Război în Ucraina

NM Espresso: despre războiul din Ucraina, starea de urgență în Moldova și despre fluxul de refugiați ucraineni

Igor Svitrov
| 25 februarie, 2022
08:15

Războiul din Ucraina

În dimineața de 24 februarie, președintele Rusiei Vladimir Putin a anunțat despre începutul operațiunii militare speciale în Donbass și despre introducerea armatelor în «DNR» și «LNR». Ucraina a declarat că trupele rusești au violat frontiera regiunilor Cernăuți, Sumî, Luhansk, Harkov. Obiectivele de infrastructură militară, trupele de apărare aeriană și de aviație ale Ucrainei, inclusiv de la Odessa, au fost supuse atacurilor cu rachete. Aproape de ora opt dimineața, cei de la Ministerul Apărării al Rusiei au comunicat că sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au fost suprimate, iar infrastructura bazelor aeriene a fost scoasă din funcțiune. Putin a declarat că invazia în Ucraina a fost o măsură forțată: «Moscova n-a avut de ales».

În Ucraina a fost introdusă legea marțială. Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenski s-a adresat cu un mesaj către națiune: «Noi știm cu siguranță că nu avem nevoie de război. Dar dacă vom fi atacați de armate, dacă vor încerca să ne ia țara, […] ne vom apăra». Ministerul Apărării a propus arme tuturor voluntarilor: «Simplificăm toate procedurile, luați doar pașaportul».

Ucraina a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia. NATO a făcut apel către Rusia să înceteze acțiunile militare și a promis că «Rusia va plăti un preț economic și politic foarte mare». NATO nu-și va introduce armatele în Ucraina. Și UE a cerut retragerea armatelor ruse. SUA au anunțat despre noi sancțiuni împotriva Rusiei. În orașele din Rusia au loc proteste împotriva războiului cu Ucraina.

Cronologia evenimentelor din 24 februarie — în transmisiunea online NM «Война в Украине. Главное» («Războiul din Ucraina. Esențialul» și «Люди против войны» («Oamenii împotriva războiului»).

Moldova, starea de urgență

În Moldova a fost instituită stare de urgență pe o perioadă de 60 de zile, în contextul evenimentelor din Ucraina. Ce împuterniciri oferă starea de urgență autorităților — noi am relatat în articolul «От эвакуации до рационального потребления продуктов» («De la evacuare până la consumul rațional de alimente»). Cei de la Tiraspol au anunțat că deocamdată nu văd motive pentru instituirea stării de urgență în regiunea transnistreană.

După Ucraina, și Moldova și-a închis spațiul aerian. Toate aeronavele sunt redirecționate spre alte aeroporturi.

Refugiații

La frontiera moldo-ucraineană s-au format cozi lungi de mașini din partea Ucrainei încă de joi dimineața. Președintele Maia Sandu a anunțat că Moldova este pregătită să primească circa 10 mii de refugiați din Ucraina, iar la necesitate — și mai mulți. În Transnistria, se pregătesc hoteluri și sanatorii pentru refugiați.

Până în seara de joi, peste 4 mii de cetățeni ai Ucrainei au ajuns în Moldova. Lângă Palanca și Ocnița, autoritățile moldovenești au amenajat corturi pentru plasamentul provizoriu al refugiaților (streem NM din Palanca). Din Ucraina vin familii întregi. Oamenii povestesc aproape una și aceeași: s-au trezit din cauza exploziilor, și-au strâns lucrurile în grabă. Despre ceea ce s-a întâmplat la punctul de trecere a frontierei Palanca — în reportajul NM «Оставаться опасно. Могут просто убить» («E periculos să rămânem. Pot să ne omoare»).

Iar în Chișinău au explodat prețurile la chiria imobilelor. Proprietarii au reacționat astfel la fluxul de refugiați.

Gazele naturale și electricitatea

Premierul Natalia Gavrilița a dat asigurări că în Moldova vor fi gaze naturale și energie electrică. Potrivit afirmațiilor lui Gavrilița, dacă furnizarea acestor resurse energetice va fi stopată din cauza deteriorării infrastructurii din Ucraina, Moldova își va putea aproviziona consumatorii cu gaze naturale și energie electrică din surse alternative.

Economia și leul

Joi, rafturile cu crupe și alte câteva produse alimentare din supermarketurile din Chișinău au devenit pustii. Oamenii au format cozi la bancomate. În casele de schimb valutar s-a terminat valuta din cauza cererii sporite. Cei de la Banca Națională au dat asigurări că în țară există suficiente rezerve valutare și că sectorul bancar al Moldovei este stabil, iar BNM monitorizează riscurile cu atenție. NM a analizat în articolul «Что будет с продуктами, ценами и леем» («Ce se va întâmpla cu alimentele, prețurile și leul»), cum războiul din Ucraina ar putea afecta situația economică din Moldova.

