latimes

NM Espresso: Simion acuză Moldova de cumpărarea voturilor, Dodon îl va invita pe Durov la Chișinău, Platon rămâne după gratii

Alegeri în România și Moldova

Liderul partidului AUR, George Simion, care a pierdut în fața primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, în turul doi al alegerilor prezidențiale din România, intenționează să conteste rezultatele votului la Curtea Constituțională. Totodată, Simion a acuzat autoritățile din Moldova că ar fi cumpărat «voturile moldovenilor» și că ar fi folosit «persoane decedate» la vot. Autoritățile moldovene au respins aceste acuzații.

De asemenea, Simion a cerut audierea fondatorului Telegram, Pavel Durov, în legătură cu contestarea rezultatelor alegerilor. Durov a fost de acord să depună mărturie despre presupusa intervenție străină în alegerile prezidențiale din România.

În România, deși cu dificultăți, a fost ales un președinte, însă criza politică continuă: nu există o majoritate parlamentară stabilă și nici un guvern permanent. Nicușor Dan va trebui să rezolve această problemă printre primele. Ce alte sarcini are de îndeplinit? Sunt posibile proteste sau alegeri parlamentare anticipate? Și cum se va răsfrânge totul asupra Moldovei? Despre acestea, citiți în interviul NM cu politologul român Sorin Ioniță: «Simion a reușit să unească Moldova și România, însă doar împotriva sa».


Alegeri: Dodon, Durov, PAS

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că, după alegerile parlamentare din toamnă, îl va invita pe Pavel Durov la Chișinău pentru a depune mărturie despre presupusa «intervenție a structurilor străine în alegerile din Moldova». Administrația prezidențială a Moldovei a reacționat spunând că «adevărata amenințare la adresa democrației» nu sunt alegerile, ci «schemele Moscovei și campaniile toxice din Telegram».

Între timp, Guvernul Moldovei a aprobat inițiativa deputaților PAS privind extinderea votului prin corespondență pentru diasporă, adăugând în listă noi țări — Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Japonia și Australia.


Aresturi: Guțul, Platon

Instanța a prelungit arestul la domiciliu al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, până la 13 iunie. Avocatul acesteia consideră măsura ilegală și motivată politic.

Veaceslav Platon, reținut în Marea Britanie încă din martie, rămâne la fel în detenție. Potrivit Procuraturii Generale, în Marea Britanie a avut loc deja prima ședință privind procedura de extrădare în Moldova, dar aceasta a avut caracter administrativ. În Moldova, Platon este inculpat în mai multe dosare penale.


Profesori, Ministerul Educației și sancțiuni

Profesorii moldoveni care au participat la «trainingurile» organizate de «Eurasia» — o organizație asociată cu oligarhul fugar Ilan Șor — nu vor fi concediați. Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că singura sancțiune pe care o poate aplica ministerul este retragerea gradelor didactice. Concedierea ține exclusiv de angajator, iar ministerul nu este angajatorul lor.


Incendiul din Durlești: continuare

Ministerul Infrastructurii, împreună cu Primăria Durlești, va decide ce fel de ajutor va fi oferit locatarilor care și-au pierdut apartamentele în incendiul de la mansarda unui bloc, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea. El a exprimat speranța că majoritatea celor afectați și-au asigurat locuințele, întrucât acestea au fost achiziționate prin credit ipotecar.

Referitor la cauzele incendiului, Bolea a spus că, cel mai probabil, în timpul construcției mansardei au fost comise încălcări. Concluziile finale vor putea fi trase după expertiză. Între timp, poliția a deschis un dosar penal privind încălcarea normelor de securitate la incendiu în construcții, iar Primăria Durlești a constatat că mansarda a fost construită ilegal.


Spînu, Kremlinul și Gazprom

Fostul ministru al infrastructurii, Andrei Spînu, susține că Kremlinul a încercat, prin campanii de defăimare împotriva sa, să submineze eforturile Guvernului moldovean de a reduce dependența de Gazprom. În același timp, în Moldova, Spînu a fost criticat pentru poziția sa referitor la reforma justiției. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui nou episod al proiectului NM «Avem întrebări», moderat de Nicolae Paholinițchi.


