NM espresso

NM Espresso: Despre represiunile din trecut și din prezent, creșterea tarifului la încălzire și noua structură a cabinetului de miniștri

Olga Gorceac
| 7 iulie, 2022
08:13

Deportările, cu mâinile «străinilor», «represiunile» actuale și drepturile minorităților etnice

Autoritățile moldovenești au comemorat victimele celui de-al doilea val al deportărilor. Fiecare ramură a puterii — în felul său. Igor Grosu și Natalia Gavrilița au participat la un marș-recviem organizat la Chișinău. Au vorbit despre chinurile și umilințele pe care le-au îndurat cei 35 mii de locuitori ai Basarabiei exilați în Siberia, în anul 1949. Speakerul a subliniat meritul colegilor săi din parlament care i-au declarat ca victime ale represiunilor politice pe toți cei care s-au născut în locurile represiunilor sau în drum spre acestea. Iar șeful cabinetului de miniștri a amintit și de «străinii» care, în pofida torturii, nu au putut și «nu vor putea să ne distrugă onoarea».

Președintele Maia Sandu a marcat evenimentul tragic din istoria poporului moldovenesc la Vilnius, unde a participat la festivitățile prilejuite de Ziua Statalității Lituaniei. În discursul prezentat la festivitatea lituanienilor, Sandu a remarcat faptul că, la fel ca și Lituania, «Republica Moldova are experiența ocupației străine». Iar înainte de aceasta, șefa statului s-a adresat către cetățenii Republicii Moldova de pe paginile rețelelor de socializare, declarând că «deportările ne-au distrus elitele intelectuale și economice, dar și orice încercare de gândire liberă». «O Moldovă europeană, un stat de drept prosper — iată ce trebuie să facem noi pentru țara care lor le-a fost luată», a remarcat Maia Sandu.

Iar opoziția a vorbit despre alte represiuni… Care, cică, au fost reluate odată cu venirea actualei guvernări. Deputatul socialist Vasile Bolea a participat la Adunarea Parlamentară a OSCE care a avut loc la Birmingham. Acesta a vorbit despre dosarele politice de rezonanță împotriva lui Alexandr Stoianoglo, care încă este procuror general, deși suspendat, dar și a lui Igor Dodon, fostul, în schimb, pentru totdeauna cel de-al cincilea președinte.

Bolea s-a plâns și de nerespectarea drepturilor minorităților etnice și, în principiu, de încălcarea drepturilor omului.

Și deputații găgăuzi au reproșat autorităților că acestea «ar neglija interesele» autonomiei. Adunarea Populară a Găgăuziei a menționat într-o declarație pe care a adoptat-o că procesul de obținere a statutului de țară candidat la aderarea la UE a fost «netransparent». Iar guvernanții nu au solicitat opinia populației din autonomie și din întreaga țară atunci când a depus cererea de aderare la UE. Și dacă legislatorii găgăuzi au amenințat în varianta inițială a declarației că sunt sceptici în privința viitorului european al Republicii Moldova, în documentul adoptat au promis deja că vor cere ajutorul UE în cazul în care Chișinăul «va ignora obligațiile sale de garant al împuternicirilor autonomiei».

Și dacă cresc tarifele — să fie la toate

Nu a trecut nici o săptămână de când «Moldovagaz» ne-a «bucurat» cu știrea despre o posibilă majorare a tarifului la gazele naturale până la 23,5 lei că ANRE iarăși a venit cu noutăți. «Termoelectrica», întreprinderea care încălzește Chișinăul, a cerut majorarea tarifului cu peste 200 de lei — până la 2382 de lei pentru o gigacalorie. Cauza — majorarea costului gazelor naturale.

Guvernul s-a grăbit să calmeze cetățenii, ce-i drept, nu chiar pe toți, amintind despre compensațiile vizate pentru încălzire, gaze naturale și energie electrică. Și a promis că «până în luna octombrie, va elabora planuri concrete de susținere a tuturor păturilor sociale» — familii, pensionari, bugetari.

