Andrei Mardari / NewsMaker

NM Espresso: despre reținerea lui Tauber „din cauza lui Kirkorov”, noile pretenții ale regiunii transnistrene și despre credite în condițiile unei inflații înalte

Lovitură pentru partidul „Șor”
 

Cele mai mari spirite s-au încins ieri în jurul partidului „Șor”. Procurorul general interimar Dumitru Robu a venit de dimineață în parlament și a cerut ridicarea imunității Marinei Tauber, deputat al partidului „Șor”.

Tauber este suspectată de falsificarea rapoartelor de gestiune financiară și de complicitate în schemele de finanțare ilegală a „grupului infracțional” al lui Ilan Șor. Unul dintre capetele de acuzare îl constituie finanțarea campaniei electorale la alegerile locale din toamna anului 2021, când Tauber a încercat să devină primar al municipiului Bălți. Totodată, procurorii verifică organizarea concertului pe care formațiunea politică a încercat să-l organizeze la 19 iunie, la Chișinău: interpreți Morgenshtern și Filip Kirkorov ar fi fost remunerați cu 260 mii de dolari (circa 4,9 milioane de lei).

Tauber nu-și recunoaște vina. Ea a declarat că cele întâmplate sunt o „persecutare politică”. Dar imunitatea i-a fost totuși retrasă, în birou i s-au făcut percheziții, iar mai târziu, Tauber a fost reținută pentru 72 de ore (există și înregistrare video).

Între timp, procurorii au efectuat prin țară și alte percheziții legate de partidul „Șor”. Printre altele, Robu susține că acest partid a cheltuit 3 milioane de lei pentru organizarea protestului și transportarea oamenilor la protestul din 19 iunie. Cei din partidul „Șor” au declarat deja că aceasta este o „banală răzbunare politică”, iar Maia Sandu și PAS au fost învinuiți de deschiderea dosarelor penale.

CNA a publicat două înregistrări audio care sunt utilizate ca probe în acest caz. Cei de la CNA au specificat că acestea sunt „convorbiri telefonice despre canale prin care s-au transferat bani, sub forma unor transferuri, pentru finanțarea ilegală a partidului, inclusiv în criptomonedă, din Viena, Monaco, Nice și Dubai”.

 

Ex-președintele Dodon rămâne acasă

Judecătoria sectorului Ciocana a decis prelungirea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu a ex-președintelui Igor Dodon. Procurorul a cerut cel puțin restricționarea lui Dodon în mijloacele de comunicare, dar instanța a refuzat. Fostul președinte intenționează să conteste prelungirea arestului.

Iar lui Radu Marian, deputat PAS, nu i-a convenit altceva: acesta a îndemnat SIS să verifice circumstanțele în care o jurnalistă a postului de televiziune „Rossia 24” a realizat un interviu cu Dodon în timp ce acesta se afla în arest la domiciliu.

 

Și încă ceva despre justiție

Ex-deputatului PDM, Eugeniu Nichiforciuc i-au fost înaintate acuzații de săvârșire a infracțiunii de corupere pasivă. Potrivit anchetei, în anul 2016, acesta propunea 350 mii de euro pentru părăsirea fracțiunii PCRM.

Iar fostul director SIS, Vasile Botnari a fost transferat din izolator în arest la domiciliu. Reamintim că dosarul este despre îmbogățire ilicită. Procuratura a promis că va contesta relaxarea măsurii preventive.

Și legile din justiție se modifică. Majoritatea parlamentară a votat la 21 iulie amendamentele propuse de președintele Maia Sandu la proiectul de lege care prevede simplificarea mecanismului de confiscare a averilor acumulate ilegal.

 

Terorismul telefonic continuă: noi „alerte cu bombă”

Alertele false cu bombă continuă să vină angro la poliție. La 21 iulie, geniștii au fost nevoiți să se deplaseze la parlament, la primăria Chișinău și (din nou) la aeroport. Menționez că aeroportul a fost blocat și evacuat. Dar deputații nu au fost deranjați. Deocamdată nu se știe nimic despre cei suspecți.

 

Regiunea transnistreană cere „garanții de pace” și se teme de „demersuri distructive”

Regiunea transnistreană continuă să facă declarații dure. De data aceasta, Vitali Ignatiev, negociatorul din partea Tiraspolului, a declarat că este îngrijorat de posibile „demersuri distructive” din partea Moldovei cu ocazia celor 30 de ani ai misiunii de menținere a păcii. Și s-a plâns că Chișinăul stopează rotația personalului militar al contingentului rus de menținere a păcii și împiedică activitatea CUC.

Biroul pentru Reintegrare a respins aceste acuzații. Și a răspuns că Tiraspolul este cel care recurge la „provocări” pentru a discredita misiunea de pacificare. La fel, cei de la Biroul pentru Reintegrare au reamintit despre punctele de control instalate ilegal și despre „grănicerii” înarmați care îi verifică pe toți cei care intră și care ies din regiune.

Recent, Tiraspolul a propus sus și tare participanților la procesul de negocieri în formatul „5+2” să semneze o declarație cu privire la garanțiile securității, cu alte cuvinte – un pact de neagresiune asupra regiunii transnistrene. În replică, oficialii de la Chișinău au declarat că regiunea transnistreană ar putea primi asemenea garanții doar în rezultatul reintegrării. NM a analizat acest ping-pong nediplomatic împreună cu experții.

Anatol Țăranu, politolog: „Cred că semnarea unui astfel de document este prea puțin probabilă. Mecanismul „5+2” este în stare suspendată, nu este funcțional. În plus, un asemenea document trebuie să fie semnat de Ucraina și Rusia, care se află în stare de război. Nu cred că acest lucru este posibil”.

 Inflația și creditele: merită de alergat la bancă?

Inflația în Moldova a depășit 30%, în timp ce ratele la creditele bancare sunt de 1,5-2 ori mai mici. NM a analizat, de ce băncile nu majorează ratele și dacă se poate câștiga dacă se ia acum un împrumut.

Potrivit experților, pentru a lua un împrumut și pentru a câștiga, trebuie să fii sigur de faptul că prețul produsului pentru care vei cheltui banii împrumutați va crește timp de un an mai mult decât rata actuală a creditului. Unii sugerează să economisim și să păstrăm banii pe un cont bancar.

Veaceslav Ioniță, economist: „Să admitem că un produs costă acum 100 de lei, iar rata dobânzii este de 15% anual. Dacă peste un an acest produs va costa 130 de lei [și nu 110 lei, de exemplu], atunci împrumutul are sens. Dar în acest caz, riscul este mare”.

  

#SăTeÎndrăgosteștiÎn48deOre: ghidul de artă NM pentru weekend

Cea de-a doua jumătate a verii abia urmează și este tocmai momentul potrivit s-o petrecem distractiv. În noua ediție a ghidului nostru de artă de weekend întocmit de Alina Mihalchina – concerte clasice și de soft rock, filmul despre legendarul Elvis și spectacole ale unui teatru independent.

  

Și despre ceea ce va fi astăzi, 22 iulie:

  •       Consiliul Superior al Procurorilor se va convoca în ședință.

·       Mai devreme, va avea loc ședința guvernului: din agendă – protecția victimelor violenței sexuale și transformările la Autoritatea Aeronautică Civilă.
·       Consiliul Audiovizualului va prezenta rezultatele verificărilor efectuate la posturile de televiziune afiliate Partidului Socialiștilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bașcan sau… deputat? Promo-LEX: trei candidați s-au înscris în ambele curse electorale din Găgăuzia

În mai puțin de două săptămâni, pe 15 noiembrie, alegătorii din UTA Găgăuzia vor fi chemați la urne pentru a-și alege reprezentanții în Adunarea Populară și bașcanul regiunii. Dacă în cazul alegerilor pentru funcția de bașcan sunt opt candidați înscriși în cursă, pentru Adunarea Populară sunt înregistrați 134 de candidați pentru 35 de mandate, după ce unul dintre candidați s-a retras din cursă. Pe 2 noiembrie, Promo-LEX a prezentat particularitățile alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, incluse într-un raport al asociației.

Potrivit asociației, cele mai multe candidaturi au fost înregistrate în circumscripția nr. 26 Chirsova – șapte, urmate de circumscripția nr. 30 Copceac – cu șase candidați. La polul opus se află circumscripția nr. 33 Chioselia Rusă – cu un singur candidat înregistrat. La fel, în alte patru circumscripții (nr. 10 Vulcănești, nr. 13 Beșalma, nr. 17 Cioc-Maidan și nr. 19 Joltai), pentru mandatul de deputat concurează câte două persoane. Fiecare circumscripție alege câte un deputat.

Din totalul de 134 de candidați pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, 23 sunt femei (17,2%), iar 111 sunt bărbați (82,8%).

Comparativ cu scrutinul din 2021, numărul candidaților a crescut de la 123 la 135, adică cu aproximativ 9,8%. Totodată, s-a schimbat structura candidaturilor. În 2021 au fost înregistrați 100 de candidați independenți și 23 de candidați desemnați de două formațiuni politice: Blocul electoral Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Acasă Construim Europa (PACE). În 2026, numărul independenților a scăzut la 92, iar cel al candidaților desemnați de partide a crescut la 43. Aceștia reprezintă cinci formațiuni: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (23 de candidați), Partidul Popular Găgăuz (9 candidați), Partid politic Alianța „Moldovenii” (7 candidați), Partidul politic „Pentru Țară” (2 candidați) și Partidul Politic Mișcarea Alternativă Națională (2 candidați).

Trei dintre candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei candidează concomitent și pentru Adunarea Populară (în circumscripția nr. 9 Vulcănești, în circumscripția nr. 30 Copceac și în circumscripția nr. 3 Comrat). Este vorba de Cornel Dudnic, Oleg Garizan și Ivan Cîlcic. Potrivit asociației, deși candidatura pentru ambele funcții este permisă, câștigarea ambelor mandate de aceeași persoană ar genera necesitatea organizării unui nou scrutin, fie în circumscripția uninominală, fie în întreaga autonomie, în funcție de mandatul la care aceasta ar renunța.

Potrivit Asociației Promo-LEX, candidatul care s-a retras din cursa electorală este Artiom Sarî, care urma să candideze independent în circumscripția nr. 2 Comrat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: