NM espresso

NM Espresso: Despre represiunile din trecut și din prezent, creșterea tarifului la încălzire și noua structură a cabinetului de miniștri

Olga Gorceac
| 7 iulie, 2022
08:13

Deportările, cu mâinile «străinilor», «represiunile» actuale și drepturile minorităților etnice

Autoritățile moldovenești au comemorat victimele celui de-al doilea val al deportărilor. Fiecare ramură a puterii — în felul său. Igor Grosu și Natalia Gavrilița au participat la un marș-recviem organizat la Chișinău. Au vorbit despre chinurile și umilințele pe care le-au îndurat cei 35 mii de locuitori ai Basarabiei exilați în Siberia, în anul 1949. Speakerul a subliniat meritul colegilor săi din parlament care i-au declarat ca victime ale represiunilor politice pe toți cei care s-au născut în locurile represiunilor sau în drum spre acestea. Iar șeful cabinetului de miniștri a amintit și de «străinii» care, în pofida torturii, nu au putut și «nu vor putea să ne distrugă onoarea».

Președintele Maia Sandu a marcat evenimentul tragic din istoria poporului moldovenesc la Vilnius, unde a participat la festivitățile prilejuite de Ziua Statalității Lituaniei. În discursul prezentat la festivitatea lituanienilor, Sandu a remarcat faptul că, la fel ca și Lituania, «Republica Moldova are experiența ocupației străine». Iar înainte de aceasta, șefa statului s-a adresat către cetățenii Republicii Moldova de pe paginile rețelelor de socializare, declarând că «deportările ne-au distrus elitele intelectuale și economice, dar și orice încercare de gândire liberă». «O Moldovă europeană, un stat de drept prosper — iată ce trebuie să facem noi pentru țara care lor le-a fost luată», a remarcat Maia Sandu.

Iar opoziția a vorbit despre alte represiuni… Care, cică, au fost reluate odată cu venirea actualei guvernări. Deputatul socialist Vasile Bolea a participat la Adunarea Parlamentară a OSCE care a avut loc la Birmingham. Acesta a vorbit despre dosarele politice de rezonanță împotriva lui Alexandr Stoianoglo, care încă este procuror general, deși suspendat, dar și a lui Igor Dodon, fostul, în schimb, pentru totdeauna cel de-al cincilea președinte.

Bolea s-a plâns și de nerespectarea drepturilor minorităților etnice și, în principiu, de încălcarea drepturilor omului.

Și deputații găgăuzi au reproșat autorităților că acestea «ar neglija interesele» autonomiei. Adunarea Populară a Găgăuziei a menționat într-o declarație pe care a adoptat-o că procesul de obținere a statutului de țară candidat la aderarea la UE a fost «netransparent». Iar guvernanții nu au solicitat opinia populației din autonomie și din întreaga țară atunci când a depus cererea de aderare la UE. Și dacă legislatorii găgăuzi au amenințat în varianta inițială a declarației că sunt sceptici în privința viitorului european al Republicii Moldova, în documentul adoptat au promis deja că vor cere ajutorul UE în cazul în care Chișinăul «va ignora obligațiile sale de garant al împuternicirilor autonomiei».

Și dacă cresc tarifele — să fie la toate

Nu a trecut nici o săptămână de când «Moldovagaz» ne-a «bucurat» cu știrea despre o posibilă majorare a tarifului la gazele naturale până la 23,5 lei că ANRE iarăși a venit cu noutăți. «Termoelectrica», întreprinderea care încălzește Chișinăul, a cerut majorarea tarifului cu peste 200 de lei — până la 2382 de lei pentru o gigacalorie. Cauza — majorarea costului gazelor naturale.

Guvernul s-a grăbit să calmeze cetățenii, ce-i drept, nu chiar pe toți, amintind despre compensațiile vizate pentru încălzire, gaze naturale și energie electrică. Și a promis că «până în luna octombrie, va elabora planuri concrete de susținere a tuturor păturilor sociale» — familii, pensionari, bugetari.

UE ne va ajuta să facem față creșterii tarifelor. Comisia parlamentară pentru politică externă a aprobat inițierea negocierilor cu Comisia Europeană în privința acordării a 75 milioane de euro pentru Republica Moldova. Aceste fonduri vor fi direcționate pentru acordarea de asistență cetățenilor și pentru restabilirea securității energetice a țării.

Cabinetul de miniștri a avut o ședință fructuoasă la Bălți

La prima lor ședință în deplasare, miniștrii lui Gavrilița au votat câteva decizii pentru țară și pentru Bălți.

Odată ce au ajuns în capitala de nord a țării, au decis să aprobe proiectul de lege cu privire l a statutul municipiului Bălți. Capacitățile administrației publice din Bălți urmează să fie consolidate, iar taxele locale — colectate în baza unui nou mecanism. Se propune și delimitarea între competențele primarului de Bălți — proiectele care îi vor fi delegate vor fi finanțate din bugetul de stat, iar cele proprii — din bugetul local. Întreprinderea «Barza Albă» va primi statutul de obiectiv al patrimoniului cultural național al Republicii Moldova.

S-au gândit miniștrii și la țară în ansamblu. Întreprinderile agricole mici și mijlocii, precum și toate tipurile de gospodării care se ocupă de creșterea animalelor vor putea beneficia de compensarea completă a accizelor pentru motorină. Compensația va constitui 2980 de lei pentru o tonă de carburanți. Întreprinderile agricole mari vor beneficia de compensații de 30% sau 894 de lei pentru o tonă.

Guvernul a decis să simplifice accesul mamelor și taților la îndemnizații și la concediul de îngrijire a copilului până la 3 ani. De concediu vor putea beneficia ambii părinți, pentru perioade de cel puțin 4 luni. Iar îndemnizațiile vor constitui 90 la sută din baza de calcul pentru fiecare copil până la atingerea vârstei de 1 an și 2 luni.

Amenințările informaționale vor fi monitorizate

În Republica Moldova va fi creat un Consiliu consultativ pe lângă guvern, care va fi responsabil de securitatea informațională și cibernetică a țării, va evalua și va elimina amenințările din acest spațiu. Consiliul va fi constituit din 37 de reprezentanți ai ministerelor, instituțiilor publice, asociațiilor și inițiativelor civice.

Compania Meta a anunțat despre cooperarea cu portalul Stopfals gestionat de Asociația Presei Independente. Meta a promis că va ajuta populația Republicii Moldova să poată deosebi informația veridică de cea falsă pe Facebook și Instagram, care aparțin acestei companii.

Lui Stoianoglo i-a fost retrasă o acuzație

Procuratura Anticorupție a clasat un dosar împotriva lui Alexandr Stoianoglo. Cel în care Stoianoglo a fost acuzat de «amestec în înfăptuirea justiției» în cazul expulzării profesorilor turci din Republica Moldova.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 7 iulie

CEC va aproba noii consilieri în satul Ghidighici, comuna Braniște și orașul Sângera.
Guvernul va comunica despre planul de combatere a angajărilor ilegale.
Parlamentul va audia, în cadrul ședinței plenare, raportul CEC privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

espresso, top

Știri similare

Viață

Anchetă la o grădiniță din Chișinău, după ce educatoarea ar fi lovit copiii. Reacția ministerului și a direcției Educație

Transnistria

Cine va plăti pentru reintegrarea Transnistriei? De ce lansează Chișinăul Fondul de convergență și ce urmează (ANALIZĂ)

Politică

Maia Sandu, despre grațierea lui Șepeli: Nu am fost informați că urma să iasă din închisoare peste 7 luni. Aici a fost o problemă

Mihaela Conovali
| 6 martie, 2026
13:23

Nicolae Șepeli, principalul suspect în dosarul asasinatelor în Ucraina, a început să fie investigat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în vara lui 2025. Atunci a fost prins ca membru a unei grupări Șor în alegeri, iar ulterior s-a descoperit că punea la cale crime. Informațiile au fost comunicate de președinta Maia Sandu la ediția din 5 martie a emisiunii „Cabinetul de umbră” de la Jurnal TV. Despre grațierea lui Șepeli în 2022, Sandu a spus că „nu există, niciodată, 100% siguranță că omul, după ce a fost grațiat, n-o să comită ilegalități”. Totuși, a menționat o problemă din proces, mai exact că nu s-a știut că Șepeli urma să iasă din închisoare peste 7 luni. În acest sens, Sandu a menționat că nu are pretenții la Comisia de grațiere.

„Nu există 100% siguranță că omul, după ce a fost grațiat, n-o să comită ilegalități”

În timpul emisiunii, Maia Sandu a fost întrebată despre grațierea lui Șepeli și ce nu a funcționat în acest proces. „Actul de grațiere este un act de iertare. (…) Nu există, niciodată, 100% siguranță că omul acesta, după ce a fost grațiat, n-o să recidiveze și n-o să comită ilegalități sau crime. (…) Noi am verificat, și verificările au fost destul de detaliate”, a spus Maia Sandu.

Șefa statului a spus că Procuratura Generală a venit cu solicitarea de a examina cereri de grațiere pentru mai multe persoane, printre care și Șepeli, iar scrisorile în acest sens au fost semnate de doi procurori generali diferiți. „Deci a fost întâi o scrisoare, după care a venit o scrisoare de la alt procuror general”, a declarat Maia Sandu, adăugând că, în această scrisoare, se indica că persoanele pentru care se solicită grațierea erau victime ale traficului de ființe umane.

„Am toată încrederea în membrii Comisiei de grațiere”

„Comisia, am tot respectul și toată încrederea în membrii Comisiei de grațiere, a făcut interviuri”, a adăugat Sandu, menționând că doar Șepeli „a fost recomandat pentru grațiere, pentru că nu avea antecedente, pentru că nu doar caracteristica de la penitenciar a fost bună, dar și interviuri separate au făcut membrii Comisiei”. „Au mai fost și organizații de la societatea civilă, care au zis că „da, cel mai probabil este vorba despre trafic de ființe umane””, a adăugat Maia Sandu.

„Aici a fost o problemă”

În timpul emisiunii, Maia Sandu a mai spus că Șepeli „urma să iasă din închisoare peste 7 luni”. „Deci, el oricum ar fi ieșit. Aici a fost o problemă, pentru că informația care ne-a lipsit nouă este, și trebuie să vedem de ce această informație ne-a lipsit, că noi nu am fost informați că deja a fost o decizie a instanței de judecată și că el urma să rămână doar 7 luni în închisoare. Deci, lui i-a fost, pe comportament și pe condiții, scurtat termenul. Noi nu am știut că el o să stea doar 7 luni”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a spus că situația este investigată pe intern, însă a adăugat că nu are pretenții la Comisia de grațiere. „Încă nu am primit informația de la procuratură, o parte din instituții ne-au răspuns. Pe intern, nu am nicio pretenție la membrii Comisiei de grațiere”, a declarat Maia Sandu.

Prima informație pe care a avut-o SIS: Șepeli – cercetat ca membru a unei grupări Șor în alegeri

Maia Sandu a mai spus că SIS nu a avut anterior informații cu privire la Șepeli.

„Prima informație pe care a avut-o SIS a fost în vara anului trecut, când l-a depistat, pentru că de acolo și a fost această descoperire a crimelor care se puneau la cale. Pentru că el a fost prins sau cercetat ca membru a unei grupări Șor în alegeri și după alegeri, pentru că el era urmărit, ei au observat că el avea și alte activități, și atunci poliția, INI … deci deja ei au informat Ucraina și au putut să prevină”, a menționat șefa statului.

***

Pe 19 februarie 2026, polițiști moldoveni și organe de aplicare a legii din Ucraina au desfășurat acțiuni de urmărire penală pe faptul pregătirii lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Poliția din R. Moldova declara că activitățile infracționale sunt „dirijate de serviciile speciale rusești”. În acest sens, pe 20 februarie, Procuratura Generală a Ucrainei raporta despre destructurarea rețelei care pregătea omoruri la comandă și menționa că organizatorul grupării este un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 30 de ani, care ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. Acesta a fost reținut.

11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în total în cadrul investigației. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova au confirmat că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Este vorba despre Șepeli Nicolae Andrei. Acesta a fost grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Pe 19 februarie 2026, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul de grațiere.

Pe 23 februarie, Președinția a declarat că grațierea lui Șepel a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Menționăm că, la acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.

Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. Pe 23 februarie 2026, Stoianoglo a declarat că demersurile Procuraturii Generale au fost inițiate la nivel instituțional și că decizia prin care Șepeli a fost grațiat a fost luată după plecarea sa din funcție. Totodată, el a acuzat guvernarea și o parte a mass-mediei că ar încerca să-l prezinte drept vinovat în acest caz.