Energie verde în Moldova

În luna aprilie, peste 30% din consumul total de energie electrică din Moldova a fost acoperit din surse regenerabile locale. Este un record, față de aproximativ 23% în martie. În ultimii patru ani, în Moldova, capacitatea de producere a energiei electrice din surse regenerabile a crescut de opt ori.


Taxe noi pentru mărfurile din Asia

Comisia Europeană a propus introducerea unei taxe vamale de 2 euro pentru coletele mici cu valoare mai mică de 150 de euro, venite în UE în special de pe platforme chineze precum Temu și Shein. Comisia consideră că măsura va ajuta la completarea bugetului UE și la reducerea afluxului de produse ieftine din China, importate direct de consumatori.


Moldova și EAU

Moldova și Emiratele Arabe Unite au convenit asupra abolirii regimului de vize: cetățenii moldoveni vor putea sta în EAU fără viză până la 90 de zile. Memorandumul urmează să fie semnat la sfârșitul lunii iunie.


Agenda zilei, 22 mai:

  • 09:00 — Deschiderea oficială a Săptămânii Educației.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bfm.ru

Euro a trecut de pragul de 20 de lei. Ce se întâmplă pe piața valutară din Moldova? ANALIZĂ

Cursul euro a depășit pragul psihologic de 20 de lei pentru un euro, în Republica Moldova. NewsMaker explică de ce moneda europeană crește și ce evoluții sunt așteptate pe piața valutară în continuare.

Cursul euro față de leu a depășit la sfârșitul lunii ianuarie nivelul de 20 de lei pentru 1 euro. Din toamna anului 2025, cursul euro a crescut cu 3,7%: de la 19,4 lei pentru 1 euro în septembrie 2025 până la 20,13 lei pentru 1 euro la sfârșitul lunii ianuarie 2026.

Pentru data de 10 februarie, Banca Națională a stabilit cursul euro la 20,1 lei pentru 1 euro. Comparativ, o zi în urmă, pe 9 februariei, un euro a costat – 20,07 lei.

Evoluția leului față de dolarul american a fost similară. În septembrie 2025, cursul a coborât până la 16,47 lei pentru 1 dolar, după care s-a înregistrat o apreciere moderată a dolarului. Până la mijlocul lunii ianuarie 2026, cursul a ajuns la aproximativ 17,16 lei pentru 1 dolar, adică cu 4,2% mai mare decât nivelul din septembrie. Ulterior, leul s-a apreciat din nou. Pentru 10 februarie, cursul este de 16,94 lei pentru 1 dolar, iar pe 9 februarie a fost – 17,02 lei.

Ultima dată când euro a depășit nivelul de 20 de lei a fost în iulie 2023. Atunci, cursul a ajuns la maxim 20,29 lei pentru 1 euro.

De ce crește cursul euro

Expertul economic Marin Gospodarenco a explicat că leul se depreciază, de regulă, la începutul anului, perioadă în care agenții economici cumpără mai multă valută pentru importul resurselor energetice. Totodată, el nu a exclus posibilitatea ca Banca Națională să fi slăbit ușor cursul leului (BNM poate influența cursul valutar prin intervenții pe piața valutară).

Expertul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat, la rândul său, că, deși din 2025 moneda de bază în Moldova este euro, trebuie urmărite și cotațiile dolarului american față de euro. „Euro se întărește, iar dolarul scade. Aceasta este o politică asumată a lui Trump: ei vor să slăbească dolarul pentru a stimula exporturile”, a spus Ioniță.

Ioniță a mai explicat că, la începutul anului, cursul leului scade de obicei, deoarece exporturile sunt reduse, iar importurile, dimpotrivă, cresc din cauza consumului mai mare de resurse energetice pe timp de iarnă. Potrivit acestuia, în prezent cursul leului față de dolarul american și euro este mai stabil decât acum 10 ani, iar în acest an leul se va aprecia din nou. „De regulă, leul se întărește vizibil de trei ori pe an: de Paște, la 1 septembrie și de Anul Nou”, a concluzionat expertul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: