NM Espresso: Fondurile UE luate sub control în Moldova, Sandu a vorbit în găgăuză, România a votat pentru Simion

Moldova: criza energetică

A depășit Moldova criza energetică sau totul abia începe? Ce se va întâmpla cu producția de energie electrică și tarifele la energie în această vară? Vor continua livrările de gaze către Transnistria?

Despre toate acestea și nu numai, aflați din noul episod al emisiunii „Avem întrebări” cu Nicolae Paholinițchi. La întrebări răspunde ministrul Energiei, Dorin Junghietu.


Moldovagaz ar putea rămâne fără licență?

Moldovagaz ar putea fi lipsită de licență, însă deocamdată problema nu a fost soluționată. Totuși, chiar dacă va fi lipsită de licență, consumatorii nu vor rămâne fără gaze, a dat asigurări ministrul Junghietu, răspunzând întrebărilor NM. Potrivit lui, ANRE deja a început pregătirile pentru o posibilă înlocuire a furnizorului.


Transnistria și „terorismul”

În Transnistria a fost prelungit nivelul „galben” de amenințare teroristă. Autoritățile locale consideră că riscul unor atacuri teroriste rămâne și au reamintit despre atacurile din 2022: atunci au fost aruncate în aer clădirea MGB, o unitate militară din Parcani și turnurile radio din localitatea Maiak.

Banii de la UE

În Moldova va fi creat un Sistem Național Antifraudă, care, potrivit autorităților, trebuie să îmbunătățească controlul asupra cheltuirii banilor Uniunii Europene și ai altor parteneri externi. În noua structură vor intra 14 instituții și agenții de stat. Despre cum va funcționa acest sistem și ce competențe va avea — puteți citi în materialul NM.


Rusia: Plahotniuc și Șor

Autoritățile rusești nu au răspuns la solicitările Moldovei privind extrădarea lui Ilan Șor și privind vizita lui Vladimir Plahotniuc la Moscova. Despre aceasta a relatat, în cadrul unei emisiuni radio, ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nicitin.

Anterior, jurnaliștii scriau că Plahotniuc s-a întâlnit la Moscova cu Dmitri Kozak pentru a discuta despre revenirea sa în politica moldovenească.


9 mai: panglica Sf. Gheorghe

Poliția a reamintit că în Moldova, purtarea pe 9 mai a panglicii Sf. Gheorghe sau a simbolurilor Z și V, asociate cu agresiunea rusă, este pasibilă de amendă — de la 4500 până la 30000 de lei. Cetățenii au fost îndemnați să respecte legea și să se conformeze cerințelor poliției, care va supraveghea ordinea în timpul evenimentelor festive.

Pe 9 mai, la Chișinău va avea loc Marșul Victoriei, organizat tradițional de comitetul „Victoria”. Despre participarea la marș a anunțat Partidul Socialiștilor, menționând că marșul a fost coordonat cu autoritățile capitalei și va avea loc fără simboluri de partid.


Ceban vs PAS

Reprezentanții partidului de guvernământ PAS au organizat un flashmob în fața Primăriei Chișinău în semn de protest față de „blocarea de către primarul Ion Ceban a inițiativelor guvernamentale”. Ei au declarat că, din cauza întârzierii aprobării bugetului capitalei, orașul riscă să piardă 100 de milioane de lei alocate pentru modernizarea cantinelor școlare. În replică, Ceban a promis că va prezenta bugetul pe 15 mai și a îndemnat consilierii să-l aprobe „fără show-uri și circ”.

Sandu și Hederlez

Președinta Maia Sandu i-a felicitat pe găgăuzi cu ocazia sărbătorii naționale Hederlez, menționând că tradițiile poporului găgăuz sunt o parte importantă a patrimoniului cultural al Moldovei. Sandu i-a felicitat pe găgăuzi și în limba lor maternă.


Alegerile din România

În turul doi al alegerilor din România au ajuns conservatorul unionist George Simion și progresistul proeuropean Nicușor Dan. Despre cum și pentru cine a votat România, ce rol a jucat anularea alegerilor de anul trecut și figura lui Călin Georgescu, dar și cum s-au evidențiat alegătorii români din Moldova, citiți în materialul „Nu l-au vrut pe Georgescu, l-au primit pe Simion”.

Deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, Lilian Carp, vorbind despre interdicția de intrare în Moldova aplicată lui Simion, a declarat că, chiar dacă Simion va câștiga alegerile și va deveni președintele României, Moldova nu este obligată să-i ridice această interdicție.

Între timp, PAS a declarat că îl va susține în turul doi al alegerilor pe Nicușor Dan. PAS a mai menționat că doar sprijinul masiv pentru un lider proeuropean „poate preveni o criză politică serioasă în România”.

Alegerile din Germania

În cele din urmă, cancelarul Germaniei a fost ales. Din a doua încercare, liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, a devenit cancelar. Maia Sandu l-a felicitat pe Merz, dând asigurări că „așteaptă cu nerăbdare colaborarea pentru consolidarea relațiilor dintre Moldova și Germania”.


Și despre ceea ce va fi astăzi, 7  mai

  • 10:00 – Ședința Guvernului
  •   11:00 – Briefing după ședința Guvernului

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: