AP Photo/Sergei Grits

NM Espresso: despre războiul din Ucraina, starea de urgență în Moldova și despre fluxul de refugiați ucraineni

Războiul din Ucraina

În dimineața de 24 februarie, președintele Rusiei Vladimir Putin a anunțat despre începutul operațiunii militare speciale în Donbass și despre introducerea armatelor în «DNR» și «LNR». Ucraina a declarat că trupele rusești au violat frontiera regiunilor Cernăuți, Sumî, Luhansk, Harkov. Obiectivele de infrastructură militară, trupele de apărare aeriană și de aviație ale Ucrainei, inclusiv de la Odessa, au fost supuse atacurilor cu rachete. Aproape de ora opt dimineața, cei de la Ministerul Apărării al Rusiei au comunicat că sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au fost suprimate, iar infrastructura bazelor aeriene a fost scoasă din funcțiune. Putin a declarat că invazia în Ucraina a fost o măsură forțată: «Moscova n-a avut de ales».

În Ucraina a fost introdusă legea marțială. Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenski s-a adresat cu un mesaj către națiune: «Noi știm cu siguranță că nu avem nevoie de război. Dar dacă vom fi atacați de armate, dacă vor încerca să ne ia țara, […] ne vom apăra». Ministerul Apărării a propus arme tuturor voluntarilor: «Simplificăm toate procedurile, luați doar pașaportul».

Ucraina a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia. NATO a făcut apel către Rusia să înceteze acțiunile militare și a promis că «Rusia va plăti un preț economic și politic foarte mare». NATO nu-și va introduce armatele în Ucraina. Și UE a cerut retragerea armatelor ruse. SUA au anunțat despre noi sancțiuni împotriva Rusiei. În orașele din Rusia au loc proteste împotriva războiului cu Ucraina.

Cronologia evenimentelor din 24 februarie — în transmisiunea online NM «Война в Украине. Главное» («Războiul din Ucraina. Esențialul» și «Люди против войны» («Oamenii împotriva războiului»).


Moldova, starea de urgență

În Moldova a fost instituită stare de urgență pe o perioadă de 60 de zile, în contextul evenimentelor din Ucraina. Ce împuterniciri oferă starea de urgență autorităților — noi am relatat în articolul «От эвакуации до рационального потребления продуктов» («De la evacuare până la consumul rațional de alimente»). Cei de la Tiraspol au anunțat că deocamdată nu văd motive pentru instituirea stării de urgență în regiunea transnistreană.

După Ucraina, și Moldova și-a închis spațiul aerian. Toate aeronavele sunt redirecționate spre alte aeroporturi.


Refugiații

La frontiera moldo-ucraineană s-au format cozi lungi de mașini din partea Ucrainei încă de joi dimineața. Președintele Maia Sandu a anunțat că Moldova este pregătită să primească circa 10 mii de refugiați din Ucraina, iar la necesitate — și mai mulți. În Transnistria, se pregătesc hoteluri și sanatorii pentru refugiați.

Până în seara de joi, peste 4 mii de cetățeni ai Ucrainei au ajuns în Moldova. Lângă Palanca și Ocnița, autoritățile moldovenești au amenajat corturi pentru plasamentul provizoriu al refugiaților (streem NM din Palanca). Din Ucraina vin familii întregi. Oamenii povestesc aproape una și aceeași: s-au trezit din cauza exploziilor, și-au strâns lucrurile în grabă. Despre ceea ce s-a întâmplat la punctul de trecere a frontierei Palanca — în reportajul NM «Оставаться опасно. Могут просто убить» («E periculos să rămânem. Pot să ne omoare»).

Iar în Chișinău au explodat prețurile la chiria imobilelor. Proprietarii au reacționat astfel la fluxul de refugiați.


Gazele naturale și electricitatea

Premierul Natalia Gavrilița a dat asigurări că în Moldova vor fi gaze naturale și energie electrică. Potrivit afirmațiilor lui Gavrilița, dacă furnizarea acestor resurse energetice va fi stopată din cauza deteriorării infrastructurii din Ucraina, Moldova își va putea aproviziona consumatorii cu gaze naturale și energie electrică din surse alternative.


Economia și leul

Joi, rafturile cu crupe și alte câteva produse alimentare din supermarketurile din Chișinău au devenit pustii. Oamenii au format cozi la bancomate. În casele de schimb valutar s-a terminat valuta din cauza cererii sporite. Cei de la Banca Națională au dat asigurări că în țară există suficiente rezerve valutare și că sectorul bancar al Moldovei este stabil, iar BNM monitorizează riscurile cu atenție. NM a analizat în articolul «Что будет с продуктами, ценами и леем» («Ce se va întâmpla cu alimentele, prețurile și leul»), cum războiul din Ucraina ar putea afecta situația economică din Moldova.


Statistică epidemiologică

1069 de cazuri noi de contaminare cu Covid s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 36 de cadre medicale. Ministerul Sănătății a anunțat și despre 14 victime ale Covid-ului.


Și despre ceea ce va fi astăzi, 25 februarie

Ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și a Consiliului Audiovizualului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: