«Sursa de instabilitate» în condițiile stării de urgență

Ieri dimineață, deputații parlamentului s-au întrunit într-o nouă ședință în cadrul căreia au examinat inclusiv inițiativa guvernului cu privire la prelungirea stării de urgență. Premierul Gavrilița a vorbit în fața deputaților din sală.

«MAI a realizat un volum enorm de lucru pentru ca noi să fim în siguranță și să nu ne transformăm într-o sursă de instabilitate în regiune. […] Este important să păstrăm starea de urgență și pentru că noi constatăm riscuri provocate de mobilizarea militară din Rusia», a declarat premierul de la tribuna parlamentului.

În consecință, deputații au susținut decizia guvernului de a prelungi starea de urgență. Ce-i drept, doar fracțiunea PAS a participat la votare: deputații fracțiunii «Șor» boicotează sesiunea de toamnă, iar comuniștii și socialiștii «nu au fost convinși de către guvern».

De notat că Gavrilița a vorbit de la tribuna parlamentului și despre reducerea cu 30 la sută a livrărilor de gaze naturale în Republica Moldova, fapt pe care l-a considerat ca fiind «o tentativă de a pune presiune pe guvernul și cetățenii Republicii Moldova».

În ansamblu, în mod tradițional, în parlament a fost «vesel».

Diversificarea livrărilor de gaze naturale

În același timp, în condițiile incertitudinii privind livrările din Rusia, guvernul continuă să identifice surse alternative. De exemplu, vicepremierul Spânu a declarat într-un interviu pentru o publicație din România că Republica Moldova este interesată de încheierea unui contract pe termen lung și că acum, «balonul este de partea Bucureștiului».

Asemenea declarații capătă un sens special în contextul ultimelor noutăți. S-a constatat că încă în anul 2020, «Gazprom» a propus autorităților Republicii Moldova să recunoască datoria «Moldovagaz» față de «Gazprom» în sumă de 7,7 miliarde de dolari, adică să-și ia angajamentul de a rambursa datoria regiunii transnistrene (7 miliarde de dolari). Și dacă autoritățile Republicii Moldova nu ar fi luat «măsuri coordonate» privind reglementarea datoriei regiunii transnistrene, țara noastră ar fi riscat sancțiuni în mărime de cel puțin 3,5 miliarde de dolari.

Iar deocamdată, autoritățile nu încetează să amintească despre necesitatea de a economisi energia electrică. Problema eficienței energetice a blocurilor din capitală a ajuns până la nivelul primarului de Chișinău, Ceban și al vicepremierului Spânu. Vicepremierul a acuzat edilul de faptul că acesta «ar pune bețe în roate» refuzând să instaleze recuperatoare în spitale, iar în replică, primăria acuză autoritățile de «manipulare».

Regiunea transnistreană și teritoriile anexate de Rusia

MAEIE l-a convocat ieri dimineață pe Vasnețov, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, pentru a-i comunica poziția țării noastre față de «tentativa de anexare ilegală de către Rusia a unor teritorii ucrainene». Mai târziu, și cei de la ambasadă au comunicat despre această întrevedere, precizând că știau și mai devreme despre poziția Republicii Moldova. Ba mai mult, cei de la misiunea diplomatică au declarat că «conținutul demersului părții moldovenești corespunde orientărilor euro-atlantice privind acuzația Rusiei de ’anexarea ilegală’ și nerecunoașterea voinței locuitorilor din aceste regiuni, care și-au făcut sincer alegerea istorică».

O altă acuzație — de această dată, de încălcare a drepturilor omului de către Chișinău — a venit din stânga Nistrului (de unde te poți alege cu pedeapsă reală cu închisoarea pentru o postare pe rețelele de socializare). Astfel, reprezentantul oficial al regiunii transnistrene în Rusia, Manakov a declarat, la ședința Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, că «Chișinăul încalcă drepturile și libertățile localnicilor». Potrivit acestuia, ar fi vorba despre «restricționarea importurilor de mărfuri și medicamente, interzicerea circulației automobilelor înregistrate în regiunea transnistreană».

În replică, Biroul politici de reintegrare a declarat că Chișinăul «este nedumerit» de faptul că reprezentanții autoproclamatei Transnistrii sunt admiși la ședințele Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, iar situațiile de criză de care este acuzat Chișinăul sunt create în mod artificial de către autoritățile din stânga Nistrului.

Pe scurt despre alte știri 

— Următoarea reuniune a Comunității Politice Europene, care se desfășoară zilele acestea la Praga, ar putea avea loc în Republica Moldova sau în Marea Britanie. Astfel de întruniri urmează să fie organizate o dată la șase luni.
— La Chișinău a fost demolată clădirea întreprinderii moldo-italiene pentru prelucrarea pielii «Piele». Beneficiarul demolării este compania «Kaufland».
— Republica Moldova va expedia în India un lot de mere, de probă. Este vorba despre un lot de 100 de tone.
— Procuratura Anticorupție a finalizat ancheta așa-numitului «dosar Kuliok», în care este vizat fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.
— Poliția a aplicat 40 de amenzi și a intentat un dosar penal împotriva participanților la protestele «Șor» și, totodată, s-a adresat în instanța de judecată cu solicitarea de a obliga primăria să interzică protestele.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 7 Octombrie

• La ora 9 :00, MAI va susține un briefing în cadrul căreia va comunica rezultatele activității sale din ultimele 9 luni.
• La ora 10 :00, în Găgăuzia își va începe lucrările forumul investițional internațional «Invest Gagauzia — 2022», la care vor participa 600 de oaspeți din 18 țări.
• La ora 10 :00, va avea loc o nouă ședință a ANRE.