UE ne va ajuta să facem față creșterii tarifelor. Comisia parlamentară pentru politică externă a aprobat inițierea negocierilor cu Comisia Europeană în privința acordării a 75 milioane de euro pentru Republica Moldova. Aceste fonduri vor fi direcționate pentru acordarea de asistență cetățenilor și pentru restabilirea securității energetice a țării.

Cabinetul de miniștri a avut o ședință fructuoasă la Bălți

La prima lor ședință în deplasare, miniștrii lui Gavrilița au votat câteva decizii pentru țară și pentru Bălți.

Odată ce au ajuns în capitala de nord a țării, au decis să aprobe proiectul de lege cu privire l a statutul municipiului Bălți. Capacitățile administrației publice din Bălți urmează să fie consolidate, iar taxele locale — colectate în baza unui nou mecanism. Se propune și delimitarea între competențele primarului de Bălți — proiectele care îi vor fi delegate vor fi finanțate din bugetul de stat, iar cele proprii — din bugetul local. Întreprinderea «Barza Albă» va primi statutul de obiectiv al patrimoniului cultural național al Republicii Moldova.

S-au gândit miniștrii și la țară în ansamblu. Întreprinderile agricole mici și mijlocii, precum și toate tipurile de gospodării care se ocupă de creșterea animalelor vor putea beneficia de compensarea completă a accizelor pentru motorină. Compensația va constitui 2980 de lei pentru o tonă de carburanți. Întreprinderile agricole mari vor beneficia de compensații de 30% sau 894 de lei pentru o tonă.

Guvernul a decis să simplifice accesul mamelor și taților la îndemnizații și la concediul de îngrijire a copilului până la 3 ani. De concediu vor putea beneficia ambii părinți, pentru perioade de cel puțin 4 luni. Iar îndemnizațiile vor constitui 90 la sută din baza de calcul pentru fiecare copil până la atingerea vârstei de 1 an și 2 luni.

Amenințările informaționale vor fi monitorizate

În Republica Moldova va fi creat un Consiliu consultativ pe lângă guvern, care va fi responsabil de securitatea informațională și cibernetică a țării, va evalua și va elimina amenințările din acest spațiu. Consiliul va fi constituit din 37 de reprezentanți ai ministerelor, instituțiilor publice, asociațiilor și inițiativelor civice.

Compania Meta a anunțat despre cooperarea cu portalul Stopfals gestionat de Asociația Presei Independente. Meta a promis că va ajuta populația Republicii Moldova să poată deosebi informația veridică de cea falsă pe Facebook și Instagram, care aparțin acestei companii.

Lui Stoianoglo i-a fost retrasă o acuzație

Procuratura Anticorupție a clasat un dosar împotriva lui Alexandr Stoianoglo. Cel în care Stoianoglo a fost acuzat de «amestec în înfăptuirea justiției» în cazul expulzării profesorilor turci din Republica Moldova.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 7 iulie

CEC va aproba noii consilieri în satul Ghidighici, comuna Braniște și orașul Sângera.
Guvernul va comunica despre planul de combatere a angajărilor ilegale.
Parlamentul va audia, în cadrul ședinței plenare, raportul CEC privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

espresso, top

Știri similare

Viață

Descoperire arheologică în Moldova: mormânt din secolul III înainte de Hristos, cu un defunct VIDEO

Viață

Moldova s-a calificat în finala Eurovision 2026. Satoshi, prima reacție: „O să luptăm până la capăt”

Știri

Șefa CEC respinge acuzațiile privind politizarea instituției: „Asistăm la o campanie de denigrare fără probe”

Ecaterina Arvintii
| 13 mai, 2026
10:21

Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, respinge acuzațiile de politizare a instituției. Potrivit acesteia, autoritatea electorală ar fi ținta unei „campanii de denigrare” menite să submineze încrederea în instituțiile statului. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, în contextul reacțiilor apărute după excluderea din cursa pentru alegerile locale noi din Orhei a candidatului Partidului „Democrația Acasă”, din cauza presupuselor legături cu fugarul Ilan Șor, condamnat definitiv pentru fraudă bancară.

„Atunci când avem pe masă o speță, avem argumentele, CEC nu poate fi doar un spectator și un redirecționator de sesizări. Ar fi comod să fie un organ care nu vede, nu aude, nu acționează. (…) Ce urmărim noi în ultimul timp – aceste atacuri absolut nefondate – arată că asistăm la o campanie de denigrare fără a avea probe și substanță”, a declarat Angelica Caraman.

Șefa CEC susține că instituția acționează strict în baza legii și că fiecare caz este analizat individual. Potrivit acesteia, pentru a stabili dacă un concurent electoral face parte sau nu dintr-un bloc electoral camuflat, sunt examinate inclusiv comportamentul candidatului, modul de finanțare a campaniei, mesajele publice și persoanele din anturajul acestuia.

Întrebată dacă Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, poate fi considerat succesor al fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, Caraman a evitat să ofere o astfel de calificare. Ea a precizat că instituția a analizat exclusiv cazul candidatului formațiunii la alegerile din Orhei, Victor Perțu.

„Trebuie cu atenție să vorbim despre aceste noțiuni și această logică de similitudine. Noi am examinat speța pe care am avut-o în cazul concurenților din Orhei. Prin prisma acelui candidat care a fost înregistrat și a fost propus de către Democrația Acasă, prin aceste aspecte am trecut speța, fără a face o similitudine între Democrația Acasă și partidul Șor. Noi vorbim concret de candidatul care anterior a făcut parte din organele sau cel puțin a fost în acele organe de conducere a organizațiile teritoriale, a fost persoana foarte apropiata de Ilan Șor, de Marina Tauber – toate aceste elemente au fost analizate în complex”, a explicat Angelica Caraman.

Caraman a comentat și apelurile unor politicieni la boicotarea alegerilor noi din Orhei. Întrebată ce se va întâmpla dacă la urnele de vot se vor prezenta puțini alegători, aceasta a spus că CEC va aplica prevederile Codului electoral în toate cazurile: „Condiția pentru ca un scrutin să fie valabil este ca să participe o pătrime din numărul celor înscriși în listele electorale. Dacă nu se întrunește, are loc votarea repetată”.

Amintim, pe 2 mai 2026, Comisia Electorală Centrală (CEC) a admis sesizarea depusă de Sergiu Stanciu, candidatul PAS la Primăria Orhei, și a anulat înregistrarea lui Victor Perțu, desemnat de Partidul „Democrația Acasă”, în calitate de concurent electoral.

Atunci, CEC a motivat decizia prin faptul că Perțu ar fi avut „o implicare activă” în activitățile fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional. De asemenea, CEC a constatat că „activitatea actuală a Partidului „Democrația Acasă” de fapt ar reprezenta continuare a activității formațiunii politice declarate neconstituționale, inclusiv a partidelor politice care sunt suspectate că ar fi succesoare ale formațiunii respective”. Mai mult, CEC a menționat că „traseismul politic al candidatului și suprapunerea resurselor umane între aceste formațiuni sugerează existența unor elemente de bloc electoral camuflat” între Partidul „Democrația Acasă” și Partidul „Șor”.

Decizia CEC a stârnit un val de reacții. Liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat decizia drept una „politică, nu juridică” și a acuzat PAS că ar sta în spatele acesteia. Formațiunea a contestat hotărârea în judecată.

Pe 7 mai, Judecătoria Orhei a anulat hotărârea CEC prin care Victor Perțu fusese exclus din cursa electorală. CEC a contestat hotărârea Judecătoriei Orhei.

Pe 12 mai, Curtea de Apel Bălți a casat integral hotărârea Judecătoriei Orhei din 7 mai. Vasile Costiuc a anunțat că va ataca decizia la Curtea Supremă de Justiție. Înainte de aceasta, el a declarat, într-un video pe rețele, că CEC ar putea cere Ministerului Justiției să declare Democrația Acasă succesoare a fostului partid neconstituțional Șor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!