Statistică epidemiologică

1069 de cazuri noi de contaminare cu Covid s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 36 de cadre medicale. Ministerul Sănătății a anunțat și despre 14 victime ale Covid-ului.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 25 februarie

Ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și a Consiliului Audiovizualului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

espresso, top

Știri similare

Viață

Salmonella la hotelul din Chișinău. Ministrul Sănătății: „Acum sunt puse anumite restricții”. Un copil, printre cazurile confirmate

Politică

Maia Sandu anunță „curățenie generală“: adresare către Guvern, Fisc și CNA

Externe

România introduce o taxă suplimentară pentru importuri mici din afara UE, de la 1 iulie

Ana-Maria Dolghii
| 1 iulie, 2026
12:52

Produsele cumpărate online de persoanele fizice din România de pe platforme din afara Uniunii Europene vor deveni mai scumpe, începând cu 1 iulie, după introducerea unei taxe vamale de trei euro pentru fiecare articol din coletele cu o valoare de până la 150 de euro, transmite Digi24. Noua taxă se adaugă taxei logistice de 25 de lei pe colet, deja aplicată în țară pentru anumite importuri din afara UE. Potrivit experților, acest lucru ar putea descuraja cumpărăturile online de pe platformele internaționale.

Până în prezent, coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro erau scutite de taxe vamale la nivelul Uniunii Europene. Practic, de la 1 iulie este eliminată această facilitate fiscală, iar produsele comandate din afara UE vor suporta costuri suplimentare.

Cum se aplică noile taxe

În România se vor aplica simultan două taxe pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene și cu o valoare de sub 150 de euro:

o taxă logistică de 25 de lei pe colet;
o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol sau pentru fiecare subpoziție tarifară din colet.

În cazul în care un colet conține mai multe produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară, taxa vamală de trei euro se plătește o singură dată pentru toate produsele respective.

Taxele se aplică bunurilor cumpărate online din afara UE de către persoane fizice și vizează coletele introduse în spațiul comunitar prin sistemul IOSS (Import One-Stop Shop) sau prin trimiteri poștale.

Potrivit specialiștilor, în cele mai multe cazuri, costurile suplimentare vor fi suportate de consumatori, fie direct, fie prin majorarea prețului produselor comandate.

În unele cazuri, taxele pot depăși prețul produsului

Experții Deloitte România avertizează că aplicarea simultană a taxei logistice și a celei vamale ar putea descuraja cumpărăturile online din afara Uniunii Europene.

Pentru consumatorii români, noua taxă înseamnă prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara UE, iar în anumite situații taxele cumulate ar putea depăși chiar valoarea produsului cumpărat.

„În România, este posibil ca cele două taxe, aplicate concomitent, să descurajeze cumpărăturile online din afara Uniunii Europene, iar operatorii economici implicați în astfel de tranzacții să își regândească modelul de business”, avertizează experții Deloitte România.

România și Italia au fost singurele state membre care au aplicat de la începutul anului o taxă logistică pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene, însă Italia a decis între timp să amâne aplicarea măsurii.

Pe 26 martie, Consiliul și Parlamentul European au convenit introducerea unei taxe logistice sau de manipulare pentru coletele mici vândute online.

Nivelul acestei taxe urmează să fie stabilit printr-un act delegat al Comisiei Europene și va trebui implementat de statele membre cel târziu până la 1 noiembrie 2026.

După intrarea în vigoare a taxei europene, este așteptat ca aceasta să înlocuiască taxa logistică de 25 de lei introdusă de România.

Numărul coletelor din afara UE a explodat în ultimii ani

Taxarea produselor provenite din afara Uniunii Europene vine în contextul dezvoltării accelerate a comerțului electronic, devenit o parte importantă a modului în care europenii își fac cumpărăturile. Potrivit studiilor europene, aproximativ 70% dintre cetățenii UE cumpără regulat produse online.

În ultimii ani, numărul coletelor cu valoare redusă provenite din afara Uniunii a crescut exponențial:

1,2 miliarde de colete în 2022;
2,4 miliarde în 2023;
4,6 miliarde în 2024;
5,8 miliarde în 2025.

În 2025, în Uniunea Europeană au intrat zilnic aproximativ 15,8 milioane de colete cu o valoare mai mică de 150 de euro.

În acest context, statele membre au decis introducerea noilor taxe pentru a compensa costurile tot mai mari suportate de autoritățile vamale în procesarea unui volum atât de mare de colete.

Totodată, eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele de mică valoare are ca obiectiv reducerea avantajului competitiv de care beneficiază companiile din afara Uniunii Europene și descurajarea importurilor de produse neconforme pe piața comunitară.

Comercianții ar putea întâmpina probleme în aplicarea noilor reguli

Specialiștii Deloitte atrag atenția că, din cauza limitărilor actuale ale sistemelor informatice vamale, pot exista situații în care taxa de trei euro să fie achitată de mai multe ori pentru produse încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

De exemplu, acest lucru se poate întâmpla atunci când mărfuri cu origini diferite, dar cu aceeași încadrare tarifară, sunt introduse în țară printr-o declarație vamală de tip H1. În schimb, în cazul utilizării declarațiilor cu sistem redus de date, de tip H7, pot exista situații în care taxa de trei euro este achitată o singură dată pentru mai multe mărfuri cu origini diferite, dar încadrate la aceeași subpoziție tarifară.

În aceste condiții, importatorii și reprezentanții acestora vor trebui să acorde o atenție sporită încadrării tarifare a produselor și tipului de declarație vamală utilizată, pentru a evita aplicarea incorectă a noii taxe.

Potrivit analizei Deloitte, și Republica Moldova pregătește măsuri similare pentru produsele comandate de pe platforme de comerț online din afara țării. De la 1 octombrie, aceste produse vor fi supuse cotei generale de TVA de 20%, taxă care va fi inclusă direct în prețul produselor sau achitată la ridicarea coletului.