfârșitul anului este lipsită de sens. „Acest lucru nu face decât să legalizeze încălcările comise de Primăria Chișinău”, a declarat liderul fracțiunii PSRM, Adrian Lebedinschi. Totodată, socialiștii și-au exprimat nemulțumirea că în proiect nu au fost incluse solicitările lor privind acordarea compensațiilor pentru încălzire destinate categoriilor vulnerabile ale populației.

De cealaltă parte, fracțiunea PAS a invocat lipsa de transparență în distribuirea fondurilor bugetare. Președinta fracțiunii, Zinaida Popa, a atras atenția asupra apariției unor noi prevederi în proiect, care îi oferă primarului atribuții prea largi. „Este vorba despre 306 milioane de lei, pe care acesta vrea să le gestioneze după bunul plac. Noi nu vom participa la încălcările primarului”, a spus Popa. PAS a insistat, de asemenea, asupra finanțării grupelor cu program prelungit, sprijinirii educației și a transportului social, aspecte care, în opinia formațiunii, nu erau reflectate suficient în proiect.

În cazul proiectului bugetului pentru anul 2026, săptămâna trecută au avut loc doar primele consultări, iar șansele ca acesta să fie adoptat la timp depind de capacitatea consilierilor municipali de a ajunge la un compromis. De exemplu, PAS a cerut primarului introducerea unui sistem de parcări cu plată în Chișinău, care, potrivit formațiunii, ar putea aduce bugetului venituri suplimentare de aproximativ 500 de milioane de lei anual. Totodată, PAS solicită în fiecare an includerea în buget a finanțării pentru elaborarea unui nou Plan Urbanistic General. În versiunea actuală a proiectului sunt însă prevăzute doar cheltuieli de 28 de milioane de lei pentru actualizarea Planului General și pentru elaborarea planurilor urbanistice zonale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: