andreytravel.net

NM Espresso: despre recordul zilnic de COVID în Moldova, noua „discreditare” a lui Dodon și despre alegerile fără alternativă din Transnistria

Pandemia: situația

1331 de persoane din Moldova, inclusiv 74 de lucrători medicali, au fost diagnosticate cu coronavirus în ultimele 24 de ore, după ce s-au procesat 3721 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 86 038 de persoane. 67 270 dintre acestea s-au vindecat, 1969 au decedat (19 — în ultimele 24 de ore). 16 799 de persoane care s-au contaminat continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 231 dintre ele fiind în stare gravă, iar 42 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Electorala: oficial

Cetățenii Moldovei care trăiesc în Transnistria vor putea, la 15 noiembrie, să meargă în dreapta Nistrului și să voteze în aceleași condiții ca și la 1 noiembrie: la revenire — fie ștampila «votat» în pașaport, fie două săptămâni în carantină.

Iar cetățenii Moldovei care trăiesc în Italia, ca să poată vota, vor trebui să scrie la poliție «o declarație pe proprie răspundere». Astfel, cetățenii se obligă să respecte toate măsurile de securitate epidemiologică în timpul deplasării spre secția de votare.

Electorala: istoria ziarelor continuă

Deputații de la PAS sunt convinși că Igor Dodon nu a indicat în rapoartele financiare cheltuielile pentru tipărirea ziarelor electorale, care au devenit motivul unui scandal de amploare. De aceea PAS intenționează să depună o plângere pe numele lui Dodon la Procuratura Generală.

Și stafful lui Dodon intenționează să se adreseze către Procuratura Generală, cu solicitarea de a iniția o urmărire penală pentru huliganism din partea deputaților PAS la tipografia «Universul». Cei din stafful lui Dodon consideră că PAS a organizat în mod intenționat acest incident, pentru «a provoca isterie în societate și pentru a bloca activitatea electorală a lui Dodon».

Iar poliția a numărat, în prezența deputaților de la PAS și de la PSRM, ziarele care au fost luate de la tipografia «Universul». Însă cei de la PAS susțin în continuare că tirajul ziarelor este cu mult mai mare decât cel indicat. Iar cei de la PSRM afirmă că deputații PAS «au amestecat totul, au adunat, au înmulțit cu 8 și au anunțat cifre nebune». Mai târziu, poliția a anunțat că nu s-au depistat niciun fel de încălcări.

Alegerile: Usatîi, Dodon și alții

Iar Renato Usatîi, liderul «Partidului Nostru», pur și simplu a cerut ca CEC să anuleze înregistrarea lui Dodon în calitate de candidat la alegeri. Usatîi susține că motiv pentru aceasta sunt datele despre cheltuielile electorale indicate de Dodon, pe care liderul «Partidului Nostru» le consideră eronate. În același timp, Usatîi a declarat despre finanțarea din Rusia a campaniei lui Dodon. Și a numit cifra — 11 milioane de euro. El a mai spus că o parte din acești bani au primit pentru campaniile lor electorale Andrei Năstase, liderul DA și Violeta Ivanov, candidata Partidului «Șor».

Pe cei de la DA i-a indignat foarte tare această acuzație a lui Usatîi. Năstase consideră că astfel, Usatîi dorește să demotiveze oamenii să participe la alegeri și să bage o dezbinare și mai mare între DA și PAS. La fel ca și toți ceilalți, și DA intenționează să se adreseze către procuratură.

Dodon: încă 20 milioane de euro și screenshot-urile

Pe rețelele sociale a apărut o informație precum că de pe conturile Trezoreriei de Stat ar fi fost transferate 20 milioane de euro pe contul lui Dodon din Rusia. NM a aflat, de ce extrasul de cont care a apărut pe internet este «un fake primitiv».

O altă «discreditare» a lui Dodon a fost distribuită pe rețelele sociale de către Andrian Candu, fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, actualmente liderul Pro Moldova. El a publicat screenshot-urile mesajelor de pe Viber de acum patru ani, în care Dodon ar fi mulțumit democraților pentru susținerea la alegerile prezidențiale din anul 2016. Cei din stafful lui Dodon au declarat că screenshot-urile «sunt o ultimă încercare de a o ajuta pe Maia Sandu».

Transnistria: și aici alegeri, dar fără alternativă

La 29 noiembrie, în Transnistria se vor desfășura alegerile pentru Sovietul Suprem (parlamentul local). S-a constatat că în 24 din cele 33 de circumscripții uninominale concurează doar câte un candidat. De notat că toți aceștia sunt membri sau susținători ai partidului de la guvernare «Обновление» («Reînnoire»), în spatele căruia este holdingul «Sheriff». Ar putea fi «depășiți» candidații «Sheriff-ului» și ce spun despre alegerile fără alternativă reprezentanții «Obnovlenie» — despre aceasta aflați din articolul «Приднестровцы выберут из одного зла» («Transnistrenii vor alege dintr-un rău»).

Stoianoglo: procurorul general, chemat în judecată

La un an de la numirea lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general, în instanțele de judecată continuă să fie examinate reclamațiile foștilor candidați la această funcție. Aceștia încearcă să conteste rezultatele concursului la care Stoianoglo a fost declarat câștigător. În articolul «Что за дела» («Ce cazuri»), NM a relatat, cine și cum contestă concursul și ce legătură are în acest sens Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 13 noiembrie

  • Ion Chicu va prezenta un raport despre un an de activitate în funcția de prim-ministru.
  • Comisia Electorală Centrală se va întruni în ședință.
  • Igor Dodon va răspunde la întrebările poporului în cadrul emisiunii săptămânale.
  • Promo-Lex va prezenta cel de-al șaptelea raport de monitorizare a campaniei electorale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: