NM Espresso: despre „surpriza” de la Dodon, imunizarea deputaților și tarifele pentru satele din zona de securitate

Imunizarea: clinici private și vaccinuri pentru deputați

Noutate tristă pentru cei care își făceau griji în privința introducerii „pașapoartelor de vaccinare”. CEDO a decis la 8 aprilie că imunizarea obligatorie nu încalcă dreptul la viața privată. Curtea a examinat plângerea unor cetățeni ai Cehiei, copiii cărora nu erau acceptați la grădiniță fără a fi vaccinați.

Curtea a indicat în decizia sa că autoritățile cehe „urmăresc scopuri legale privind protecția sănătății și drepturile omului”.

Iar în Moldova s-a decis cu siguranță deja că imunizarea împotriva coronavirusului va putea fi efectuată și în clinicile private. Premierul interimar Aureliu Ciocoi a promis că până la sfârșitul lunii aprilie, autoritățile vor elabora și vor adopta legile necesare în acest sens. Deocamdată nu se știe, când vaccinurile cu plată vor fi accesibile.

Starea de urgență: scuze pentru parcuri și ultimatumuri reciproce

Regimul stării de urgență în Moldova continuă să se schimbe în mod vertiginos. Comisia pentru Situații de Urgență a anulat interdicția plimbărilor în parcuri și păduri. Ciocoi a fost nevoit să prezinte scuze în mod repetat pentru această decizie. Acum, plimbările în parcuri și păduri sunt permise, dar numai în grupuri de cel mult trei persoane sau în familii.

În același timp, în Moldova a fost prelungit până la 31 mai programul de subvenționare a ratei dobânzilor la creditele pentru antreprenori, precum și programul de rambursare a TVA. Pe lângă aceasta, cheltuielile angajatorilor pentru imunizarea împotriva coronavirusului a colaboratorilor nu vor fi impozitate.

Starea de urgență continuă să fie subiect de divergențe politice. Liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon a anunțat deschis un ultimatum: potrivit afirmațiilor sale, parlamentul va anula starea de urgență în Moldova dacă va avea posibilitatea de a numi un guvern funcțional condus de Vladimir Golovatiuc.

Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a decis să nu aștepte noile întrebări categorice: această formațiune intenționează să atace decizia cu privire la instituirea stării de urgență la Curtea Constituțională (CC).

Justiție: cazul lui Usatîi și verdele de briliant

După aproape șapte ani, Curtea Supremă de Justiție a recunoscut că în anul 2014, partidul „Patria” condus de Renato Usatîi a fost exclus ilegal din cursa electorală. Reamintim că atunci, partidul lui Usatîi „a fost descalificat” cu trei zile înainte de alegeri, acuzat că ar fi fost finanțat de peste hotare.

„Cazul verde de briliant” continuă. În raionul Sângerei, poliția a audiat un alt membru al Partidului „Acasă Construim Europa” (PACE), care este bănuit de faptul că împreună cu un coleg de partid, l-a stropit cu verde de briliant pe Tudor Tutunaru, vicepreședintele raionului Sângerei. Cei de la procuratură au comunicat că s-au adresat în judecată cu solicitarea de a-l aresta pe un termen de 30 de zile pe Tudor Balan, președintele organizației teritoriale a PACE, care a fost reținut recent. Iar Tudor Tutunaru rămâne în spital. În prezent, starea sănătății sale este stabilă.

Dodon și surprizele

Ambasada Moldovei în Rusia a explicat, cum s-a întâmplat că Dodon și-a înregistrat emisiunea „Președintele răspunde” în incinta misiunii diplomatice. Potrivit lui Ciocoi, „pentru ambasadorul Vladimir Golovatiuc toate acestea s-au întâmplat pe neașteptate”, iar el personal nu era în ambasadă în acel moment. Cei de la ambasadă au menționat că Dodon nu a precizat, ce avea de gând să facă acolo. În prezent, ambasadelor le-a fost interzisă filmarea politicienilor care nu dețin funcții publice.

Transnistria și „vecinii”

În parlament a ajuns un proiect de lege care vizează șapte sate moldovenești situate în apropiere de regiunea transnistreană. Un deputat al Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” consideră că locuitorii acestor sate ar trebui să plătească pentru gaz și energia electrică conform tarifelor asemănătoare cu cele care funcționează pe teritoriul autoproclamatei republici. Conform estimărilor parlamentarilor, pentru compensarea tarifelor va trebui să fie alocate suplimentar circa 20 milioane de lei anual. Detalii despre aceasta aflați din articolul «Чтобы не хотелось в Приднестровье» („Ca să nu vrei în Transnistria”).

Sinteză despre COVID

Încă 39 de persoane din Moldova – nouă bărbați și 30 de femei – au decedat din cauza coronavirusului. Astfel, numărul total al victimelor COVID-19 din țara noastră a ajuns până la 5307 persoane. În ultimele 24 de ore, 1428 de persoane au fost diagnosticate cu COVID. 14 111 pacienți continuă să se trateze de coronavirus, 3 693 dintre aceștia aflându-se în spitale. 319 persoane sunt în stare extrem de gravă, iar 61 dintre acestea – conectate la aparatele de ventilare artificială a plămânilor.

Din cauza focarelor de contaminare, 32,9 la sută din instituțiile preuniversitare din Moldova funcționează exclusiv în regim online. Doar în 21,6% dintre instituțiile de acest tip elevii se prezintă la lecții ca de obicei.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 9 aprilie

  •       Va avea loc ședința comisiei juridice a parlamentului.
  •       Parlamentul se va întruni în ședință plenară.
  •       Va fi publicată o nouă ediție a emisiunii „Președintele Igor Dodon răspunde”.

·       Avocatul Poporului va prezenta un raport cu privire la respectarea drepturilor omului în Moldova în anul 2020.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar

În perioada 17–24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival  de literatură din Republica Moldova revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane.

Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene. 

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție  organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la  Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de  dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa. 

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele  politice încearcă să fragmenteze continentul. 

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI. 

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus),  Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto  (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya  Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava  Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia),  Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania). 

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și  Simona Epure.  

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta  Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana  Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural  

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă,  iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale  reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid  domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului.  

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana  Popescu.  

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu  memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei  Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România. 

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se  numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka. 

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin  proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev. 

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz  Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză. 

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read. 

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului,  spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage,  alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană  Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin  reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în  contextul războiului. 

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni  editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor  aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale.  Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan,  Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu. 

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care  ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul  de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: