NM espresso

NM Espresso: Sandu candidează pentru al doilea mandat, «Victoria» nu a ajuns la start, iar cascada Saharna a secat

| 23 august, 2024
08:18

Alegeri

Încă patru candidați la funcția de președinte au depus actele la CEC: fostul ministru de Externe Tudor Ulianovschi, liderul formațiunii «Partidul Nostru» Renato Usatîi, fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah și președintele partidului «Coaliția pentru Unitate și Bunăstare» (CUB) Igor Munteanu. Acum, grupurile lor de inițiativă trebuie să strângă semnături în sprijinul acestor candidați.

De asemenea, și-a anunțat intenția de a candida Ludmila Corsun, președinta «Autonomiei Federale național-culturală a Moldovenilor din Rusia». Ea nu a precizat dacă va candida independent sau ca reprezentantă a unui partid.

Președinta în exercițiu Maia Sandu a anunțat oficial că va participa la alegeri. Ea a depus actele la CEC și va candida din partea partidului de guvernământ PAS. Președinta rămâne principala favorită în cursa electorală. Totuși, există câteva aspecte: ratingul PAS este mai scăzut decât cel al Maiei Sandu, ceea ce ar putea să-i afecteze imaginea, iar președinta însăși are un antirating ridicat, care ar putea să-i creeze dificultăți în cazul unui al doilea tur. Despre cât de bine va funcționa strategia pentru o victorie din primul tur și de ce președinta a decis să candideze din partea partidului, dar fără a sublinia prea mult acest lucru, citiți în materialul NM «Maia Sandu a ieșit în alb.»

Între timp, Renato Usatîi a acuzat-o pe Sandu de plagiat al sloganului său electoral — «Pentru Moldova». PAS a răspuns că «Moldova nu aparține unei singure persoane, este casa noastră comună.»

Judecătoria a menținut decizia Comisiei Electorale Centrale de a refuza înregistrarea blocului «Victorie» pentru participarea la alegerile prezidențiale și referendum. Reprezentanții blocului au declarat că vor contesta această decizie la Curtea Supremă de Justiție. De asemenea, blocul susține că a pregătit multe opțiuni legale care le va permite totuși să participe la alegeri.

Complexul logistic din Ungheni

Ministrul Economiei Dumitru Alaiba a prezentat «primele schițe» ale complexului logistic multimodal care se dorește a fi construit la stația de cale ferată Berești din raionul Ungheni. Potrivit lui Alaiba, terminalul va permite deservirea a aproximativ 200 de mii de camioane pe an (4 milioane de tone de mărfuri), va facilita accesul Moldovei la coridoarele internaționale de transport și integrarea țării în rețeaua globală de transport și logistică.

Ajutor pentru fermieri

Ministrul Agriculturii Vasile Bolea susține că autoritățile au solicitat în mod repetat ajutor din partea UE pentru fermierii moldoveni, care au suferit pierderi mari din cauza secetei severe din ultimii ani. Însă, potrivit lui Bolea, acest ajutor este greu de obținut deoarece Moldova nu este membră a UE. Accesul la fondurile europene, a menționat el, nu va fi posibil mai devreme de 2027 și doar dacă «ne facem temele.»

Recolta de struguri din 2024 va fi cu 35% mai mică decât anul trecut. Va varia între 3 și 12 tone pe hectar, au raportat reprezentanții industriei. Aproximativ 75% din suprafețele viticole din țară suferă de un dezechilibru hidric sever sau moderat. În plus, dezvoltarea viței de vie a fost afectată de temperaturile extrem de ridicate din martie-iulie 2024.

Cascada Saharna

Cascada de lângă mănăstirea din Saharna, care a fost una dintre cele mai pitorești atracții naturale din Moldova, s-a uscat complet. Localnicii spun că nu își amintesc de așa ceva și speră că situația se va schimba curând. Ecologiștii asociază lipsa apei cu seceta severă care s-a instalat în Moldova. Mai multe despre acest subiect, în reportajul video NM.

Febra Nilului de Vest

În Moldova, un bărbat de 49 de ani a fost diagnosticat cu febra Nilului de Vest. Ministerul Sănătății spune că bărbatul a adus boala din Italia, unde a fost mușcat de țânțari. Acesta este al doilea caz de infecție cu acest virus în Moldova, primul fiind depistat în 2019.

Războiul din Ucraina

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei susține că, în Crimeea (ocupată), au fost reținuți «trei agenți ai serviciilor speciale ucrainene», dintre care unul ar fi cetățean al Moldovei. Ambasada Republicii Moldova la Moscova verifică această informație, iar MAE promite să ofere ajutor consular necesar celui reținut.

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziția virtuală War Up Close, dedicată războiului din Ucraina. Vizitatorii vor putea explora virtual zona de conflict, vizionând imagini panoramice cu ajutorul unor dispozitive speciale.

Mândrie pentru Moldova

Echipa de elevi din Moldova a câștigat o medalie de bronz și o diplomă de onoare la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Tineret. Medalia a fost câștigată de elevul liceului nr. 42 din Codru, Alexei Baca, iar diploma de onoare a fost obținută de elevul gimnaziului «Dimitrie Cantemir» din Bălți, Andrei Povar.

Crima din sectorul Râșcani

Poliția și procuratura au făcut «progrese semnificative» în investigarea crimei comise asupra unui cetățean străin lângă o cafenea din Chișinău. Despre aceasta a informat șeful MAI, Adrian Efros, ca răspuns la întrebarea NM. Potrivit ministrului, dosarul penal se află încă în stadiu activ de investigare, motiv pentru care nu poate divulga detalii.

Ce ne așteaptă astăzi

15:00 — ședința CEC.

NM espresso, top

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: despre primul pas al Republicii Moldova spre UE, acordurile dintre Chișinău și Kiev și despre „chimia alb-roșie”

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!