Război în Ucraina

NM Espresso: despre războiul din Ucraina, starea de urgență în Moldova și despre fluxul de refugiați ucraineni

Igor Svitrov
| 25 februarie, 2022
08:15

Războiul din Ucraina

În dimineața de 24 februarie, președintele Rusiei Vladimir Putin a anunțat despre începutul operațiunii militare speciale în Donbass și despre introducerea armatelor în «DNR» și «LNR». Ucraina a declarat că trupele rusești au violat frontiera regiunilor Cernăuți, Sumî, Luhansk, Harkov. Obiectivele de infrastructură militară, trupele de apărare aeriană și de aviație ale Ucrainei, inclusiv de la Odessa, au fost supuse atacurilor cu rachete. Aproape de ora opt dimineața, cei de la Ministerul Apărării al Rusiei au comunicat că sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au fost suprimate, iar infrastructura bazelor aeriene a fost scoasă din funcțiune. Putin a declarat că invazia în Ucraina a fost o măsură forțată: «Moscova n-a avut de ales».

În Ucraina a fost introdusă legea marțială. Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenski s-a adresat cu un mesaj către națiune: «Noi știm cu siguranță că nu avem nevoie de război. Dar dacă vom fi atacați de armate, dacă vor încerca să ne ia țara, […] ne vom apăra». Ministerul Apărării a propus arme tuturor voluntarilor: «Simplificăm toate procedurile, luați doar pașaportul».

Ucraina a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia. NATO a făcut apel către Rusia să înceteze acțiunile militare și a promis că «Rusia va plăti un preț economic și politic foarte mare». NATO nu-și va introduce armatele în Ucraina. Și UE a cerut retragerea armatelor ruse. SUA au anunțat despre noi sancțiuni împotriva Rusiei. În orașele din Rusia au loc proteste împotriva războiului cu Ucraina.

Cronologia evenimentelor din 24 februarie — în transmisiunea online NM «Война в Украине. Главное» («Războiul din Ucraina. Esențialul» și «Люди против войны» («Oamenii împotriva războiului»).

Moldova, starea de urgență

În Moldova a fost instituită stare de urgență pe o perioadă de 60 de zile, în contextul evenimentelor din Ucraina. Ce împuterniciri oferă starea de urgență autorităților — noi am relatat în articolul «От эвакуации до рационального потребления продуктов» («De la evacuare până la consumul rațional de alimente»). Cei de la Tiraspol au anunțat că deocamdată nu văd motive pentru instituirea stării de urgență în regiunea transnistreană.

După Ucraina, și Moldova și-a închis spațiul aerian. Toate aeronavele sunt redirecționate spre alte aeroporturi.

Refugiații

La frontiera moldo-ucraineană s-au format cozi lungi de mașini din partea Ucrainei încă de joi dimineața. Președintele Maia Sandu a anunțat că Moldova este pregătită să primească circa 10 mii de refugiați din Ucraina, iar la necesitate — și mai mulți. În Transnistria, se pregătesc hoteluri și sanatorii pentru refugiați.

Până în seara de joi, peste 4 mii de cetățeni ai Ucrainei au ajuns în Moldova. Lângă Palanca și Ocnița, autoritățile moldovenești au amenajat corturi pentru plasamentul provizoriu al refugiaților (streem NM din Palanca). Din Ucraina vin familii întregi. Oamenii povestesc aproape una și aceeași: s-au trezit din cauza exploziilor, și-au strâns lucrurile în grabă. Despre ceea ce s-a întâmplat la punctul de trecere a frontierei Palanca — în reportajul NM «Оставаться опасно. Могут просто убить» («E periculos să rămânem. Pot să ne omoare»).

Iar în Chișinău au explodat prețurile la chiria imobilelor. Proprietarii au reacționat astfel la fluxul de refugiați.

Gazele naturale și electricitatea

Premierul Natalia Gavrilița a dat asigurări că în Moldova vor fi gaze naturale și energie electrică. Potrivit afirmațiilor lui Gavrilița, dacă furnizarea acestor resurse energetice va fi stopată din cauza deteriorării infrastructurii din Ucraina, Moldova își va putea aproviziona consumatorii cu gaze naturale și energie electrică din surse alternative.

Economia și leul

Joi, rafturile cu crupe și alte câteva produse alimentare din supermarketurile din Chișinău au devenit pustii. Oamenii au format cozi la bancomate. În casele de schimb valutar s-a terminat valuta din cauza cererii sporite. Cei de la Banca Națională au dat asigurări că în țară există suficiente rezerve valutare și că sectorul bancar al Moldovei este stabil, iar BNM monitorizează riscurile cu atenție. NM a analizat în articolul «Что будет с продуктами, ценами и леем» («Ce se va întâmpla cu alimentele, prețurile și leul»), cum războiul din Ucraina ar putea afecta situația economică din Moldova.

Statistică epidemiologică

1069 de cazuri noi de contaminare cu Covid s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 36 de cadre medicale. Ministerul Sănătății a anunțat și despre 14 victime ale Covid-ului.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 25 februarie

Ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și a Consiliului Audiovizualului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

espresso, top

Știri similare

Viață

După blackoutul de peste două ore, localitățile din Moldova încep să fie reconectate la energie electrică

Viață

Deconectări masive de curent electric în Republica Moldova: Precizările Ministerului Energiei

Viață

Încă o țară europeană va interzice accesul minorilor la rețelele sociale

Dumitru Petruleac
| 31 ianuarie, 2026
10:54

Olanda se alătură statelor care vor să limiteze accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale. Cele trei partide care formează noul guvern minoritar de la Haga – D66 (centrist), CDA (creștin-democrat) și VVD (liberal) – au propus ridicarea vârstei minime pentru utilizarea platformelor de socializare la 15 ani, la nivel european, trasnmite G4media.ro.

Potrivit planului de guvernare dezvăluit de Politico, partidele susțin introducerea unei „vârste minime europene aplicabile de 15 ani pentru utilizarea rețelelor sociale, cu verificarea vârstei tinerilor în condiții de confidențialitate, atâta timp cât platformele nu sunt suficient de sigure”. În prezent, legislația UE permite accesul la rețelele sociale de la vârsta de 13 ani.

Programul coaliției prevede și măsuri mai dure privind timpul petrecut în fața ecranelor, cu accent pe prevenție și îndrumare în materie de sănătate. De asemenea, sunt avute în vedere reguli mai stricte pentru utilizarea smartphone-urilor în școli, care ar putea obliga elevii să lase telefoanele acasă sau în dulapuri speciale.

Nu este prima dată când Olanda avansează astfel de idei. În iunie anul trecut, guvernul precedent a recomandat părinților să aștepte până la vârsta de 15 ani înainte de a le permite copiilor accesul la rețelele sociale.

Totuși, coaliția nu are majoritate în parlamentul olandez – deține 66 din cele 150 de mandate – și va trebui să obțină sprijin suplimentar pentru ca propunerea să fie adoptată.

Franța, Austria și Australia – exemple deja existente

În Franța, camera inferioară a parlamentului a adoptat recent un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani. Dacă va fi aprobat și de Senat, actul normativ ar putea intra în vigoare începând cu luna septembrie, Franța urmând să devină prima țară din UE care aplică o astfel de interdicție.

Austria pregătește, la rândul său, o lege care ar urma să interzică utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 14 ani. Potrivit guvernului de la Viena, obiectivul este ca măsura să fie implementată odată cu începerea anului școlar 2026–2027. Autoritățile austriece analizează mai multe variante tehnice pentru verificarea vârstei, inclusiv folosirea sistemului național de identitate digitală ID-Austria sau viitorul eID european.

La nivel global, Australia a deschis calea în decembrie anul trecut, când a interzis accesul minorilor sub 16 ani la mai multe platforme de socializare.

Dezbatere la nivel european

Subiectul este discutat tot mai intens și la nivelul UE. Parlamentul European a adoptat în noiembrie o rezoluție care propune interzicerea utilizării rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani și permiterea accesului de la 13 ani doar cu acordul explicit al părinților.

Oficialii europeni au confirmat că statele membre pot adopta astfel de măsuri naționale, însă implementarea și monitorizarea acestora vor fi atent urmărite de Comisia Europeană.

Pe fondul îngrijorărilor legate de sănătatea mintală a copiilor, dezinformare și impactul rețelelor sociale asupra democrației, tot mai multe guverne europene susțin că nu este vorba despre pedepsirea minorilor, ci despre protejarea lor într-un spațiu digital tot mai dificil de controlat.

Ce limite impune Republica Moldova

Subiectul impactului mediului digital asupra copiilor și adolescenților este discutat și în Republica Moldova. La conferința de presă de la început de an, președinta Maia Sandu a atras atenția asupra riscurilor tot mai mari pentru sănătatea mintală a tinerilor în era digitală.

Șefa statului a menționat existența unor studii care arată că adolescenții care petrec mai mult de trei ore pe zi pe platformele online au un risc dublu de a dezvolta simptome de depresie și anxietate, iar acest fenomen este în creștere. Potrivit unui studiu internațional, 43% dintre elevii din statele OECD resimt anxietate atunci când telefonul mobil nu se află în apropiere, iar performanțele lor la testele PISA sunt, în medie, cu nouă puncte mai scăzute.

„Noaptea devine tot mai mult timp de ecran. Viața reală, socială, cu prieteni, colegi, familie, cu mici conflicte sociale și cu dezvoltarea capacităților de soluționare și dialog, este treptat înlocuită de o viață în rețea, neautentică, fără prezență fizică și fără relații autentice. Mesajul meu este simplu: nu trebuie să dăm vina pe copii pentru lumea în care cresc. Adulții modelează mediul. Adulții stabilesc regulile. Este imperativ să punem un accent mai mare pe sănătatea copiilor”, a declarat Maia Sandu.

Președinta susține că Republica Moldova are nevoie de un program național de bunăstare mentală în era digitală și de siguranță online, care să fie coordonat sub egida Președinției, în parteneriat cu Guvernul, școlile, autoritățile locale și societatea civilă, dar și cu o implicare activă a părinților.

Totodată, președinta a evidențiat necesitatea introducerii igienei digitale în școli, prin sesiuni scurte, practice și repetate, cu protocoale clare pentru gestionarea incidentelor online și o delimitare clară a responsabilităților între școală și familie.

Printre soluțiile aflate în analiză se numără crearea unei linii naționale de asistență, lansarea unui chat anonim pentru adolescenți și dezvoltarea unor mecanisme de comunicare conectate cu instituțiile din domeniile sănătății, educației și protecției sociale. Aceste propuneri urmează să fie discutate și dezvoltate împreună cu actorii interesați, într-un proces amplu de consultare publică.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!