Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: despre revenirea lui Usatîi în politică, ambițiile bașcanului Găgăuziei și despre o posibilă reducere a tarifului la gazele naturale

Revenirea grandioasă a lui Usatîi și ambițiile lui Vlah

Renato Usatîi, fostul lider al «Partidului Nostru», a susținut ieri o conferință de presă, la care a promis că va răspunde inclusiv la întrebările jurnaliștilor. Senzația n-a reușit, chiar dacă Usatîi și-a anunțat revenirea în politică și «resetarea Partidului Nostru» — a făcut aluzii în acest sens încă anul trecut. Usatîi a promis că va ajunge și în fiecare localitate a Moldovei, pentru a comunica, pentru a asculta oamenii (undeva am auzit și chiar am văzut deja asta). Și, bineînțeles, a criticat autoritățile și a mai adăugat că alegerile parlamentare anticipate vor avea loc înaintea celor locale (de notat că acestea din urmă trebuie să se desfășoare la sfârșitul lui octombrie — începutul lui noiembrie).

De fapt, politicianul nu ar fi fost el dacă nu ar fi anunțat publicului obosit ceva «senzațional». El a declarat că în Rusia a fost reținut Alexandru, fratele lui Igor Dodon, care trebuie să semneze niște recipise precum că «Dodon nu va destrăma fracțiunea socialiștilor în parlament».

Ce-i drept, susține Usatîi, acesta a fost eliberat mai târziu, deoarece, pe lângă cetățenia Moldovei, Alexandru Dodon o deține și pe cea a Rusiei. Usatîi nu a mai comunicat alte detalii. Jurnaliștii au reușit să obțină un comentariu din partea ex-președintelui Dodon, care le-a amintit că nu are dreptul să comunice cu fratele său (din cauza dosarelor în care este vizat), dar, din câte știe, fratele său înnoptează acasă și nu are niciun fel de probleme.

Totuși, Dodon a fost destul de vorbăreț ieri: a comentat decizia CEDO, conform căreia Moldova ar putea fi obligată să-și ajusteze legislația, astfel încât să instituie o formă legală de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex, numind-o, așa cum era de așteptat, «o lovitură gravă asupra valorilor poporului nostru». Și, drept confirmare a angajamentului față de aceste valori, a publicat un filmuleț de la mănăstirea Țigănești, unde, în mod tradițional, s-a scăldat în lac.

Și ex-socialistul Ceban, actualmente lider al partidului MAN, primarul de Chișinău, ne-a amintit de sine. În mod previzibil, l-a criticat (din nou) pe vicepremierul Spânu, numindu-l «codașul care copiază idei străine» (și ce idee!). De notat că Ceban a fost primul care a decis să-i dea în judecată pe Litvinenco și Gavrilița care «timp de un an, trebuiau să măture Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău». Păi iată, urmând logica lui Ceban, Spânu «a copiat» această idee și i-a cerut lui Ceban același lucru (ce-i drept, potrivit logicii lui Spânu, acela trebuie să măture la primărie). Cum s-ar spune, fără comentarii.

Și, desigur, în lista remarcabilă a reprezentanților opoziției lipsește bașcanul Găgăuziei, care nu a confirmat și nu a negat niciodată zvonurile despre viitorul său politic, dar tot mai frecvent a început să plece în afara Găgăuziei, să caute sprijin la nivel național și să filmeze spoturi în limba română despre problemele actuale. Și, dacă e să credem experților și sondajelor, Vlah are totuși șanse de a obține sprijinul alegătorilor.


Deplasările primelor persoane

Forumul Economic Mondial din Davos, la care Moldova a fost reprezentată de președintele Sandu și ministrul economiei Alaiba, și-a încheiat ieri lucrările. În cadrul reuniunii, șefa statului a avut o întrevedere cu Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, Pedro Sánchez, prim-ministrul Spaniei și Leo Varadkar, prim-ministrul Irlandei și cu alți lideri mondiali. Astfel, la întrevederea cu Ursula von der Leyen, președintele a cerut de la aliați sisteme de apărare antiaeriană. În cadrul aceleiași întrevederi, ea a menționat că în anul 2023, Moldova va avea nevoie de cel puțin 600 milioane de euro pentru asistență populației.

În ce-l privește pe ministrul economiei, acesta a avut, la Davos, negocieri cu reprezentanții companiilor H&M, Google și Uber. Noutățile sunt încurajatoare (adică negocierile vor continua), dar rezultate concrete încă nu sunt.

Iar președintele parlamentului a plecat din nou la București, unde a avut o întrevedere cu patriarhul României Daniel. Aceștia au discutat aspecte privind activitatea Mitropoliei Basarabiei, iar patriarhul Daniel a reiterat solicitarea ca autoritățile de stat ale Moldovei să retrocedeze clădirile fostei Facultăți de Teologie ortodoxă și ale fostului Seminar Teologic din Chișinău.

Și în timp ce primele persoane ale Moldovei se află peste hotare, pe Telegram au apărut câteva canale cu aceeași denumire «Un pas pentru Moldova», în care a fost publicat un singur mesaj: fotografia președintelui Maia Sandu printre niște adolescenți în tricouri galbene și textul cu îndemnul de a dona bani în sprijinul PAS. Cei din partid au declarat deja că nu au nicio legătură cu aceste canale de Telegram și au sugerat să fim vigilenți și să verificăm minuțios informația.


Pe scurt, despre alte știri

Vicepremierul Spânu nu exclude micșorarea tarifului la gaze datorită reducerii prețului la gazele naturale pe piețele internaționale. Acesta a mai spus că a renunțat la compensații și că a primit facturile pentru gaze și electricitate pentru luna decembrie cu o sumă de aproape 13 mii de lei.

— Procurorii au anunțat despre percheziții efectuate în patru companii care livrează carne în Moldova. Specialiștii au preluat probe la 480 tone de carne care, potrivit oamenilor legii, au fost infectate cu bacterii periculoase.

— În Moldova s-a înregistrat o temperatură a aerului record pentru luna ianuarie (+18,1ºС la stația meteo de la Ceadîr-Lunga).


Și despre ceea ce va fi astăzi, 20 Ianuarie.

Pe parcursul zilei, guvernul va continua consultările publice despre Planul național de dezvoltare pentru anii 2022-2025 în domeniul politicii interne, securității și apărării, precum și în activitatea cu diaspora.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: